DECIZIA nr. 544 din 13 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, excepție ridicată de Victor Cuzic în Dosarul nr. 858/39/2015 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.873D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 858/39/2015, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor. Excepția a fost invocată de reclamantul Victor Cuzic, în cadrul acțiunii de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a Dispoziției de imputare din 14 august 2015 și a Adresei din 9 octombrie 2015, emise de Ministerul Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat aduce atingere art. 1 alin. (4) și (5) din Legea fundamentală, „prin aceea că deleagă unui membru al Guvernului atribuția de a reglementa cercetarea asupra pagubelor patrimoniale produse în exercițiul activității de funcționar public cu statut special, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ, ceea ce determină o stare de incertitudine juridică, și nu respectă cerințele de stabilitate și previzibilitate impuse de textul constituțional“. De asemenea susține că prevederile de lege criticate contravin art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, întrucât răspunderea patrimonială a unui funcționar public cu statut special ar trebui reglementată prin lege organică, iar nu prin ordin al ministrului justiției. Astfel, răspunderea patrimonială, conform cap. VI din Legea nr. 293/2004, are legătură cu modul de executare a raportului de serviciu. În condițiile angajării acesteia, este afectată executarea raportului de serviciu al unui funcționar public cu statut special, atât timp cât implică stabilirea vinovăției acestuia, raport de serviciu care trebuie reglementat prin lege organică, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014. Prin Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, Curtea Constituțională a constatat că prevederile referitoare la atragerea răspunderii disciplinare a funcționarilor publici cu statut special sunt neconstituționale, atât timp cât nu sunt reglementate prin lege organică. Considerentele de la paragraful 15 al acestei decizii sunt valabile și în cazul prevederilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004. Reguli esențiale în materia efectuării cercetării prealabile, precum stabilirea compunerii comisiei de cercetare, atribuțiile și activitatea comisiei de cercetare, modul de sesizare și procedura de lucru a comisiei, precum și actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii, nu sunt reglementate prin lege organică. În ce privește momentul constatării pagubei, autorul excepției susține că prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C/2013, emis în baza art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004, s-au adus completări esențiale la lege, completări care nu se regăsesc în textul legii organice. Se fac distincții artificiale, fără suport semantic, între „momentul luării la cunoștință despre pagubă“ și „momentul constatării pagubei“, de natură a atrage prelungirea duratei cercetării administrative și de a eluda principiul soluționării cu celeritate a sesizărilor îndreptate împotriva funcționarilor publici. Cât privește actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii, autorul excepției susține că Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C/2013 prevede o extindere a termenelor de emitere care pot provoca o prelungire esențială a cercetării administrative, de peste 8 luni, neprevăzuta de nicio lege organică. … 6.Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia nr. 239 din 19 aprilie 2016, prin care Curtea Constituțională a reținut că aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt prevăzute în art. 76 din Legea nr. 293/2004. Prin ordin al ministrului justiției se detaliază procedura stabilirii răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, iar nu aspecte esențiale privind statutul acestora. De asemenea, Curtea a stabilit că, în cauză, nu pot fi reținute considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, consideră că prevederile legale criticate nu aduc atingere art. 1 alin. (4) și (5) și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, modalitatea de reglementare încadrându-se în marja de apreciere a legiuitorului și în dreptul său de a delega în mod expres reglementarea anumitor aspecte, mai ales a celor de natură organizatorică, prin acte administrative de nivel inferior (hotărâri ale Guvernului sau ordine ale miniștrilor). Conform metodologiei ordonate de art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 și aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C/2013, răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special se angajează dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: a) există o pagubă reală și certă, determinată cantitativ și valoric; b) paguba s-a produs printr-o faptă cu caracter ilicit săvârșită de către un funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, constând în încălcarea ori neîndeplinirea obligațiilor de serviciu ce îi reveneau prin actele normative în vigoare, regulamente sau fișa postului; c) încălcarea ori neîndeplinirea obligațiilor de serviciu stabilite prin actele normative în vigoare, regulamente sau fișa postului s-a produs cu vinovăție; d) între fapta cu caracter ilicit și paguba materială produsă există un raport de cauzalitate; e) cel vinovat avea calitatea de funcționar public cu statut special în sistemul administrației penitenciare la data săvârșirii faptei cu caracter ilicit. Conform aceleiași metodologii, existența faptei, a pagubei produse, a vinovăției persoanei, a legăturii de cauzalitate și a celorlalte elemente care angajează răspunderea patrimonială se stabilesc în urma unei cercetări administrative, efectuate de către o comisie constituită din dispoziția conducătorului instituției. Cu ocazia cercetării administrative este necesară chemarea în vederea ascultării, a persoanei cercetate, în legătură cu producerea pagubei, aceasta putând da explicații scrise. Pe baza dosarului cercetării administrative, conducătorul instituției sau, după caz, conducătorul ierarhic superior acestuia poate hotărî obligarea persoanei vinovate la acoperirea pagubei. În acest sens este emisă dispoziția de imputare în termen de maximum 30 zile de la data la care comisia de cercetare administrativă înregistrează procesul-verbal ce consemnează rezultatul cercetării administrative. Pe de altă parte, conducătorul ierarhic superior poate hotărî scăderea din evidența financiar-contabilă a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabilește răspunderea patrimonială, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. Așadar, instituția răspunderii patrimoniale este reglementată la nivel primar, prin lege organică, iar nu printr-un act administrativ, doar aspecte specifice emiterii dispoziției de imputare și semnării angajamentului de plată, de natură administrativă, fiind detaliate prin ordinul ministrului justiției. Totodată, instanțele de contencios administrativ au competența de a aprecia asupra conformității cu legea a metodologiei aprobate prin ordinul ministrului justiției, iar atunci când constată că dispozițiile acesteia contravin legii, pot dispune anularea acestora. În final se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 239 din 19 aprilie 2016. … 9.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 576 din 12 iulie 2016. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus la dosar de partea Administrația Națională a Penitenciarelor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, având următorul conținut: „Repararea pagubelor aduse Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților de penitenciare în situațiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor ori de către directorii unităților de penitenciare a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției. Împotriva dispoziției de imputare personalul în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, în condițiile legii. Dreptul de a emite dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.“ Dispozițiile art. 76 alin. (1), la care fac referire dispozițiile de lege criticate, au următorul cuprins: „Răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare se angajează în următoarele situații:a)pentru pagubele produse cu vinovăție în patrimoniul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităților din subordinea acesteia; … b)pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; … c)pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau și care nu mai pot fi restituite în natură, precum și a unor servicii ce i-au fost prestate în mod necuvenit.“ …  … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, și art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție, privind protecția proprietății private. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004, prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j), prin Decizia nr. 239 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, și prin Decizia nr. 576 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 6 septembrie 2016. … 15.Prin Decizia nr. 239 din 19 aprilie 2016, paragrafele 19-23, Curtea a reținut că art. 76 din Legea nr. 293/2004 reglementează răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Răspunderea patrimonială este condiționată de existența raportului de serviciu al funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și, astfel, reprezintă un aspect al statutului acestor funcționari publici. Art. 76 alin. (1) enumeră situațiile în care se angajează această formă de răspundere a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după cum urmează: pentru pagubele produse cu vinovăție în patrimoniul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităților din subordinea acesteia; pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; pentru nerestituirea în termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau și care nu mai pot fi restituite în natură, precum și a unor servicii ce i-au fost prestate în mod necuvenit. Alin. (2) al art. 76 din aceeași lege prevede că repararea pagubelor se dispune prin emiterea de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor ori de către directorii unităților de penitenciare a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, „conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției“. Totodată, art. 76 alin. (2) prevede că, împotriva dispoziției de imputare, personalul în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, în condițiile legii, iar dreptul de a emite dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei. … 16.La paragraful 14 al Deciziei nr. 576 din 12 iulie 2016, Curtea a constatat că aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cum sunt: situațiile în care se angajează răspunderea patrimonială, organul care poate dispune angajarea acestei răspunderi, actul prin care se dispune angajarea răspunderii patrimoniale, termenul în care se poate emite dispoziția de imputare, modalitatea de contestare a dispoziției de imputare, termenul de prescripție a dreptului de a emite dispoziția de imputare sunt prevăzute în art. 76 din Legea nr. 293/2004. Astfel, potrivit dispozițiilor de lege criticate – art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004, repararea pagubei se dispune prin emiterea dispoziției de imputare sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată, „conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției“. În acest sens a fost emis Ordinul ministrului justiției nr. 1.760/C/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 31 mai 2013. Așadar, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, prin ordin al ministrului justiției se detaliază procedura stabilirii răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, iar nu aspecte esențiale privind statutul funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Totodată, aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt reglementate prin art. 76 din Legea nr. 293/2004. Întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și ținând cont de faptul că aspectele esențiale privind răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt reglementate prin Legea nr. 293/2004, iar prin ordin al ministrului justiției se detaliază doar procedura privind stabilirea acestei forme de răspundere, Curtea a constatat că susținerile autorilor excepției privind încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) și art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție sunt neîntemeiate. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 18.Având în vedere aceste argumente, nu pot fi reținute, în cauză, considerentele Deciziei nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 74 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 sunt neconstituționale. … 19.Cât privește criticile referitoare la dispozițiile Ordinului ministrului justiției nr. 1.760/C/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea răspunderii patrimoniale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, Curtea reține că acestea nu pot fi primite, deoarece instanțele de contencios administrativ au competența de a aprecia asupra conformității cu legea a metodologiei aprobate prin ordinul ministrului justiției, iar nu Curtea Constituțională. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Cuzic în Dosarul nr. 858/39/2015 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește