DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 și ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Ion Gogoriță în Dosarul nr. 1.289/91/2020 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.881D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că în cauză nu sunt antamate veritabile critici de neconstituționalitate, iar aspectele sesizate țin de interpretarea și aplicarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 285 din 25 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.289/91/2020, Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 și ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepția a fost ridicată de Ion Gogoriță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare/suspendare a executării unui act administrativ – ordin al prefectului privind constatarea încetării înainte de termen a mandatului de primar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu se poate dispune încetarea mandatului de primar, în condițiile în care alegerea a avut loc în considerarea persoanei care a candidat, chiar dacă respectiva persoană era membru al unui partid politic și a candidat pe listele acestuia. Se susține că, în cadrul alegerilor, indiferent de felul acestora, contează întotdeauna persoana candidatului. Se mai arată că ordinul prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar este nelegal, întrucât s-a reținut, în mod greșit, ca motiv de încetare de drept a funcției cazul prevăzut de art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, deși nu a existat o demisie scrisă. Emitentul ordinului (prefectul) a interpretat în mod incorect și discriminatoriu textul de lege și conținutul declarației autorului excepției de acceptare a candidaturii din partea altui partid; or, aceasta nu poate fi considerată o demisie. … 6.Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că partidele politice contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor, desfășurându-și activitatea în condiții reglementate prin lege, cu respectarea suveranității naționale, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației. În acest sens, dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 reglementează interdicția de a face parte în același timp din două sau mai multe partide politice, sancțiunea nesocotirii acestei interdicții constituind, conform art. 8 alin. (2) din aceeași lege, încetarea calității de membru al partidului anterior, înscrierea într-un nou partid constituind demisie de drept din vechiul partid. Instanța apreciază că aceste dispoziții asigură conținutul principiului reglementat de dispozițiile art. 8 alin. (2) teza a doua din Constituție, înscrierea într-un alt partid constituind demisie de drept tocmai în temeiul libertății de exprimare politică, legiuitorul prezumând absolut că, prin înscrierea într-un nou partid politic, o persoană își însușește ideologia și principiile acestuia, abdicând de la principiile partidului anterior. Totodată, în lipsa altor motive de fapt și de drept, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată excepția și prin raportare la dispozițiile art. 30 și 121 din Constituție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, și ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, care au următorul cuprins:– Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003: „Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.“; … – Art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019:Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (…)h)pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales;. …  …  … 11.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 8 privind pluralismul și partidele politice, art. 30 privind libertatea de exprimare și art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, autorul excepției consideră că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere sancțiunea încetării înainte de termen a mandatului de primar, în cazul în care are loc pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales. … 13.Curtea reține că dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 instituie regula potrivit căreia înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior. Această reglementare, analizată în contextul normativ din care face parte, se integrează în regimul juridic configurat de legiuitor cu privire la membrii unui partid politic, aflându-se în conexiune logico-juridică cu celelalte prevederi cuprinse în art. 8 din Legea nr. 14/2003. Astfel, un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice [art. 8 alin. (1) din Legea nr. 14/2003], iar la înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic [art. 8 alin. (3) din Legea nr. 14/2003]. De asemenea, membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat [art. 16 alin. (2) din același act normativ]. … 14.Sub acest aspect, Curtea reține că, în temeiul dreptului de asociere, garantat de art. 40 din Constituție, dobândirea calității de membru al unui partid politic este expresia manifestării de voință liberă și conștientă a cetățeanului, în considerarea unor rațiuni comune, de natură ideologică, și a unor interese și scopuri politice comune ca finalitate, exprimate în programul politic propriu fiecărui partid. … 15.În același timp, Curtea reține că dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție permit legiuitorului să stabilească condițiile în care se constituie și își desfășoară activitatea partidele politice. … 16.În aceste condiții, Curtea constată că opțiunea legiuitorului în stabilirea unor reguli privind membrii partidelor politice, care apar nu numai ca firești, dar și necesare într-o societate democratică, caracterizată prin pluralism politic, este expresia dispozițiilor constituționale evocate. În consecință, Curtea constată că prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 nu încalcă dispozițiile art. 8 din Constituție. … 17.În continuare, din analiza conținutului normativ al dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că acestea stabilesc unul dintre cazurile în care intervine încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului de primar, constând în pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales. … 18.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă, totodată, că aceste norme preiau soluția legislativă cuprinsă de art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum a fost completat prin art. I pct. 6 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, în prezent abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Prevederile art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 au constituit obiectul controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 19.Astfel, cu privire la soluția legislativă criticată, Curtea a reținut că rațiunea sa rezidă în faptul că, în urma demisiei din partidul politic care i-a susținut candidatura, primarul pierde, consecutiv, și girul alegătorilor, obținut inițial în virtutea candidaturii sale pe o listă susținută în campania electorală de un anumit partid politic și votată în final de aceștia. Legiuitorul a optat pentru o astfel de reglementare urmărind diminuarea migrației politice și a oportunismului politic. Schimbarea, pe parcursul mandatului, a apartenenței politice a primarului riscă să afecteze înseși interesele comunității, pe de o parte, prin perturbațiile și instabilitatea pe care le poate genera în cadrul aparatului administrativ prin intermediul căruia își exercită prerogativele de putere cu care a fost învestit prin lege și care pot afecta eficacitatea acțiunilor întreprinse în îndeplinirea competențelor sale, iar, pe de altă parte, prin lipsa de certitudine în ceea ce privește realizarea obiectivelor promovate în timpul campaniei electorale, în considerarea cărora alegătorii i-au acordat votul. … 20.De asemenea, Curtea a reținut că, deși dispozițiile legale criticate reprezintă o reflectare a art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor“, textul constituțional nu impune în mod obligatoriu o atare soluție legislativă, lăsând legiuitorului posibilitatea de a condiționa sau nu păstrarea mandatului celor aleși prin scrutin uninominal de pierderea calității de membru al partidului politic prin demisie. … 21.Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ dau expresie opțiunii legiuitorului în materia alegerii și funcționării primarilor, fără a fi de natură să încalce dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție. … 22.Totodată, Curtea reține că instituirea prin lege a unui caz de încetare de drept, înainte de termen, a mandatului de primar nu încalcă dispozițiile constituționale privind autoritățile comunale și orășenești, care, prin art. 121 alin. (2), stabilesc că primarii funcționează în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 300 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 9 iulie 2015, sau Decizia nr. 175 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2016). Cu alte cuvinte, Constituția nu garantează păstrarea mandatului pe toată durata pentru care acesta este acordat, iar menținerea acestuia depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementărilor legale care condiționează deținerea acestuia. … 23.În același timp, Curtea constată că încetarea mandatului de primar, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu încalcă libertatea de exprimare a persoanei fizice care a deținut o asemenea funcție. Astfel, libertatea de exprimare presupune exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor de orice fel și se află în strânsă legătură cu libertatea de asociere care reprezintă forma de manifestare colectivă a acesteia. Or, prevederile art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 nu conțin norme de natură să îngrădească exercitarea libertății fundamentale invocate. … 24.În final, Curtea precizează că invocarea dispozițiilor art. 2 din Constituție este lipsită de relevanță în cauză, deoarece autorul excepției nu motivează în ce constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referință menționate. … 25.Totodată, susținerile autorului referitoare la caracterul nelegal al ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar se circumscriu unor aspecte ce vizează interpretarea și aplicarea legii, a căror soluționare excedează contenciosului constituțional, fiind de competența instanței judecătorești. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Gogoriță în Dosarul nr. 1.289/91/2020 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 și ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește