DECIZIA nr. 544 din 14 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Piscicola Sarinasuf – S.R.L. din comuna Murighiol, județul Tulcea, în Dosarul nr. 288/36/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.806D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea acesteia, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 1.281/CA din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 288/36/2017, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Piscicola Sarinasuf – S.R.L. din comuna Murighiol, județul Tulcea, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt contrare accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil din perspectiva egalității armelor, întrucât consacră numai pentru recurent posibilitatea de a-și valorifica susținerile formulate prin cererea de recurs și omise de instanță, fiind deschisă calea contestației în anulare doar pentru una dintre părți. Raportat la speță, se învederează faptul că prin dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă s-au avut în vedere ipotezele în care recurentului nu i s-a acordat satisfacție echitabilă și i s-a respins recursul sau i s-a admis doar în parte, iar instanța de recurs a omis să cerceteze toate motivele, context în care este pus întro situație dezavantajoasă intimatul căruia, ca urmare a admiterii recursului părții adverse, i se respinge acțiunea, dar nu i se deschide calea contestației în anulare atunci când apărările sale nu au fost analizate. Or, dreptul de a invoca omisiunea cercetării motivelor este un drept garantat pentru ambele părți, iar această omisiune nu poate avea relevanță diferită în funcție de calitatea părților de natură a justifica o cale de atac doar pentru recurent. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului la un proces echitabil din perspectiva egalității armelor în ceea ce privește obligația instanțelor de a proceda la examinarea tuturor argumentelor și elementelor de probă ale părților. … 6.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Motivele contestației în anulare cuprinse în prevederile criticate oferă exclusiv recurentului posibilitatea de reexaminare a motivelor de recurs care nu au fost cercetate din omisiune. Faptul că legiuitorul a apreciat că motivul de contestație în anulare în discuție este pus doar la dispoziția recurentului nu determină neconstituționalitatea textului de lege. De altfel, contestatorul din speță critică, în realitate, modul de soluționare a cererii sale de către instanța de recurs și nu invocă omisiuni în cercetarea recursului, ci omisiuni în cercetarea acțiunii, respectiv faptul că nu au fost luate în considerare apărări susținute cu prilejul rejudecării. Prin urmare, se solicită lărgirea sferei subiecților activi ai contestației în anulare în care să fie cuprinși și intimații nemulțumiți de soluția instanțelor de recurs dată cu prilejul rejudecării, aspect ce nu intră în competența instanței de contencios constituțional, aceasta, potrivit jurisprudenței sale, nefiind în măsură să aducă modificări normelor legale în sensul solicitat de către autoarea excepției de neconstituționalitate. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […]3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; […]. …  … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituție sunt menționate și prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu dispoziții constituționale și critici parțial similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 416 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1207 din 10 decembrie 2020, sau Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 503 din Codul de procedură civilă, care reglementează obiectul și motivele contestației în anulare, sunt constituționale. … 13.Cu privire la contestația în anulare, instanța de contencios constituțional a reținut că aceasta este o cale extraordinară de atac, de retractare și nesuspensivă de executare, prin care se cere înseși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își anuleze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată, context în care Curtea a arătat că sunt prevăzute două categorii de contestații în anulare, calificate în funcție de tipul hotărârilor judecătorești și de motivele exercitării acestora, respectiv contestația în anulare obișnuită, de drept comun, și contestația în anulare specială (Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, paragraful 14). … 14.Astfel, reglementată prin art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, calea de atac extraordinară a contestației în anulare obișnuite, de drept comun, are ca obiect hotărârile definitive, care pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. În ceea ce privește contestația în anulare specială, Curtea a observat că aceasta este reglementată la art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care statuează că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare pentru următoarele motive expres și limitativ reglementate, și anume atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. Prin urmare, prin art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a reglementat calea de atac extraordinară a contestației în anulare speciale pentru hotărârile instanței de recurs și, în condițiile prevăzute la art. 503 alin. (3) din același cod, astfel cum a fost modificat și completat prin art. I pct. 59 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, aceasta se aplică în mod corespunzător și hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. … 15.Cu privire la susținerea potrivit căreia textul de lege criticat nu îi permite unei părți să atace cu contestație în anulare hotărârea instanței de recurs, întrucât nu a avut calitatea de recurent, Curtea, prin Decizia nr. 416 din 18 iunie 2020, paragraful 14, a reținut că recurentul este singurul care are interesul de a ataca pe calea contestației în anulare specială hotărârea pronunțată în recurs, pentru motivul că instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate. Altfel s-ar ajunge în situația în care intimatul ar susține, contrar propriilor interese, motivele invocate de recurent în cererea sa (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 572 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, sau Decizia nr. 646 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 31 iulie 2012). De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129, care prevede că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. … 16.Prin urmare, Curtea a constatat că reglementarea legală criticată constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 18.Distinct de acestea, Curtea observă că, prin critica de neconstituționalitate, autoarea acesteia dorește și completarea normelor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, în virtutea cărora hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen, în sensul extinderii sferei subiecților activi ai contestației în anulare și a motivelor ce pot conduce la invocarea acestei căi de atac extraordinare. Or, acest aspect nu intră în competența instanței de contencios constituțional, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora (în acest sens a se vedea Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, paragraful 27). … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Piscicola Sarinasuf – S.R.L. din comuna Murighiol, județul Tulcea, în Dosarul nr. 288/36/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește