DECIZIA nr. 535 din 15 iulie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1059 din 4 noiembrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ActulREFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ART. 1REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ART. 4REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ART. 4REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ART. 5REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ART. 10REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ART. 10REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ART. 12REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 154 30/03/2004
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 139
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 139
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 15REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 456
ART. 15REFERIRE LACOD FISCAL 08/09/2015 ART. 464
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 120
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 17REFERIRE LAHOTARARE 23/02/2006
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 456 alin. (2) lit. j) și ale art. 464 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cristian Zaharia în Dosarul nr. 2.392/93/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.698D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, având în vedere că autorul acesteia pune în discuție o chestiune de interpretare și aplicare a legii, respectiv în ce măsură consiliul local poate acorda sau nu o scutire de impozit.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 131 din 14 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.392/93/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 456 alin. (2) lit. j) și ale art. 464 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția a fost ridicată în faza procesuală a recursului de Cristian Zaharia, într-o cauză având ca obiect contestarea unui act administrativ-fiscal de stabilire impozite/taxe locale.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece acordă consiliului local posibilitatea de a oferi sau nu scutirile fiscale persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004. Dispozițiile criticate deschid posibilitatea ca printr-o hotărâre de consiliu local să se încalce prevederi de rang legal. Prin acordarea acestui drept de opțiune consiliilor locale se ajunge și în situația în care unele dintre persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 să beneficieze de aceste scutiri, dacă consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale corespondente apreciază în acest sens, în vreme ce persoane aflate în aceeași categorie să nu beneficieze de facilitățile fiscale, dacă opțiunea consiliului local respectiv este în acest sens. 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal se rezumă la precizarea că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, „în contextul în care aspecte invocate în motivarea excepției au fost menționate de recurentul-reclamant și ca argumente în justificarea caracterului fondat al acțiunii“. Deci, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, instanța nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 456 alin. (2) lit. j) și ale art. 464 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul cuprins: – Art. 456 alin. (2) lit. j): „(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri: […] j) clădirea folosită ca domiciliu și/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; […]“– Art. 464 alin. (2) lit. h): „(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren datorate pentru: […] h) terenurile aferente clădirii de domiciliu și/sau alte terenuri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; […]“.11.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. 456 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal consacră un caz în care legiuitorul conferă consiliilor locale prerogativa de a acorda sau a nu acorda scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe anumite categorii de clădiri. În mod similar, art. 464 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal instituie una dintre situațiile în care legiuitorul conferă consiliilor locale prerogativa de a acorda sau a nu acorda scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe anumite categorii de teren. În mod corelativ, cele două texte de lege instituie, în primul alineat al fiecăruia dintre ele, cazurile în care însuși legiuitorul stabilește situațiile în care nu se datorează impozitele/taxele pe clădiri și teren. În esență, autorul excepției apreciază că puterea discreționară acordată de către legiuitor consiliilor locale de a-i scuti pe contribuabili de la plata impozitelor/taxelor pe terenuri sau clădiri generează discriminarea acelor proprietari care dețin clădiri/terenuri în unități teritoriale ale căror consilii locale nu i-au scutit de la plata taxei/impozitului aferente/aferent față de proprietarii care dețin clădiri/terenuri în unități teritoriale ale căror consilii locale i-au scutit de la plata taxei/impozitului aferente/aferent.13.Potrivit art. 139 alin. (2) din Constituție, „Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene, în limitele și în condițiile legii“. Cu referire la aceste prevederi constituționale, Curtea Constituțională a statuat că ele obligă legiuitorul să determine, la modul general, domeniile, activitățile și veniturile pentru care consiliile locale sau județene sunt competente să stabilească impozite și taxe locale. În același sens, legea poate prevedea domeniile, activitățile, veniturile sau categoriile de persoane scutite de la plata impozitelor ori taxelor locale (Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004). 14.De asemenea, în aceeași decizie, Curtea a reținut că stabilirea obligației de plată a impozitelor și taxelor locale, precum și scutirea de la plata unor impozite sau taxe pentru anumite bunuri ori venituri sau pentru anumite categorii de contribuabili se întemeiază pe principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, republicată.15.Chiar dacă aceste considerente ale Curții vizează o situație în care însuși legiuitorul a instituit anumite scutiri de la plata impozitului pentru o anumită categorie de terenuri, ele sunt pe deplin valabile și în situația în care legiuitorul conferă consiliilor locale prerogativa de a acorda sau nu anumite scutiri. Faptul că proprietari de teren/clădire din aceeași categorie sunt tratați diferit nu are ca efect instituirea unei discriminări. Astfel, este legitimă opțiunea legiuitorului de a delega către consiliile locale atribuția de a scuti sau nu anumite categorii, stabilite de el însuși, de terenuri/clădiri de la plata impozitelor/taxelor. Aceasta pentru că, în mod evident, consiliile locale se află întro situație incomparabil mai bună decât legiuitorul de a evalua, particularizat la fiecare unitate teritorială, oportunitatea scutirii de la plata impozitelor care se datorează autorităților locale. Astfel, acordarea acestei prerogative fiecărui consiliu local în parte este menită să țină seama de faptul că unitățile administrativ-teritoriale din România se diferențiază din punctul de vedere al resurselor naturale, din punct de vedere economic, social, ca întindere etc. și că oportunitatea scutirii de la achitarea anumitor taxe/impozite poate fi apreciată cel mai bine chiar de către consiliile locale respective. De asemenea, prin exercitarea acestei prerogative, consiliile locale au posibilitatea să țină seama de particularitățile situației patrimoniale și financiare a contribuabililor, de exemplu, nivelul veniturilor supuse impozitării, numărul bunurilor deținute și care sunt impozabile etc. Prerogativa de a stabili pentru care dintre clădirile și terenurile cuprinse în enumerările limitative din art. 456 alin. (2) și art. 464 alin. (2) din Codul fiscal proprietarii să fie scutiți de impozite/taxe permite consiliilor locale să mențină echilibrul bugetar al unităților administrativ-teritoriale din România. Analizată din această perspectivă, împrejurarea semnalată de către autorul excepției, potrivit căreia proprietari de terenuri și/sau clădiri de același tip sunt tratați în mod diferit, după cum consiliile locale au decis să îi scutească sau nu de la achitarea impozitului/taxei, nu apare ca fiind discriminatorie. Criteriul apartenenței la o anumită unitate administrativ-teritorială, cu consecința că la aceeași situație de fapt tratamentul este diferit, nu este arbitrar, ci, dimpotrivă, este obiectiv și rațional, permițând fiecărei unități administrativ-teritoriale ca, prin consiliul local, să ajusteze politica fiscală în funcție de factori aflați întrun dinamism accentuat. Prin urmare, Curtea reține că nu se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție care interzice discriminarea. 16.În plus, măsura criticată de către autorul excepției reprezintă o punere în aplicare a art. 120 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice“. Conținutul normativ al articolelor criticate în cauza de față reprezintă o aplicare, în materie fiscală și financiară, a principiului de rang constituțional al autonomiei locale a administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. 17.În sfârșit, eliminarea acestei prerogative ar lipsi autoritățile locale și, în general, autoritățile publice din România cu atribuții fiscale de un mijloc flexibil, apt să răspundă unor realități caracterizate de un dinamism accentuat, așa cum sunt cele ale impozitării. De altfel, aceasta poate fi rațiunea pentru care, în mod constant, atât Curtea Constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunosc statelor contractante o marjă largă de apreciere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Stere și alții împotriva României). Or, în exercitarea acestei largi marje de apreciere, statul are posibilitatea să delege consiliilor locale puterea de a stabili dacă va scuti sau nu de la impozitare categorii de terenuri și clădiri precis determinate chiar prin legea care acordă această prerogativă. 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Zaharia în Dosarul nr. 2.392/93/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 456 alin. (2) lit. j) și ale art. 464 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x