DECIZIA nr. 539 din 2 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, excepție ridicată de Societatea Daiane Center Style – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 32.948/245/2017 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 967D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei partea Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține că prevederile legale criticate, care limitează operațiunile de încasări sau plăți în numerar la un anumit plafon zilnic, nu aduc atingere dreptului de proprietate și nici principiul justei așezări a sarcinilor fiscale. Așa cum rezultă din expunerea de motive la actul normativ criticat, rolul dispozițiilor legale criticate este acela de întărire a disciplinei financiare ca important instrument de combatere a evaziunii și fraudei fiscale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 32.948/245/2017, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, excepție ridicată de Societatea Daiane Center Style – S.R.L. din Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții constând în efectuarea operațiunilor de încasare în numerar și plăți în numerar de la/către persoane fizice cu depășirea plafonului maxim de 10.000 lei prevăzut de dispozițiile art. 4 alin. (1) și (4) din Legea nr. 70/2015. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin art. 1 alin. (1) din lege se interzice dreptul de a deține numerar, respectiv dreptul de proprietate asupra banilor în numerar, drept protejat de art. 44 din Constituție. Prin art. 3 și 4 din lege se stabilesc în mod limitativ excepțiile de la situația interzicerii plăților în numerar. Așadar, dreptul de proprietate asupra numerarului a fost interzis în mod expres, existând excepții în care poate fi exercitat. Or, dreptul de proprietate privată trebuie să reprezinte regula, iar limitarea acestui drept să se realizeze numai în mod excepțional, în cazuri anume prevăzute de lege, fiind prohibit de chiar prevederile constituționale interzicerea unui drept printr-un act normativ, în condițiile în care el este garantat. Sub aparența respectării ordinii publice și prevenirii evaziunii fiscale, legea criticată constituie, în realitate, o încălcare a dreptului de proprietate. Prin această lege operațiunile de încasări și plăți au fost condiționate de voința unor persoane juridice private, respectiv băncile, care percep comisioane pentru transferul banilor, prin încălcarea consimțământului titularului dreptului de proprietate asupra sumelor în numerar, stabilindu-se o limită a acestui drept la un plafon. Legea criticată creează beneficii materiale în patrimoniul unor societăți bancare și se încalcă drepturile cetățenilor. Așadar, normele legale criticate restrâng dreptul de a dispune asupra numerarului, iar limitarea unui atribut al dreptului de proprietate asupra numerarului trebuie să respecte dispozițiile constituționale ale art. 53 și 56. … 7.În continuare, arată că, potrivit art. 44 alin. (8) din Constituție, numerarul ca bun și libertatea de circulație a acestuia reprezintă un drept dobândit licit și care se prezumă a fi licit, incumbând statului dovedirea caracterului ilicit al averii, care să justifice confiscarea acesteia. Însă Legea nr. 70/2015 transformă caracterul licit al dreptului de proprietate asupra numerarului într-unul ilicit, operațiunile care depășesc plafonul stabilit de lege fiind sancționate contravențional în lipsa unui criteriu de evaluare al sancțiunii. Astfel, legea criticată consacră prezumția ilicitului în privința operațiunilor în numerar care depășesc plafonul stabilit. … 8.Se mai arată că prin perceperea comisioanelor bancare pentru deținerea unui cont bancar prin care se efectuează plăți se creează avantaje instituțiilor bancare și o sărăcire a populației, ceea ce practic reprezintă o expropriere indirectă realizată de către stat. Mai mult, cetățeanul nu are nicio garanție pentru deținerea averii la o instituție bancară, deoarece acestea sunt instituții de drept privat și nu sunt excluse falimentului. … 9.Totodată, se susține că prin dispozițiile legale criticate se încalcă și libertatea conștiinței persoanei care, din motive religioase, nu dorește să dețină un card sau un cont la bancă (obligatoriu în condițiile Legii nr. 70/2015). … 10.În ceea ce privește art. 12 alin. (1) din legea criticată se apreciază că, sub aspectul regimului sancționator, acesta transformă folosirea numerarului într-o activitate nelegală, iar averea persoanei care a săvârșit contravenția este practic confiscată. Neconstituționalitatea art. 12 din lege rezultă și din încălcarea art. 56 din Constituție, deoarece prin această prevedere se instituie o contravenție care devine sursă fiscală la bugetul de stat, fiind astfel încălcat sistemul legal de impunere, sarcina fiscală a amenzii fiind confiscarea proprietății private prin încălcarea libertății de circulație a numerarului. … 11.Judecătoria Iași – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Măsurile pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar dispuse de Legea nr. 70/2015 reprezintă transformarea averilor în operațiuni virtuale, care are la bază încălcarea unor drepturi deja existente. Instanța mai menționează că problema banilor virtuali prin Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea obligativității drepturilor salariale prin card și a reținut că obligarea personalului din instituțiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului condiționează folosința acestor bunuri de existența bancomatelor și automat de voința unor persoane juridice private (bănci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane. În aceste condiții, se ajunge la micșorarea drepturilor salariale ale persoanelor din instituțiile publice, fără a se ține cont de consimțământul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi și dispune de drepturile lor salariale în orice situație, fiind ținuți de limitarea zilnică a retragerilor sumelor de bani al căror plafon este stabilit de bancă. Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decât pentru un interes de utilitate publică, și nicidecum pentru un interes privat. … 12.Instanța mai apreciază că limitarea uzului de numerar este o restrângere a dreptului de a dispune asupra numerarului, ceea ce reprezintă o limitare a unui atribut al dreptului de proprietate asupra acestuia. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile Legii nr. 70/2015. În realitate, având în vedere critica autoarei excepției de neconstituționalitate, Curtea reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 1 alin. (1), ale art. 3, ale art. 4 și ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1): „(1) Operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.“; … – Art. 3:(1)Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:a)încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană; … b)încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană; … c)plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi; … d)plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei; … e)plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. … (2)Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.(3)Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.(4)La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut la alin. (1) lit. c) sau d), după caz. … – Art. 4: (1)Operațiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, precum și contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.(2)Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operațiunile de încasări în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.(3)Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condițiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.(4)Operațiunile de plăți în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei. … – Art. 12 alin. (1): „(1) Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1),art. 3 alin. (2) și (3), art. 4 alin. (1), (2) și (4), art. 9 și 10 constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 100 lei.“ …  … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1), (2), (8) și (9), ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 56 alin. (2) și (3) privind sistemul legal de impuneri și așezarea justă a sarcinilor fiscale. De asemenea, se invocă și art. 1 privind protecția proprietății din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Din notele scrise ale autoarei excepției de neconstituționalitate rezultă că în susținerea acesteia este invocat și art. 29 din Constituție privind libertatea conștiinței. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este o societate cu răspundere limitată căreia i-a fost aplicată, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, sancțiunea contravențională a amenzii pentru nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) și (4) din același act normativ, respectiv pentru efectuarea de operațiuni de încasări și plăți în numerar de la și către persoane fizice, reprezentând creditare societate și restituiri de împrumuturi, cu depășirea plafonului zilnic de 10.000 lei. În acest context, a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate potrivit cărora operațiunile de încasări și plăți în numerar sunt restricționate pentru persoanele juridice și celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică), fiind permise doar dacă se încadrează într-un anumit plafon, respectiv încasări de la alte persoane dintre cele mai sus menționate în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană [art. 3 alin. (1) lit. a)]; plăți către alte persoane dintre cele mai sus menționate în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi [art. 3 alin. (1) lit. c)]; încasări efectuate de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, precum și contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană [art. 4 alin. (1)]; sau plăți efectuate către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană [art. 4 alin. (4)]. Autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că prin dispozițiile legale criticate îi este încălcat dreptul de proprietate, respectiv dreptul de a deține numerar. … 19.Curtea constată că dispozițiile criticate consacră o interdicție legală de a efectua, în limita unui plafon, operațiuni de plăți și încasări în numerar. Sumele de bani fac parte din patrimoniul persoanei fizice sau juridice, astfel încât numerarul constituie obiect al dreptului de proprietate. În consecință, dreptul de proprietate privată asupra numerarului este garantat de art. 44 din Constituție și implică dreptul de a utiliza banii, indiferent că aceștia intră sau ies din patrimoniul agentului economic conform opțiunii acestuia. Astfel, Curtea reține că statul este cel care intervine și limitează dreptul de proprietate al operatorului economic prin instituirea plafoanelor în care pot fi efectuate plăți și încasări în numerar, realizând astfel un control asupra modului de circulație și folosire a banilor. … 20.Potrivit jurisprudenței sale, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, în considerarea art. 44 alin. (1) din Constituție, iar limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate (Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (a se vedea Decizia nr. 260 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 septembrie 2020, paragraful 20). … 21.Justificarea ingerinței trebuie să fie analizată prin prisma principiului proporționalității. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată – capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului și proporțională – corespunzătoare scopului urmărit (a se vedea Decizia nr. 266 din 21 mai 2013). … 22.Curtea reține că impunerea utilizării instrumentelor de plată fără numerar persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 reprezintă însuși scopul legii, respectiv acela de întărire a disciplinei financiare prin stabilirea unei ordini în operațiunile financiare ce facilitează evidența circulației monetare și pentru prevenirea eventualelor acte de evaziune fiscală. … 23.În ceea ce privește testul de proporționalitate, Curtea constată că măsura este adecvată, putând susține în mod abstract finalitatea urmărită, și necesară, întrucât condiționările impuse sunt minime prin raportare la dreptul fundamental limitat, iar afectarea conținutului acestuia nu depășește ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea scopului urmărit. Prin urmare, legiuitorul a dozat în mod corect nivelul intervenției etatice asupra dreptului de proprietate privată, astfel încât măsura criticată nu aduce atingere însăși substanței dreptului. … 24.În ceea ce privește justul echilibru între interesele aflate în concurs, Curtea reține că acestea sunt, pe de o parte, opțiunea statului de a stabili o disciplină financiară pentru a combate evaziunea fiscală și spălarea banilor și, pe de altă parte, interesul operatorului economic în deținerea de numerar. În evaluarea acestei componente a testului de proporționalitate, Curtea observă că numerarul este un mijloc de plată care poate coexista alături de alte asemenea instrumente prin măsurile dispuse de legiuitor. Limitarea plăților și încasărilor în numerar nu este una absolută, dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 reprezentând regula de la care legiuitorul a prevăzut anumite excepții care permit folosirea numerarului în operațiunile de plăți și încasări, în limita anumitor plafoane. În condițiile în care statul pune la dispoziția operatorilor economici mijloace pentru operațiunile monetare, stabilirea unor limite cu privire la plățile în numerar corespunde obiectivului urmărit de legiuitor și, prin urmare, nu se poate reține critica potrivit căreia dispozițiile legale interzic deținerea de numerar.  … 25.În continuare, în ceea ce privește legitimitatea constituțională a plafonului zilnic de plăți și încasări în numerar prin raportare la prezumția dobândirii licite a bunurilor, Curtea reține că dispozițiile art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție nu sunt aplicabile în cauză. Depășirea plafonului stabilit de legiuitor pentru operațiunile în numerar constituie contravenție care se sancționează, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu amendă, și nu atrage confiscarea sumei ce depășește plafonul legal. Astfel, constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii amenzii nu se întemeiază pe faptul că sumele ce depășesc plafonul legal ar fi fost dobândite în mod ilicit, ci pe faptul că operațiunile în numerar au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale. Dacă sumele ce depășesc plafonul stabilit pentru operațiunile în numerar ar fi obținute ilicit, calificarea faptei ar fi fost alta, putând constitui chiar, în raport cu natura abaterii, o infracțiune. … 26.Curtea nu poate reține susținerea potrivit căreia prin aplicarea amenzii contravenționale se realizează o dublă impunere în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 56 alin. (2) și (3), deoarece prin această măsură se dă expresie textului fundamental invocat, care este subordonat unui principiu de echitate tocmai în scopul îndeplinirii, în condițiile legii, a obligației cetățenilor de a contribui la cheltuielile publice. … 27.În ceea ce privește critica referitoare la atingerea adusă prevederilor art. 29 privind libertatea conștiinței din Constituție, sub aspectul credințelor religioase, aceste dispoziții constituționale nu au în vedere persoana juridică, astfel cum este autoarea excepției de neconstituționalitate, care este constituită și își desfășoară activitatea comercială cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, inclusiv sub aspectul operațiunilor de plăți și încasări în numerar efectuate cu persoane fizice. Totodată, libertatea conștiinței nu poate cuprinde în sfera sa de protecție dreptul de a nesocoti drepturile și obligațiile legitime ale celorlalte subiecte de drept, astfel încât o persoană fizică, cunoscând prevederile aplicabile unei persoane juridice, poate alege dacă intră sau nu în orice fel de relații cu aceasta. … 28.Având în vedere că nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în prezenta cauză. … 29.În ceea ce privește Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 29 iulie 2009, invocată de instanța de judecată în susținerea opiniei sale cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate, Curtea apreciază că aceasta nu are incidență în cauza de față, care are ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a operațiunilor de încasări și plăți în numerar, cu depășirea plafonului legal, de la și către persoane fizice, reprezentând creditare societate și restituiri de împrumuturi. Prin decizia menționată, Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor legale care obligau personalul din instituțiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului.  … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Daiane Center Style – S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 32.948/245/2017 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1), ale art. 3, ale art. 4 și ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește