DECIZIA nr. 540 din 13 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 1 lit. a), art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, excepție ridicată de Yassin Mohamad și Fatima Soufan în Dosarul nr. 30.566/301/2010 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.087D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, avocat Lucian Dan Vlădescu, cu împuternicire avocațială la dosar. De asemenea se prezintă avocat Teodor Popescu, desemnat curator în cauză pentru partea Mahmoud Izzdin, citat prin publicitate. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. De asemenea se prezintă Dalati Bassam, în calitate de traducător desemnat în cauză. … 3.Având cuvântul, avocatul autorilor excepției de neconstituționalitate arată, ca o chestiune prealabilă, că interesul susținerii excepției de neconstituționalitate nu ar mai fi actual, având în vedere că instanțele judecătorești au respins deja ca neîntemeiată excepția de necompetență generală a instanțelor din România. Pe fondul excepției de neconstituționalitate arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și documentele Organizației Națiunilor Unite. … 4.Curatorul părții Mahmoud Izzdin solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, considerând că legiuitorul stabilește competența instanțelor judecătorești. … 5.Reprezentantul Ministerului Public arată, în prealabil, că partea care a invocat o excepție de neconstituționalitate nu poate renunța la soluționarea acesteia. Pe fondul excepției de neconstituționalitate susține că aceasta este neîntemeiată, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție.  … 6.Având cuvântul în replică, avocatul autorilor excepției precizează că nu a renunțat la soluționarea excepției de neconstituționalitate, ci doar a precizat contextul în care a fost ridicată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 6 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 30.566/301/2010, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 alin. 1 lit. a),art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat. Excepția a fost invocată de recurenții-reclamanți Yassin Mohamad și Fatima Soufan, în cadrul soluționării recursului formulat de autorii excepției, recurenți-reclamanți, în calitate de mandanți, împotriva Deciziei civile nr. 2.055A din 12 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, cauza având ca obiect constatarea nulității absolute a unor procuri încheiate în anii 2006-2008 în Siria, reprezentând înscrisuri constatatoare ale unor contracte de mandat, în baza cărora s-au încheiat între reclamanți și o parte din pârâți contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile din România. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate, „în conformitate cu care instanțele de judecată din România nu ar fi competente să soluționeze o cerere formulată de un cetățean român privind constatarea nulității absolute a unei procuri autentificate de un notar din Republica Arabă Siriană privitoare la acte de dispoziție asupra unui bun imobil din România“, sunt neconstituționale. În acest sens arată că este unanim recunoscut că probele notorii nu trebuie dovedite. Or, „existența războiului din Siria, izbucnit în cursul anului 2011, este un lucru care nu poate fi contestat, cu atât mai mult cu cât întreaga Europă se confruntă, începând cu vara anului 2015, cu o amplă și aparent de nestăpânit criză a refugiaților sirieni și din celelalte țări ale Orientului Mijlociu“. Pentru a evita orice dubiu anexează acte adoptate de organele statutare ale Organizației Națiunilor Unite în conformitate cu Carta Națiunilor Unite din 26 iunie 1945. Astfel, în condițiile concrete din Republica Arabă Siriană, apare ca evident faptul că părțile nu au posibilitatea de a se adresa niciunei instanțe de judecată din această țară, cu atât mai mult din localitatea Homs, pentru a solicita acolo nulitatea procurilor a căror constatare face obiectul dosarului. … 9.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă și-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate sunt constituționale, „pentru că lipsește orice argument al recurenților-reclamanți în raport de care textele de lege să poată fi declarate neconstituționale“. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, deoarece, chiar dacă textele de lege criticate au fost abrogate, în temeiul Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea Constituțională poate analiza constituționalitatea acestor texte, întrucât își produc efecte în cauză. Pe fond apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 310 din 10 iulie 2003 și nr. 116 din 9 februarie 2010. … 12.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul este cel care apreciază cu privire la soluțiile ce se impun în legătură cu competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. Legea nr. 105/1992 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun. Se remarcă, totodată, că riscurile pe care le au în vedere autorii excepției nu sunt generate de neconstituționalitatea textelor de lege criticate, ci de criza din Siria, statul în care a fost încheiat actul juridic a cărui anulare face obiectul cauzei pendinte. Or, competența instanțelor, românești sau străine, de a soluționa litigiile izvorâte din raporturi juridice ca element de extraneitate este stabilită în mod clar de prevederile Legii nr. 105/1992. O eventuală stare de război civil în Siria nu este de natură a determina neconstituționalitatea textelor de lege care stabilesc procedura și competența instanțelor de judecată, în sensul încălcării dreptului la un proces echitabil, garantat de Constituție și de documentele internaționale semnate de România. În acest context apreciază că textele de lege criticate nu îngrădesc nici exercitarea dreptului de acces liber la justiție, persoana interesată având posibilitatea să urmeze, în continuare, calea procedurală corectă, respectând normele de competență jurisdicțională. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 71 alin. (1) lit. a), art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992, în vigoare în anul 2010. Din analiza criticilor formulate de autorul excepției rezultă că, în realitate, obiect al excepției îl constituie art. 71 alin. 2 lit. a),art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut:– Art. 71 alin. 2 lit. a): „Actul se consideră totuși valabil din punct de vedere al formei, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de una dintre legile următoarele: a) legea locului unde a fost întocmit; […]“; … – Art. 159: „În procesele privind raporturi de drept internațional privat instanțele române aplică legea procedurală română, dacă nu s-a dispus altfel în mod expres. Legea română stabilește și dacă o anumită problemă este de drept procedural sau de drept material.“; … – Art. 160: „Obiectul și cauza acțiunii civile, în procesele privind raporturile de drept internațional privat, sunt determinate de legea care reglementează fondul raportului juridic litigios. După aceeași lege se determină calitatea procesuală a părților.“ …  … 16.Curtea constată că Legea nr. 105/1992 a fost abrogată prin art. 83 lit. e) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Deși prevederile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate începând cu data de 15 februarie 2013, acestea continuă să își producă efectele juridice în cauza dedusă judecății, deoarece cererea de chemare în judecată a fost formulată în anul 2010. Astfel, în acord cu jurisprudența Curții (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992. … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la art. 8 („Orice persoană are dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituție sau lege“) și art. 10 („Orice persoană are dreptul în deplina egalitate de a fi audiată în mod echitabil și public de către un tribunal independent și imparțial care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa“) din Declarația Universală a Drepturilor Omului și la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum și în art. 21 privind accesul liber la justiție. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul soluționării recursului formulat de autorii excepției, recurenți-reclamanți, în calitate de mandanți, împotriva Deciziei civile nr. 2.055A din 12 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, cauza având ca obiect constatarea nulității absolute a unor procuri încheiate în anii 2006-2008 în Siria, reprezentând înscrisuri constatatoare ale unor contracte de mandat, în baza cărora s-au încheiat între reclamanți și o parte din pârâți contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile din România. În cadrul litigiului, intimații au invocat necompetența generală a instanțelor din România, invocând prevederile art. 71 alin. 2 lit. a), art. 157, 159, 160 din Legea nr. 105/1992, susținând că instanțele judecătorești române nu ar putea să soluționeze în fond anularea unor acte juridice încheiate în Siria. Ca apărare, recurenții-reclamanți au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 și 160 din Legea nr. 105/1992, „în conformitate cu care instanțele de judecată din România nu ar fi competente să soluționeze o cerere formulată de un cetățean român privind constatarea nulității absolute a unei procuri autentificate de un notar din Republica Arabă Siriană privitoare la acte de dispoziție asupra unui bun imobil din România“, întrucât „părțile nu au posibilitatea de a se adresa niciunei instanțe de judecată din această țară, pentru a solicita acolo nulitatea procurilor“ a căror constatare face obiectul dosarului. … 19.Curtea reține că, ulterior invocării excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 465R din 13 mai 2016, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a respins excepția de necompetență generală a instanțelor române ca nefondată (excepție ce mai fusese invocată și în fața Judecătoriei Sectorului 3 București și a Tribunalului București – Secția a III-a civilă și fusese respinsă de aceste instanțe) și a respins, ca nefondat, recursul, reținând că instanța de apel a stabilit în mod corect că cerința supralegalizării este o operațiune ulterioară încheierii actului juridic. Așadar, instanțele judecătorești care s-au pronunțat în speță au respins excepția de necompetență generală a instanțelor române și au judecat cauza pe fond. … 20.Având în vedere criticile autorilor excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora instanțele de judecată din România nu ar fi competente să soluționeze o cerere formulată de un cetățean român, privind constatarea nulității absolute a unei procuri autentificate de un notar din Republica Arabă Siriană, privitoare la acte de dispoziție asupra unui bun imobil din România, Curtea constată că acestea nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate a textelor de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate, ci constituie probleme de interpretare și aplicare a Legii nr. 105/1992 la cauza dedusă judecății instanței judecătorești. … 21.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. 2 lit. a), art. 159 și art. 160 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, excepție ridicată de Yassin Mohamad și Fatima Soufan în Dosarul nr. 30.566/301/2010 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește