DECIZIA nr. 541 din 18 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea pentru Parohia Greco-Catolică Vășad în Dosarul nr. 114/35/CA/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.930D/2016.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent învederează Curții că partea Guvernul României – Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a transmis la dosar note scrise, prin care precizează că, în opinia sa, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 4.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că neconstituționalitatea textelor de lege criticate este motivată printr-o paralelă cu alte legi privind retrocedarea bunurilor, în special cu Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, iar nu prin trimitere directă la prevederile Constituției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 24 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 114/35/CA/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea pentru Parohia Greco-Catolică Vășad, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei decizii a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, prin care autoarei excepției i-a fost respinsă cererea de retrocedare a unui imobil, întrucât acesta a trecut, în timpul regimului comunist, în patrimoniul Parohiei Ortodoxe Vășad și, deoarece imobilul nu a fost înstrăinat legal după data de 22 decembrie 1989, nu se pot acorda nici măsuri reparatorii prin echivalent, având în vedere că art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 prevede că nu pot fi restituite în natură decât imobilele aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice dintre cele prevăzute la art. 2 din același act normativ.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că cererea de retrocedare i-a fost respinsă, întrucât, în materia retrocedărilor bunurilor care au aparținut cultelor religioase, nu pot fi restituite în natură decât imobilele aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) din același act normativ. Or, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a luat în considerare faptul că imobilul revendicat a trecut, în timpul regimului comunist, în patrimoniul Parohiei Ortodoxe Vășad și că nu se pot acorda măsuri reparatorii prin echivalent, deoarece imobilul nu a fost înstrăinat legal după data de 22 decembrie 1989. Susține că textele de lege criticate încalcă flagrant principiul egalității în fața legii, deoarece nu pot fi instituite tratamente juridice discriminatorii pentru categorii diferite de subiecte de drept aflate în aceeași situație juridică. Or, câtă vreme prin celelalte legi de retrocedare – ca, de exemplu, art. 1 din Legea nr. 10/2001 – nu a fost exceptată nicio categorie de persoane fizice sau juridice ale căror imobile au fost preluate abuziv de regimul comunist, cel puțin de la acordarea de despăgubiri, dispozițiile de lege criticate sunt vădit discriminatorii. Ceea ce este important este modul în care bunurile imobile au fost preluate de către stat, iar nu actualul deținător sau proprietar. Precizează că nu există tratament juridic egal în cazul în care anumitor persoane juridice de drept privat li se retrocedează proprietățile preluate abuziv de stat, indiferent de deținătorul actual, iar altora (în speță, bisericilor) nu li se retrocedează decât imobilele aflate în proprietatea statului sau a altor instituții publice. Arată, totodată, că statul român a mai fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 12 ianuarie 2010, pronunțată în Cauza Parohia Greco-Catolică Sâmbăta Bihor împotriva României, pentru tratamentul juridic diferit pe care instanțele de judecată l-au manifestat față de Biserica Greco-Catolică, atunci când au pronunțat hotărâri diferite pentru situații juridice identice, aspect relevant care evidențiază posibilitatea unei noi condamnări, în cazul în care statul român, prin lege, nu respectă drepturile garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 7.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă principiul egalității în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, deoarece se referă distinct la două categorii de persoane aflate în situații juridice diferite. Precizează că la examinarea constituționalității acestor texte de lege nu se are în vedere compatibilitatea lor cu alte prevederi legale, mai exact cu cele ale Legii nr. 10/2001, ci doar cu principiile și dispozițiile Legii fundamentale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, invocând cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv prin deciziile nr. 820 din 21 iunie 2011, nr. 1.494 din 18 noiembrie 2010 și nr. 1.352 din 10 decembrie 2008, criticile invocate de autoarea prezentei excepții fiind similare. Mai mult, în realitate, nu s-a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate, nemulțumirea autoarei excepției vizând mai degrabă soluția legislativă din prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, completarea dispozițiilor legale ține de competența exclusivă a legiuitorului, iar interpretarea conținutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparține instanțelor judecătorești.  … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise transmise la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005. Față de critica formulată, Curtea constată că obiect al excepției îl reprezintă și prevederile art. 6 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență. Textele de lege menționate au următorul conținut:– Art. 1 alin. (1): „(1) Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.“; … – Art. 2 alin. (1): „(1) Imobilele – terenuri și construcții – preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi [a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, care a modificat și completat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 – s.n.] de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natură, prin decizia organelor de conducere ale unității deținătoare. Cota de participare a statului sau a autorității administrației publice centrale sau locale se va diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social și la recalcularea patrimoniului.“; … – Art. 6 alin. (1): „(1) În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5) [măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul și procedura de acordare a despăgubirilor – s.n.]“. …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră principiul egalității în fața legii. Prin raportare la art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, invocă și dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate circumscriu sfera de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, precizând că aceasta vizează retrocedarea bunurilor imobile, altele decât lăcașurile de cult, care au fost preluate în mod abuziv de la cultele religioase, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989. Art. 1 alin. (1) menționează că, pentru a putea fi retrocedate, aceste bunuri trebuie să se afle – la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care a modificat, sub acest aspect, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 – în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice dintre cele prevăzute la art. 2 din ordonanța de urgență, adică o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar. … 15.Toate aceste imobile vor fi restituite în natură. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 prevede și două excepții de la această regulă, când se acordă despăgubiri pentru bunuri imobile a căror restituire în natură nu mai este posibilă. Este vorba despre terenurile ocupate în totalitate [art. 1 alin. (4)], pentru care se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent, și de imobilele – terenuri și/sau construcții – ce au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, în legătură cu care titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile legii speciale. … 16.Autoarea excepției este nemulțumită de condiționarea pe care textele de lege ce formează obiectul excepției o introduc referitor la persoana deținătoare, în prezent, a bunurilor revendicate de cultele religioase potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000. Critica pe care o formulează vizează însă o ipoteză normativă pe care niciun text din ordonanța de urgență menționată nu o prevede, constituindu-se într-o propunere de modificare a acesteia. Astfel, în opinia autoarei excepției, ar trebui să se acorde despăgubiri și pentru bunurile imobile care se află în proprietatea altor persoane decât cele enumerate în art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, afirmând în acest sens că important este modul în care bunurile imobile au fost preluate de către stat, iar nu actualul deținător sau proprietar. Ca atare, susține că și bunurile preluate abuziv, dar care au fost înstrăinate înainte de 22 decembrie 1989 ar trebui să fie incluse în sfera de aplicare a ordonanței de urgență.  … 17.Sub acest aspect reclamă existența unui tratament juridic inegal în cazul în care anumitor persoane juridice de drept privat li se retrocedează proprietățile preluate abuziv de stat, indiferent de deținătorul actual, iar altora, în speță, cultelor religioase, nu li se retrocedează decât imobilele aflate în proprietatea statului sau a altor instituții publice. Curtea observă că, potrivit art. 6 alin. (1) din ordonanța de urgență, pentru imobilele care au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent. Curtea reține că, astfel cum a fost formulată, critica are în vedere o soluție legislativă inexistentă în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000. Or, stabilirea bunurilor asupra cărora pot purta măsurile reparatorii reprezintă opțiunea legiuitorului, făcând parte din concepția generală adoptată de statul român cu privire la problematica restituirilor imobilelor preluate în mod abuziv, Curtea Constituțională neavând competența de a modifica sau completa viziunea legislativă de ansamblu referitoare la retrocedările acestor imobile, pe care statul a adoptat-o în considerarea concordanței acesteia cu realitățile economice și posibilitățile de realizare efectivă.  … 18.De altfel, și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost recunoscut dreptul statelor de a stabili aceste măsuri. Astfel, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 89, s-au statuat, cu valoare de principiu, următoarele: „Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impune statelor contractante nicio obligație specifică de reparare a nedreptăților sau prejudiciilor cauzate înainte ca ele să fi ratificat Convenția. De asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu poate fi interpretat ca restrângând libertatea statelor contractante de a alege condițiile în care ele acceptă să restituie bunurile ce le-au fost transferate înainte să ratifice Convenția (Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunțată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Adoptarea unor legi care să prevadă restituirea bunurilor confiscate sau despăgubirea persoanelor victime ale unor astfel de confiscări necesită o vastă analiză a numeroase aspecte de ordin moral, juridic, politic și economic. Considerând un lucru normal ca legiuitorul să dispună de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește politica economică și socială, Curtea a declarat că respectă modul în care acesta concepe imperativele «utilității publice», cu excepția cazului în care aprecierea sa se dovedește complet lipsită de o bază rezonabilă (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatul Unit, paragraful 46, și Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Fostul rege al Greciei și alții împotriva Greciei, paragraful 87). Acest lucru este valabil cu atât mai mult pentru modificările atât de fundamentale ale sistemului unei țări, cum ar fi tranziția de la un regim totalitar la o formă democratică de guvernare și reforma structurii politice, juridice și economice a statului, fenomene care duc inevitabil la adoptarea unor legi economice și sociale la scară mare (Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunțată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, paragraful 149)“. … 19.În ceea ce privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată de autoarea excepției în motivarea acesteia, Curtea Constituțională observă că nu este relevantă în cauză. Aceasta, deoarece Hotărârea din 12 ianuarie 2010, pronunțată în Cauza Parohia Greco-Catolică Sâmbăta Bihor împotriva României, a vizat încălcarea dreptului la un proces echitabil, în contextul legislativ anterior anului 2000, prin lipsa mijloacelor de acces efectiv la o instanță de judecată, în condițiile în care Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) instituia o procedură administrativă în care rolul central îl avea o comisie mixtă, litigiile privind dreptul de proprietate sau de folosință asupra lăcașelor religioase nefiind de competența instanțelor judecătorești. Or, pe de o parte, în prezent, această situație a fost remediată, accesul la instanțe fiind deplin, iar, pe de altă parte, cauza invocată privea lăcașele de cult, acestea constituind un obiect specific, distinct de cel reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, care, la art. 1 alin. (1), precizează explicit că domeniul său de aplicare exclude restituirea lăcașelor de cult și vizează doar retrocedarea celorlalte bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase, dar nu bisericile, mănăstirile, sinagogile, moscheile, templele sau orice alte construcții care sunt destinate oficierii de slujbe religioase. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1),art. 2 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea pentru Parohia Greco-Catolică Vășad în Dosarul nr. 114/35/CA/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește