DECIZIA nr. 542 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr 15/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Argeș, din județul Argeș, în Dosarul nr. 2.525/1/2020/a1 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.876D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că stabilirea unor reguli procedurale specifice în materia electorală este de competența legiuitorului, permisă de Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.525/1/2020/a1, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Argeș, cu sediul în județul Argeș, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a Hotărârii nr. 111 din 21 septembrie 2020 privind interpretarea unitară a prevederilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 4 din Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora, emisă de Biroul Electoral Central (BEC). … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate nu întrunesc exigențele de calitate a legii și creează premisele ca, prin exercitarea atribuției de a asigura respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri, prin hotărâri, BEC să se substituie Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parlamentului. În acest sens, se arată că nu există o reglementare generală cu privire la atribuțiile BEC. Folosindu-se de sintagma „asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora“ din cuprinsul art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 BEC, constituit în baza Legii nr. 115/2015, a decis să interpreteze legea și a adoptat o hotărâre în care, prin analogie, se aplică dispozițiile din Legea nr. 202/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală la legislația privind alegerile locale, completând prevederile Legii nr. 115/2015. Se ajunge astfel la substituirea competențelor Parlamentului și la încălcarea art. 126 alin. (3) din Constituție ce acordă competența de interpretare și aplicare unitară a legii către Înalta Curte de Casație și Justiție, nu și către alte organisme. … 6.Uzând de prevederile generale ale art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015, BEC a interpretat în mod arbitrar, cu încălcarea competențelor constituționale, nu numai legea în baza căreia s-a constituit, ci și Legea nr. 202/2020, inaplicabilă în materia alegerilor locale, intenția BEC fiind evident de a se substitui Parlamentului și Înaltei Curți de Casație și Justiție. De altfel, o astfel de interpretare unitară se poate face doar în condițiile legii, și nu într-o formă care nu este clar și precis reglementată. A completa în fapt legislația electorală cu un nou articol uzând de atribuția interpretării conferită de art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 generează norme neconstituționale, lipsite de claritate și previzibilitate, ce determină partizanat într-o competiție electorală, denaturând voința Parlamentului ales. … 7.În consecință, din analiza art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 rezultă insuficienta reglementare cu privire la atribuția BEC de a interpreta legislația, ceea ce încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, nefiind întrunite exigențele de calitate a legii. … 8.Prin Constituție nu se acordă BEC atribuția de interpretare a legislației electorale, mai ales că, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, interpretarea unei legi se poate face numai de către autoritatea care a adoptat-o. În cazul de față, cu încălcarea art. 61 și a art. 1 alin. (4), a art. 1 alin (5) și a art. 126 alin. (3) din Constituție, BEC, constituit în baza Legii nr. 115/2015, ca autoritate administrativă implicată în alegeri, a decis să completeze prevederile din Legea nr. 202/2020 care modifică și completează Legea nr. 208/2015, ceea ce echivalează cu modificarea în fapt a Legii nr. 115/2015. … 9.Prin art. 39 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 115/2015 se adaugă la prevederile Constituției, desemnându-se încă o entitate, în afară de Înalta Curte de Casație și Justiție, care să interpreteze legea, ceea ce înfrânge, totodată, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Nu se stabilește prin Constituție posibilitatea ca BEC să completeze o lege, cu atât mai puțin una organică, și nici să interpreteze la nivel general o lege organică dincolo de prevederile legale. De altfel, BEC nici nu este un organism stabilit prin Constituție, deci cu atât mai puțin se poate ca acesta să exercite atribuții ce sunt în competența unor autorități publice, stabilite prin Constituție. … 10.Întrucât legea nu stabilește clar condițiile și limitele de interpretare a legii de către BEC, art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 este neconstituțional pentru că adaugă la prevederile art. 126 alin. (3) din Constituție. Legea nr. 115/2015 nu este o lege de revizuire a Constituției, iar BEC nu este una dintre instituțiile fundamentale. … 11.Mai mult, procedura, condițiile, limitele acestei interpretări ce se realizează de către BEC, în condițiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015, nu sunt precizate, ceea ce a determinat abuzul în interpretare din Hotărârea BEC nr. 111 din 21 septembrie 2020, contestată în justiție. … 12.Lipsa de reglementare vizează și lipsa stabilirii clare fie a exceptării hotărârilor BEC de la controlul judecătoresc, așa cum impune art. 53 din Constituție, fie prezentarea clară a condițiilor în care BEC poate să interpreteze o lege și a regulilor privind soluționarea contestațiilor împotriva hotărârilor BEC nelegale date în interpretarea legii administrației publice locale. Dreptul de a contesta în justiție o hotărâre, act emis de un organism ce nu face parte dintre autoritățile publice reglementate prin Constituție, este un drept fundamental; or, orice limitare a acestui drept trebuie să fie explicit realizată numai prin lege, și nu dedusă din lege. În caz contrar, se aduce atingere existenței dreptului de acces la justiție, a dreptului la apărare al persoanelor prejudiciate prin aceste acte, încălcându-se art. 53 și art. 21 alin. (3) din Constituție. … 13.De asemenea, se arată că art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 instituie doar obligativitatea publicării hotărârilor BEC în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu și posibilitatea contestării acestora, ceea ce poate conduce în fapt la interpretări legale de excludere a acestor hotărâri de la controlul justiției. Orice hotărâre a BEC, dată în baza art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015, urmează regimul celorlalte hotărâri ale BEC, organism constituit printr-o lege ce emite acte administrative, astfel că actele acestuia sunt supuse controlului judecătoresc. Totodată, se arată că art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu prevede limitarea atacării pe calea contenciosului administrativ a hotărârii BEC, în condițiile în care prin Legea nr. 115/2015, ce este lege organică, nu este prevăzută o altă procedură. În consecință, hotărârile BEC date în interpretarea legii alegerilor pot fi contestate în justiție, mai ales că BEC nu este o supraautoritate care emite hotărâri ce pot fi interpretate drept excluse de la controlul judecătoresc. BEC este un organ de stat care acționează pe perioada funcționării sale în regim de putere publică pentru satisfacerea intereselor legitime legate de alegerile locale, în cazul de față. Însă nu există prevederi speciale și remedii în cazul încălcării legii de către BEC cu ocazia emiterii hotărârilor de interpretare a legii, astfel că există posibilitatea aplicării normelor generale, dar pot exista și interpretări contrare. … 14.Este evident că dispozițiile legale criticate, cuprinse în art. 39 din Legea nr. 115/2015, nu asigură existența remediului pentru cazul încălcării legii cu ocazia interpretării legii de către BEC și creează un vid de reglementare în ceea ce privește desființarea hotărârilor nelegale pronunțate de BEC, lipsind părțile prejudiciate de pârghiile necesare și de posibilitatea apărării drepturilor lor fundamentale. … 15.Dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate nu sunt în acord cu art. 21 și art. 1 alin. (5) din Constituție, atâta vreme cât există posibilitatea ca lipsa unor norme clare legate de accesul la contestarea hotărârii BEC să împiedice părțile interesate să apeleze la o instanță de judecată care să analizeze cauza în ceea ce privește atât aspectele de fapt, cât și aspectele de drept. În cazul de față, lipsește orice normă privind posibilitatea de contestare. Evident, aceste omisiuni în reglementare fac ca normele cuprinse în art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 să fie reglementări lipsite de calitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. … 16.Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul cuprins:– Art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală: Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: (…)c)urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora. …  … – Art. 39 alin. (5): „Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ …  … 21.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului și art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, criticile de neconstituționalitate vizează stabilirea, prin dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, a atribuției Biroului Electoral Central (BEC) de a asigura interpretarea unitară a prevederilor legale referitoare la alegerea autorităților administrației publice locale, ceea ce implică, în opinia autorului excepției, substituirea neconstituțională a BEC în atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Parlamentului. De asemenea, se susține că este încălcat accesul liber la justiție, deoarece, potrivit autorului excepției, nu este reglementată posibilitatea contestării în justiție a hotărârilor adoptate de acest organism electoral, prin care se dau interpretări unor prevederi ale Legii nr. 115/2015. … 23.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că rolul BEC este de a veghea la buna organizare și desfășurare a alegerilor și la stabilirea corectă a rezultatului voturilor, precum și la asigurarea și garantarea egalității de șanse pentru toți candidații, indiferent de apartenența politică a acestora (a se vedea Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 30 octombrie 2004). Curtea a mai reținut că această autoritate (BEC), deși are atribuția legală de a asigura interpretarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la alegeri, în scopul respectării și aplicării lor corecte pe teritoriul întregii țări, nu poate fi asimilată unei instanțe judecătorești. Prin componența sa (judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și reprezentanți ai formațiunilor politice), BEC deține un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale și respectă principiile echilibrului, imparțialității și transparenței decizionale (a se vedea Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 3 iunie 2013). … 24.În acest context, relativ la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea observă că, referitor la BEC, Legea nr. 115/2015, prin art. 41 alin. (1) și (2), stabilește expres posibilitatea formulării de contestații asupra modului de organizare și asupra componenței BEC, competența de soluționare a contestațiilor revenind, în acest caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 25.De asemenea, Curtea observă că, într-adevăr, Legea nr. 115/2015 nu instituie reguli privind contestarea în justiție a hotărârilor BEC prin care se dau interpretări unor prevederi ale acestui act normativ. … 26.Sub acest aspect, Curtea reține că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat că actele emise de BEC sunt supuse controlului judecătoresc (a se vedea Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013, precitată). De asemenea, Curtea a precizat că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ (a se vedea Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004). … 27.De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a reținut că: „Atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative“. Totodată, „în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragrafele 68 și 69). … 28.Plecând de la aceste considerente de principiu, Curtea reține că hotărârile BEC de interpretare a Legii nr. 115/2015 sunt acte cu o fizionomie juridică distinctă în cadrul actelor emise de această autoritate pe parcursul procesului electoral, iar în absența unor reguli speciale care să fie instituite prin legea electorală, aceste hotărâri pot fi supuse controlului judecătoresc în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. … 29.În consecință, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu îngrădesc dreptul persoanelor vătămate care justifică un drept sau interes legitim de a se adresa instanței judecătorești de contencios administrativ competente, fiind astfel respectate prevederile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 30.De altfel, susținerile privind încălcarea accesului liber la justiție nu subzistă în cauză, de vreme ce autorul excepției a beneficiat de dreptul de a se adresa instanței judecătorești, promovând acțiunea în anulare a Hotărârii BEC nr. 111 din 21 septembrie 2020, litigiu în cursul căruia a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate. … 31.În lumina considerentelor anterior expuse, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, susținută prin prisma unei insuficiente reglementări cu privire la atribuția BEC de a interpreta legislația. Astfel, soluția legislativă instituită este clară și previzibilă în contextul normelor în care este cuprinsă, reflectând voința legiuitorului de a acorda BEC atribuția de asigura interpretarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri. Sub acest aspect, Curtea subliniază că prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației incidente în materie electorală. Astfel, interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 prin raportare la normele Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 relevă, așa cum s-a arătat, inexistența unei îngrădiri a accesului liber la justiție cu privire la hotărârile emise de BEC pentru interpretarea unitară a legislației electorale. În consecință, nefiind identificate deficiențe care să afecteze exigențele clarității, preciziei, previzibilității și accesibilității normei juridice, Curtea constată că nu sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 32.În continuare, analizând criticile referitoare la pretinsa substituire a BEC în atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Parlamentului, Curtea constată că, departe de a constitui o încălcare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevăzut de art. 61 din Constituție, stabilirea atribuției Biroului Electoral Central de a asigura interpretarea unitară a legii electorale este expresia opțiunii legiuitorului în materia alegerilor locale, permisă de dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 754 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 28 ianuarie 2021). Prin urmare, nu poate fi reținută pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât normele legale criticate nu conferă BEC atribute specifice puterii legislative, de creare ab novo a unor reguli în materie electorală. … 33.În același timp, contrar celor susținute de autorul excepției, Curtea constată că, prin exercitarea atribuției legale de interpretare a unor prevederi ale Legii nr. 115/2015, specifică procesului electoral, BEC nu se substituie Înaltei Curți de Casație și Justiție, al cărei rol conferit de legiuitorul constituant, prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, este acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. BEC nu reprezintă o instanță judecătorească, chiar dacă în componența sa intră și judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar atribuția sa reglementată prin dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 115/2015 nu împiedică persoana ce se consideră vătămată prin hotărârea emisă de acesta pentru interpretarea unitară a legii să se adreseze instanței de judecată competente. … 34.În final, referitor la critica formulată cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, astfel cum rezultă din Hotărârea BEC nr. 111 din 21 septembrie 2020, Curtea subliniază că exercitarea controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate presupune verificarea conformității conținutului juridic al unor dispoziții legale cu norme sau principii fundamentale, fără să implice și cenzurarea interpretărilor pe care diferite autorități sau instituții publice le oferă în îndeplinirea atribuțiilor lor specifice, aspect de competența instanțelor judecătorești. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Argeș, din județul Argeș, în Dosarul nr. 2.525/1/2020/a1 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește