DECIZIA nr. 538 din 10 noiembrie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 8 februarie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 44
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 44
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 44
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 870 26/11/2020
ART. 4REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 44
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ART. 5REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 6REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 10REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 44
ART. 10REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 474 08/07/2021
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 870 26/11/2020
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 553 07/07/2020
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 462 11/07/2019
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 81 27/02/2018
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 474 08/07/2021
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 38 31/01/2017
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 51
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 53
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 474 08/07/2021
ART. 15REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 81 27/02/2018
ART. 16REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 47
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 553 07/07/2020
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 266 23/04/2019
ART. 17REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 182 04/04/2023





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 și 47 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 8.193/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 841D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 870 din 26 noiembrie 2020.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.193/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 și 47 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Carmen Ionescu cu ocazia soluționării cererii de apel formulate împotriva unei sentințe civile pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că timbrarea cererii de recuzare pentru incompatibilitate a judecătorilor cauzei în litigiile ce au ca obiect cereri scutite de plata taxei de timbru (cum ar fi cele referitoare la litigii de muncă sau de asigurări sociale) este neconstituțională, întrucât suma de 100 de lei poate fi greu sau imposibil de plătit de către o persoană cu venituri modeste, mai ales în cadrul unui dosar în care se cere recalcularea pensiei. Apreciază că astfel se încalcă dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât „un cetățean cu venituri insuficiente va trebui să accepte ca dosarul său să fie judecat de un magistrat incompatibil, fără a avea posibilitatea de a-l recuza“.6.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că „supunerea cererii de recuzare taxei judiciare de timbru respectă drepturile constituționale, pentru situația particulară a imposibilității de achitare a acestei taxe, accesul la justiție fiind garantat prin utilizarea mecanismelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008“.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 44 și 47 din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Din examinarea notelor scrise prin care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia critică, de fapt, numai dispozițiile art. 44 alin. (1) și ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și pe cele ale art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care constituie, astfel, obiect al excepției de neconstituționalitate, având următorul cuprins normativ:– Art. 44 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Judecătorul aflat într-o situație de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri.“;– Art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.“;– Art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:a)cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;“.11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție privind accesul liber la justiție.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 81 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018, Decizia nr. 462 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 28 octombrie 2019, Decizia nr. 553 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 17 august 2020, Decizia nr. 870 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 februarie 2021, sau Decizia nr. 474 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1067 din 8 noiembrie 2021, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate.13.În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) și ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că dispozițiile legale criticate instituie cazuri de incompatibilitate a judecătorilor, precum și reguli privind recuzarea. Astfel, art. 44 alin. (1) prevede faptul că cererea de recuzare poate fi formulată de către părți dacă judecătorul se află într-unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, iar dispoziția legală criticată stabilește modalitatea în care aceasta poate fi făcută. De asemenea, art. 47 alin. (1) reglementează condițiile de formă a cererii de recuzare a judecătorilor într-o cauză, lăsând posibilitatea părții interesate de a formula cererea de recuzare în două modalități, respectiv verbal, în ședință, fiind consemnată în încheierea de ședință, sau în scris, situație în care partea o poate depune fie la termenul de judecată, fie prin intermediul registraturii.14.Referitor la cererea de recuzare, prin Decizia nr. 474 din 8 iulie 2021, precitată, paragraful 12, Curtea a subliniat că judecarea acesteia nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii, instanța pronunțând în ședință publică o încheiere asupra recuzării, prin aceasta legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a acestei cereri. Cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului liber la justiție. De asemenea, prin Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, Curtea a reținut că reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată“, iar judecătorul sau părțile sunt ascultate numai „dacă se apreciază că este necesar“, în vederea împiedicării tergiversării soluționării cererii de recuzare și, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Potrivit doctrinei, momentul la care partea interesată a cunoscut existența motivului de recuzare constituie o împrejurare de fapt, care va fi apreciată de instanța care soluționează cererea. Însă, pentru a evita abuzul, partea trebuie să probeze nu doar cazul de incompatibilitate, ci și împrejurările în care a luat cunoștință de acesta, astfel încât să se poată determina când a aflat că judecătorul este incompatibil. Așadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziții reprezintă o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile șicanatorii, de natură să tergiverseze soluționarea într-un termen rezonabil a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părților, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri. Prin urmare, din perspectiva criticilor formulate, Curtea a reținut că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție.15.De asemenea, prin Decizia nr. 474 din 8 iulie 2021, paragraful 14, Curtea a subliniat că textele de lege criticate din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură, prin intermediul cărora legiuitorul a instituit cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Curtea a constatat, de asemenea, că normele legale criticate sunt reglementate cu suficientă claritate și precizie, interpretarea acestora în ansamblul actului normativ din care fac parte relevând cu claritate voința legiuitorului.16.Totodată, prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2018, precitată, paragraful 18, Curtea a reținut că dispozițiile art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu limitează, ci, din contră, reglementează dreptul de a recuza judecătorii în vederea asigurării imparțialității justiției. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziția legală criticată dă expresie dreptului părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, având în vedere și faptul că legiuitorul, prin reglementarea procedurii de soluționare a cererii de recuzare, a urmărit asigurarea respectării termenului rezonabil și a principiului accesului liber la justiție.17.Referitor la critica potrivit căreia timbrarea cererii de recuzare pentru incompatibilitate a judecătorilor cauzei în litigiile ce au ca obiect cereri scutite de plata taxei de timbru (cum ar fi cele referitoare la litigii de muncă sau de asigurări sociale) este neconstituțională, întrucât suma de 100 de lei, prevăzută de art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, poate fi greu sau imposibil de plătit de către o persoană cu venituri modeste, în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 266 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 iulie 2019, paragrafele 20 și 25, sau Decizia nr. 553 din 7 iulie 2020, precitată, paragraful 15, Curtea a reținut că formularea unei cereri de recuzare reprezintă o chestiune personală, întemeiată pe motive care privesc raporturile dintre partea care formulează cererea de recuzare și persoana a cărei recuzare se cere, iar taxa judiciară de timbru se plătește distinct pentru recuzarea fiecărui participant la proces. Instanța de contencios constituțional a reținut însă că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 de lei, care nu este de natură să afecteze justițiabilul din punct de vedere financiar, și a statuat că nu pot fi primite criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 8.193/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 44 alin. (1) și ale art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x