DECIZIA nr. 533 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 1.967/1/2019/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.274D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că soluția legislativă a mai fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 194 din 27 aprilie 2004, în prezent textul legal criticat fiind aproape identic. … 4.Arată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție, deoarece, în cauza sa, completul de filtru s-a pronunțat asupra faptului că motivele de recurs nu se încadrează la art. 488 din Codul de procedură civilă. Aceasta presupune o analiză pe fond, dar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, a stabilit că acest complet de filtru nu se poate pronunța asupra chestiunilor de fond deoarece nu are loc citarea părților. … 5.În continuare solicită, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, conexarea prezentei cauze la dosarele nr. 566D/2019, nr. 1.678D/2019 și nr. 3.358D/2019, aflate pe lista de ședință. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de conexare. … 7.Curtea, având în vedere că în privința dosarelor nr. 566D/2019, nr. 1.678D/2019 și nr. 3.358D/2019 dezbaterile au fost închise, astfel încât dosarele menționate nu se află în același stadiu procesual de soluționare, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de conexare formulată. … 8.În continuare, având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții, spre exemplu, Decizia nr. 387 din 4 iunie 2019 sau Decizia nr. 801 din 3 decembrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.967/1/2019/a3, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Cristian Munteanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât permit completului de filtru să soluționeze recursul fără citarea părților, iar anularea căii de atac de către un alt complet decât cel care judecă fondul încalcă dreptul la un proces echitabil. Dispoziția legală criticată încalcă și art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, deoarece contravine Deciziei Curții Constituționale nr. 194 din 27 aprilie 2004. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în ceea ce privește exercitarea căilor de retractare. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care aveau următoarea redactare: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.“ … 16.Prevederile de lege criticate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. … 17.Totodată, în legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea mai reține că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 147 alin. (1) și (4) privind deciziile Curții Constituționale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, autorul excepției fiind nemulțumit de faptul că nu a fost citat cu prilejul judecării recursului, în procedura de filtru. … 20.În continuare, se reține că prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât obligă completul de filtru să se pronunțe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Curtea a observat (paragraful 21 din decizia menționată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunțată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În același sens, Curtea a subliniat (paragraful 22) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce ține de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează și nu se soluționează fondul cauzei, astfel că includerea soluției de respingere a recursului ca vădit nefondat în etapa admisibilității în principiu a recursului eludează finalitatea și rațiunea acestei etape. … 21.Ca urmare a constatării neconstituționalității sintagmei referitoare la caracterul vădit nefondat al recursului, această ipoteză a fost eliminată, prin efectul obligatoriu al Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, dintre situațiile care puteau justifica respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs în procedura filtrului. … 22.Totodată, Curtea a constatat că procedura de filtrare a recursurilor este aplicabilă numai în cazul în care calea extraordinară de atac este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, filtrarea recursurilor se face de un complet de 3 judecători, desemnat în mod aleatoriu, care pregătea dosarul de recurs și decidea asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a statuat că procedura de filtrare este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opțiune a legiuitorului este în acord cu esența procedurii de filtrare a recursurilor, care consta în statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului de către completul de 3 judecători stabilit în acest sens (a se vedea Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, paragrafele 12 și 17). … 23.De asemenea, în ceea ce privește faptul că procedura de filtrare se desfășoară fără citarea părților, Curtea a reținut că aceasta nu înseamnă că nu existau dezbateri contradictorii (Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragraful 64). Astfel, Curtea a considerat că procedura scrisă este de natură a asigura respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, în condițiile în care tuturor părților le era oferită posibilitatea de a-și spune părerea atât asupra cererilor și apărărilor părților adverse, cât și cu privire la chestiunile ridicate de instanță din oficiu. Totodată, Curtea a reamintit și faptul că, prin Hotărârea din 10 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Koottummel împotriva Austriei, paragraful 19, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în cazul unei proceduri civile, aceasta poate continua și fără audiere, când procedurile sunt exclusiv juridice sau tehnice (paragraful 65 din Decizia nr. 278 din 4 mai 2017). … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 1.967/1/2019/a3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește