DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. n) și q) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica – S.A. (S.P.E.E.H. Hidroelectrica – S.A.) din București, în Dosarul nr. 470/103/2019 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.212D/2019. … 

2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Laura Câmpureanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 3.409D/2019, nr. 3.461D/2019 și nr. 44D/2020, care au un obiect identic al excepției de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare – Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica – S.A. (S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A.) din București, în dosarele nr. 825/117/2019, nr. 475/101/2019 și nr. 537/107/2019 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal efectuat în dosarele Curții Constituționale mai sus menționate, răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Laura Câmpureanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosare. Lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.212D/2019, nr. 3.409D/2019, nr. 3.461D/2019 și nr. 44D/2020, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Avocatul prezent și reprezentantul Ministerului Public, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.409D/2019, nr. 3.461D/2019 și nr. 44D/2020 la Dosarul nr. 2.212D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, aceasta susține că dispozițiile criticate din Legea nr. 94/1992 sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că noțiunile de „legalitate“ și „regularitate“ a unei operațiuni, în sensul acesteia de act juridic, includ și o componentă de oportunitate economică, o astfel de interpretare neputând fi permisă, din punctul său de vedere. Învederează că prin Constituție sunt garantate accesul liber la o activitate economică, libera inițiativă și libertatea comerțului, iar consecința juridică imediată și directă a libertății economice este tocmai libertatea de a contracta, consacrată de altfel și de Codul civil. Cu alte cuvinte, statul are obligația să asigure libertatea economică și a comerțului, dar și componenta acesteia de libertate de a contracta. Subliniază că, într-adevăr, această libertate nu este una absolută, ea permite limitări, însă acestea trebuie să fie nediscriminatorii, justificate de un interes general și proporționale cu scopul care le-a determinat. Apreciază, astfel, că dispozițiile criticate din Legea nr. 94/1992 sunt neconstituționale, în măsura în care se consideră că oportunitatea economică de a încheia, de a determina conținutul și de a executa o operațiune, în sensul acesteia de act juridic, ar fi circumscrisă noțiunilor de „regularitate“ și „legalitate“ a unei operațiuni. Susține că nu poate fi permis ca această oportunitate economică să atragă măsuri de stabilire și de recuperare a unui presupus prejudiciu cauzat de această pretinsă inoportunitate, și nu de legalitate și regularitate. O astfel de interpretare, în accepțiunea sa, ar permite Curții de Conturi să intervină în sensul de a modifica acte juridice încheiate între entități publice sau private, pe de o parte, și, pe de altă parte, să dispună măsuri și sancțiuni cu privire la acestea. În concluzie, apreciază că interpretarea despre care s-a făcut vorbire ar determina o limitare neconstituțională a libertății economice și este neconstituțională, în măsura în care dispozițiile de lege criticate s-ar interpreta în sensul că oportunitatea sau, mai bine zis, inoportunitatea economică a unei operațiuni se circumscrie noțiunilor de „regularitate“ și „legalitate“ a acelei operațiuni. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca fiind inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează interpretarea noțiunilor de „regularitate“ și „legalitate“ din cuprinsul art. 2 lit. n) și q) și al art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, aspecte ce aparțin competenței instanței de fond. Pe fondul excepției, apreciază criticile de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale,concretizată prin Decizia nr. 792 din 23 noiembrie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 10 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 470/103/2019, prin Sentința civilă nr. 7.467 din 5 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 825/117/2019, prin Sentința civilă nr. 8.651 din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 475/101/2019, și prin Sentința civilă nr. 7.497 din 6 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 537/107/2019, Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. n) și q) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica – S.A. (S.P.E.E.H. Hidroelectrica – S.A.) din București, în cauze având ca obiect litigii cu Curtea de Conturi. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile art. 2 lit. n) și q) din Legea nr. 94/1992 pot conduce la o limitare neconstituțională a libertății economice, în ipoteza în care s-ar interpreta că noțiunile de „legalitate“ sau „regularitate“ a unei operațiuni includ și oportunitatea economică de a încheia, de a determina conținutul și de a executa această operațiune. Cu alte cuvinte, aceste texte din Legea nr. 94/1992 sunt neconstituționale în ipoteza în care se consideră că inoportunitatea economică a unei operațiuni poate cauza nelegalitatea sau iregularitatea acesteia. … 10.De asemenea, susține că art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 este neconstituțional, în măsura în care se interpretează în sensul că pot fi dispuse măsuri de stabilire a întinderii și recuperare a unui prejudiciu cauzat de inoportunitatea economică a unei operațiuni, iar nu de legalitatea sau regularitatea acesteia. Consideră că o astfel de interpretare este neconstituțională, întrucât îi oferă dreptul Curții de Conturi, ca exponent al puterii publice, să intervină în actele juridice dintre două entități publice sau private și să dispună măsuri administrative sau sancțiuni în legătură cu aceste acte juridice, chiar dacă actele juridice s-au încheiat și executat în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri, conform dispozițiilor art. 1.969 din Codul civil. … 11.Susține, astfel, că o atare interpretare reprezintă o ingerință neconstituțională în libertatea economică, întrucât se aplică în mod discriminatoriu entităților publice sau de drept privat enumerate în art. 23 și 24 din Legea nr. 94/1992, iar nu tuturor subiecților de drept; nu este justificată de un interes public, atât timp cât operațiunea respectă cerințele legale; și nu este proporțională cu scopul Curții de Conturi, astfel cum rezultă din art. 140 din Constituție, din Legea nr. 94/1992 și din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități. … 12.Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.212D/2019, apreciază că prevederile art. 2 lit. n) și q) și cele ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 sunt constituționale. Instanța susține că dreptul autorității publice, în speță Curtea de Conturi, de a stabili întinderea prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia în sarcina conducerii entității auditate nu încalcă accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă, dreptul la proprietate privată și nici libertatea economică, iar restrângerea drepturilor reclamantei este proporțională cu situația care a determinat această măsură. … 13.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele Curții Constituționale nr. 3.409D/2019, nr. 3.461D/2019 și nr. 44D/2020, apreciază că dispozițiile art. 2 lit. n) și q) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 sunt constituționale. Instanța susține că dreptul autorității publice, în speță, Curtea de Conturi, de a stabili întinderea prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia în sarcina conducerii entității auditate nu încalcă accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă, dreptul la proprietate privată și nici libertatea economică, iar restrângerea drepturilor autoarei excepției de neconstituționalitate este proporțională cu situația care a determinat această măsură. Instanța susține, de asemenea, că dispozițiile legale care reglementează competența și atribuțiile Curții de Conturi, prin auditorii săi, permit aceste controale, nefiind afectată activitatea economică a reclamantei și nici posibilitatea acesteia de a negocia, în limitele legii, aspectele în baza cărora își desfășoară activitatea. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatei prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. n) și q) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, care au următorul cuprins:– Art. 2:În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […]n)legalitate – caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia; […] … q)regularitate – caracteristica unei operațiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriei de operațiuni din care face parte; […]; …  … – Art. 33 alin. (3): „În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate.“ …  … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 45 – Libertatea economică, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 135 alin. (2) lit. a), potrivit cărora „Statul trebuie să asigure: libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție“. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia formulează criticile de neconstituționalitate din perspectiva unei posibile interpretări și aplicări a textelor de lege criticate, contrară dispozițiilor Legii fundamentale. Așa fiind, aceasta solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie prin care să statueze că interpretarea constituțională a art. 2 lit. n) și q) din Legea nr. 94/1992 este aceea că oportunitatea economică nu reprezintă o componentă a legalității [art. 2 lit. n) din Legea nr. 94/1992] sau regularității [art. 2 lit. q) din Legea nr. 94/1992] unei operațiuni, fiind, astfel, exceptată de la controlul Curții de Conturi. De asemenea, învederează că interpretarea constituțională a art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 este în sensul că nu pot fi dispuse măsuri de stabilire a întinderii și de recuperare a unui prejudiciu pretins a fi cauzat de inoportunitatea economică a unei operațiuni, iar nu de nelegalitatea sau iregularitatea acesteia. Din această perspectivă, apreciază că sesizarea instanței de contencios constituțional reprezintă singura posibilitate de interpretare a celor trei texte din Legea nr. 94/1992 și de eliminare a posibilității de aplicare discreționară a unor măsuri administrative care restrâng drepturile fundamentale ale entităților supuse controlului Curții de Conturi. … 20.În acest context, Curtea reține că, într-adevăr, instanța de contencios constituțional a statuat în jurisprudența sa constantă, de exemplu, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, și Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, că este competentă să sancționeze neconstituționalitatea unei interpretări pe care un text de lege a primit-o în practică, de vreme ce „deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări“. Curtea a statuat că are „competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției“. Cu toate acestea, Curtea a sancționat neconstituționalitatea unui text într-o anumită interpretare dată de instanțele judecătorești, în contextul în care a constatat că există o practică judiciară cvasiunanimă și de durată – aparținând inclusiv Înaltei Curți de Casație și Justiție -, care a dat textului valențe neconstituționale. În condițiile în care acest criteriu nu a fost îndeplinit, Curtea Constituțională a apreciat că se pune în discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, ce trebuie să aparțină instanțelor judecătorești, excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect fiind inadmisibilă. … 21.Plecând de la aceste premise, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, Curtea a statuat că este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a interpreta Constituția, iar în privința normelor supuse controlului de constituționalitate interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de constituționalitate, Curtea trebuie să țină seama de modul în care aceasta este interpretată în practica judiciară. Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică judiciară constantă. Or, în cauza de față, Curtea constată că în privința modului de interpretare a normelor juridice supuse controlului de constituționalitate nu au fost pronunțate nici hotărâri prealabile și nici hotărâri în soluționarea unor recursuri în interesul legii, care să contravină dispozițiilor Legii fundamentale. … 22.În acest context, faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, dispozițiile legale în sensul criticat de autoarea excepției și pe această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului normei juridice rezultat din interpretările izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare, controlul de constituționalitate poate viza norma astfel cum aceasta este interpretată, în mod continuu, printr-o practică judiciară constantă, prin hotărâri prealabile și prin hotărâri pronunțate în recursuri în interesul legii, atunci când acestea contravin dispozițiilor Legii fundamentale. … 23.Însă competența Curții Constituționale este, de asemenea, angajată atunci când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea a constatat că este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. … 24.Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al unei reglementări o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar procedând într-o asemenea manieră Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 289 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 12 august 2020). … 25.Prin urmare, prin prisma celor mai sus menționate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. n) și q) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 26.Distinct de cele mai sus precizate, Curtea reține că dispozițiile art. 2 lit. n) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 23 iunie 2016, și Decizia nr. 792 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 11 martie 2022, decizii prin care Curtea a constatat că aceste prevederi de lege sunt constituționale. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. n) și q) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica – S.A. (S.P.E.E.H. Hidroelectrica – S.A.) din București, în Dosarul nr. 470/103/2019 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și în dosarele nr. 825/117/2019, nr. 475/101/2019 și nr. 537/107/2019 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește