DECIZIA nr. 534 din 24 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Curtea Militară de Apel București, din oficiu, în Dosarul nr. 6/81/2017 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.123D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Florin Cristian Zaha a depus note scrise, prin care prezintă unele aspecte legate de normele infralegale date în aplicarea prevederilor criticate, la adoptarea cărora nu s-a ținut seama de Legea privind statutul cadrelor militare și de Codul muncii; totodată, învederează unele chestiuni legate de conținutul normelor Legii nr. 80/1995 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 101/2019 în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 71 din 29 ianuarie 2019. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 11 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6/81/2017, Curtea Militară de Apel București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. … 6.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unei Ordonanțe a procurorului general militar de clasare a cauzei în cadrul căreia s-au formulat și excepții de nelegalitate. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd ca procedura trimiterii în judecată, a judecării și a sancționării, precum și sancțiunile aplicabile să fie stabilite prin norme administrative, cu putere inferioară legii organice, ceea ce este contrar art. 118 alin. (2) din Constituție. În acest context, se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale cu privire la statutul altor categorii de personal care trebuie reglementat prin lege organică (polițiști, funcționari publici), decizii prin care Curtea a constatat că a avut loc o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat prin delegarea unor competențe ce aparțin în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului (a se vedea Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014), în speța de față ministrul apărării naționale. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, care au următorul cuprins: „Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.“ … 12.Ulterior încheierii de sesizare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, dispozițiile Legii nr. 80/1995 au fost modificate și reconfigurate prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale criticate în forma avută la data formulării excepției de neconstituționalitate. … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor în stat și ale art. 118 alin. (2), potrivit cărora „Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică“. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată și s-a constatat că dispozițiile art. 34 și ale art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale. … 15.Cu acel prilej, Curtea a reținut că, potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor, cercetarea și judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeași natură săvârșite de acestea, în armată, se înființează consilii de onoare și consilii de judecată. În ceea ce privește consiliile de onoare, acestea se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naționale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă, de armată și de corp de armată, precum și la alte eșaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. În acest context, organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și a consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare. … 16.Din evaluarea cadrului legal în materie [inclusiv a Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.64/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 și 399 bis din 3 iulie 2013, și a art. 27 și art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006], Curtea a constatat că, la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului pe calea delegării legislative, nu sunt reglementate criterii minime în funcție de care se acordă recompensele, se stabilesc sancțiunile, faptele care constituie abateri disciplinare și pentru care cadrele militare sunt trimise în fața consiliilor de judecată și nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplină și a consiliilor de judecată sau căile de atac și procedura de contestare a hotărârilor consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată, fiind lăsată posibilitatea reglementării, prin acte infralegale, a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu al cadrelor militare prin regulamente militare și ordine de ministru, în contextul în care atât recompensele, cât și sancțiunile au înrâurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare în funcție; amânarea înaintării în gradul următor timp de 1-2 ani, trecerea în rezervă sau, dimpotrivă, înaintarea în gradul următor, acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate, în condițiile legii). … 17.Or, cu privire la delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu către ministrul de resort, care este abilitat să adopte ordine, Curtea s-a mai pronunțat, spre exemplu, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, și a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții care delegau ministrului de resort reglementarea procedurii disciplinare prealabile, a aplicării sancțiunilor disciplinare sau a activității consiliului de disciplină [cu referire la art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002]. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, a reținut că evaluarea activității și a conduitei unor funcționari publici cu statut special (polițist) ține de statutul acestora și, prin urmare, trebuie reglementată prin lege organică, nu prin ordine ale ministrului de resort [cu referire la dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, constatate ca fiind neconstituționale]. … 18.În contextul excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 și ale art. 35 alin. 2 și 3 din Legea nr. 80/1995, Curtea a reținut că atât personalul militar al Jandarmeriei Române, cât și cadrele militare sunt subiecte ale unui raport de serviciu, iar în exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt învestiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție, potrivit legii penale (art. 6 din Legea nr. 80/1995). Acest raport de serviciu ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. Pe cale de consecință, elementele esențiale în ceea privește nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituție, sens în care sunt Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004, și Legea nr. 80/1995. În același timp, Curtea reține că evaluarea activității și conduitei cadrelor militare se referă la modul de executare a raportului de serviciu și, prin efectele produse, poate avea drept consecință modificarea și chiar încetarea acestuia, respectiv amânarea înaintării în gradul următor timp de 1-2 ani (art. 33 din Legea nr. 80/1995) sau trecerea în rezervă, ca sancțiune [art. 51 lit. e) din Regulamentul disciplinei militare], sau înaintarea în gradul următor [art. 32 lit. k) din Regulamentul disciplinei militare], acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate, în condițiile legii [art. 29 alin. (3) lit. g) din Regulamentul disciplinei militare]. … 19.Ca atare, având în vedere că prin prevederile art. 34 și ale art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se deleagă ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la recompense, abateri de la disciplina militară, sancțiuni disciplinare, organizarea și funcționarea consiliilor de onoare, condițiile de constituire a consiliilor de onoare, funcționarea consiliilor de onoare, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare, organizarea și funcționarea consiliului de judecată, condiții de constituire a consiliilor de judecată, funcționarea consiliilor de judecată, căi de atac ale hotărârilor consiliilor de judecată, respectiv ale evaluării activității și a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu și de statutul acestora și care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente care sunt aprobate prin ordine ale ministrului apărării naționale, Curtea a constatat că toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) din Constituție, prin lege organică. … 20.Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art. 34 și ale art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție și, implicit, celor ale art. 1 alin. (5) și art. 118 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul cadrelor militare se stabilește prin lege organică. … 21.Pentru a se respecta, în mod deosebit, dispozițiile art. 118 alin. (2) din Constituție, Curtea a subliniat că aspectele esențiale mai sus menționate referitoare la evaluarea activității și a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esențiale ce țin de raportul de serviciu și de statutul acestora, procedura disciplinară prealabilă, aplicarea sancțiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplină și a consiliilor de onoare și de judecată, inclusiv în ceea privește regimul armelor (acordarea de arme de apărare și pază cu înscrisuri gravate), trebuie să fie reglementate prin lege organică, iar regulile specifice procedurii de evaluare să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. … 22.Față de cele prezentate, având în vedere Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum și dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, și reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit între momentul sesizării Curții Constituționale [11 iulie 2018] și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate, aceasta urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea Militară de Apel București în Dosarul nr. 6/81/2017 al acestei instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții Militare de Apel București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește