DECIZIA nr. 541 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 491 alin. (1) și ale art. 495 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Dumitru-Daniel Șerban în Dosarul nr. 509/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.041D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că dispozițiile legale criticate respectă normele constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 6 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 509/3/2020, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 491 alin. (1) și ale art. 495 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepția a fost ridicată de Dumitru-Daniel Șerban într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport întocmit de comisia de disciplină din cadrul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 491 alin. (1) și ale art. 495 din Codul administrativ încalcă art. 1 alin. (3), art. 21 alin. (1) – (3) și art. 126 alin. (6) din Constituție, precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care exceptează de la controlul judecătoresc rapoartele comisiilor de disciplină de clasare a sesizărilor disciplinare împotriva funcționarilor publici. … 6.Se arată că Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină atribuie comisiei de disciplină competența de a cerceta faptele reclamate ca abateri disciplinare de către persoanele care se consideră vătămate și de a emite un raport asupra acestora, prin care să propună fie sancționarea disciplinară a funcționarului vinovat, fie clasarea sesizării. Însă, deși există posibilitatea atacării în justiție a măsurii sancționării, o asemenea posibilitate nu este recunoscută de instanțele judecătorești în ceea ce privește raportul cu propunerea de clasare, indiferent dacă este flagrant nelegal sau nefondat. … 7.Codul administrativ, la fel ca Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, abrogată prin Codul administrativ, trebuie să admită rolul de filtru al instanțelor judecătorești și asupra rapoartelor comisiei de disciplină, dacă acestea au la bază derapaje grave. Altminteri, dacă nu ar exista nicio posibilitate de a ataca aceste rapoarte, ar însemna că aceste cereri se pot respinge în mod discreționar și cu orice fel de motivare sau chiar fără motivare. Totodată, se pun bazele unui cerc vicios, în care nici eventuala reclamare disciplinară a membrilor comisiei de disciplină pentru neîndeplinirea propriilor atribuții nu va avea efect, noua comisie de disciplină putând, la rândul său, să claseze discreționar sesizarea, iar șirul poate continua la nesfârșit, fără vreun rezultat. Consecințele sunt mult mai profunde și revoltătoare, întrucât dacă actele comisiei de disciplină nu sunt cenzurate de nimeni, membrii acesteia nici nu vor putea fi trași vreodată la răspundere pentru emiterea lor cu rea-credință sau gravă neglijență, beneficiind astfel de impunitate și devenind superiori chiar magistraților. … 8.Principiul simetriei impune ca, asemenea rapoartelor prin care este propusă sancționarea celor vinovați, să poată fi contestate, în fața instanței judecătorești, și rapoartele de clasare. În doctrina de specialitate s-a opinat că, juridic și logic, este de neconceput ca o simplă propunere a comisiei care efectuează cercetarea administrativă să se transforme într-o adevărată hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă niciunei căi de atac. După cum titularul sesizării disciplinare poate ataca în fața instanței judecătorești un act de sancționare, nu doar funcționarul sancționat, cu atât mai mult același titular al sesizării ar trebui să poată ataca și raportul de respingere a cererii de suspendare-recuzare. Astfel cum poate fi cercetat judiciar actul constând în refuzul administrației în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, și refuzul comisiei, disimulat într-un raport de clasare, trebuie să poată fi cercetat. În caz contrar, persoanele vătămate și cetățenii, în general, își pierd încrederea în organele statului și se diminuează standardele de legalitate și calitate a serviciilor publice, cu afectarea directă a statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție. Mai mult, teza imposibilității contestării în fața unei instanțe judecătorești a raportului de respingere echivalează cu negarea atribuțiilor constituționale proprii ale instanțelor și a menirii justiției, de serviciu de interes public. Teza contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție referitoare la caracterul României de stat de drept, în care drepturile cetățenilor reprezintă valori supreme, în rândul acestor drepturi situându-se și acela de a beneficia din partea comisiei de disciplină, învestită cu o avertizare de integritate/sesizare disciplinară, de îndeplinirea atribuțiilor prescrise de lege și cu profesionalismul impus de lege, precum și de a apela la controlul instanțelor. … 9.Se mai susține că nicio dispoziție constituțională nu se opune ca, pentru anumite domenii de activitate sau categorii de demnități sau funcții publice, să se instituționalizeze și proceduri (jurisdicții) administrative sau disciplinare prin care să se rezolve probleme specifice, implicit conflicte. Însă nicio lege nu le poate interzice celor interesați ca, în caz de nemulțumire sau eșec al acestor proceduri (jurisdicții), să se adreseze justiției, pentru că, în sistemul ordinii constituționale, justiția este garantul drepturilor și libertăților cetățenilor, iar art. 21 din Constituție valorifică tocmai această funcție a justiției. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 14 octombrie 1993. … 10.Procedura de soluționare a sesizărilor disciplinare constituie tocmai o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional, iar raportul de soluționare a sesizării trebuie să poată fi atacat în fața unei instanțe judecătorești. Comisia de disciplină nu acoperă nici pe departe exigențele art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil, fiind evidente lipsa de imparțialitate și conflictul de interese în care s-au aflat membrii comisiei de disciplină, puși în situația de a-și cerceta disciplinar șeful ierarhic. … 11.Sunt invocate aspecte privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit) și se arată că prevederile legale criticate nu doar că nu permit persoanelor care se consideră vătămate să se adreseze instanțelor judecătorești în vederea examinării rapoartelor abuzive ale comisiilor de disciplină, ci, dimpotrivă, le îngrădesc respectivelor persoane exercitarea dreptului la justiție. De asemenea, criticile asupra rapoartelor comisiilor de disciplină nu sunt ascultate și analizate în mod efectiv de către instanțele judecătorești, fiind practic negat dreptul la un proces echitabil. … 12.Corelativ, autorul excepției susține că este nesocotit și art. 126 alin. (6) din Constituție, fiind negată garanția controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, din moment ce raportul de clasare, însușit expres ori tacit de persoana abilitată legal, devine act administrativ, având ca efect împiedicarea nașterii răspunderii disciplinare a funcționarului vinovat, precum și vătămarea drepturilor și intereselor legale ale titularului sesizării, ale cărui critici au fost ignorate de comisia de disciplină. … 13.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că textele legale criticate corespund cerințelor impuse de Legea fundamentală, neaducând limitări ale drepturilor consacrate la nivel constituțional din perspectiva accesului la justiție și a exercitării controlului jurisdicțional al actelor administrative. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 491 alin. (1) și ale art. 495 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, care au următorul cuprins:– Art. 491 alin. (1): „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.“; … – Art. 495: „Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziției de sancționare.“ …  … 18.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 21 alin. (1) – (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate fac parte din capitolul VIII: Sancțiunile disciplinare și răspunderea funcționarilor publici al titlului II: Statutul funcționarilor publici din Partea VI: Statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri publice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și instituie accesul la justiție al oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim împotriva autorității ori instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv ori la un interes legitim [art. 491 alin. (1)] și accesul la justiție al funcționarului public nemulțumit de sancțiunea aplicată (art. 495). … 20.Curtea observă că dispozițiile legale criticate preiau identic soluția legislativă instituită prin prevederile art. 76 alin. (1) și ale art. 80 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (în prezent abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ). Aceste din urmă prevederi legale au făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate în care au fost invocate critici similare celor din prezenta cauză, referitoare la calificarea dată de instanța judecătorească raportului întocmit de o comisie de disciplină din cadrul unei instituții publice, iar prin Decizia nr. 422 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1270 din 29 decembrie 2022, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate. … 21.Cu acel prilej, Curtea a constatat că analiza admisibilității cererilor de anulare a rapoartelor comisiilor de disciplină prin care se clasează sesizările privind abaterile disciplinare săvârșite de funcționarii publici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești, principiile specifice materiei contenciosului administrativ fiind în sensul asigurării accesului la instanță în beneficiul persoanei vătămate de un act administrativ, astfel cum este definită aceasta la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. … 22.Curtea a precizat că problema de drept invocată și dedusă spre soluționare Curții Constituționale, referitoare la admisibilitatea cererii de anulare a raportului comisiei de disciplină prin care a fost clasată sesizarea disciplinară, este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a legii la cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. … 23.Întrucât criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză sunt similare celor analizate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 422 din 29 septembrie 2022, precitată, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 491 alin. (1) și ale art. 495 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 491 alin. (1) și ale art. 495 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Dumitru-Daniel Șerban în Dosarul nr. 509/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește