DECIZIA nr. 533 din 12 iulie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 24 iulie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAMOTIUNE 2 21/06/2017
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAMOTIUNE 2 21/06/2017
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LAMOTIUNE 2 21/06/2017
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 96 21/04/2006 ART. 14
ART. 4REFERIRE LAREGULAMENT (R) 03/03/1992
ART. 5REFERIRE LAMOTIUNE 2 21/06/2017
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 7REFERIRE LALEGE 90 26/03/2001 ART. 26
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 110
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 8REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 126
ART. 8REFERIRE LAREGULAMENT (R) 03/03/1992 ART. 88
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 113
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 113
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 110
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 113
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 67
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 110
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 113
ART. 11REFERIRE LAHOTARARE 4 03/03/1992
ART. 11REFERIRE LAREGULAMENT (R) 03/03/1992 ART. 88
ART. 11REFERIRE LAREGULAMENT (R) 03/03/1992 ART. 95
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 22
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ART. 13REFERIRE LAHOTARARE 53 29/06/2017
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 110
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 113
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 110
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 113
ART. 14REFERIRE LAMOTIUNE 2 21/06/2017
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LAMOTIUNE 2 21/06/2017
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 285 21/05/2014
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 209 07/03/2012
ART. 15REFERIRE LALEGE 177 28/09/2010 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 63 08/02/2017
ART. 16REFERIRE LAOUG 13 31/01/2017
ART. 16REFERIRE LAMOTIUNE 2 21/06/2017
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 259 08/04/2015
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 231 09/05/2013
ART. 16REFERIRE LAOUG 21 27/03/2013
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 901 17/06/2009
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 97 07/02/2008
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LALEGE 177 28/09/2010
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LAREGULAMENT (R) 03/03/1992 ART. 44
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 260 08/04/2015
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 413 14/04/2010
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 28
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 589 28/09/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 609 14/09/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 85 13/02/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Benke Károly – magistrat-asistent-șef

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate cu privire la condițiile votării de către senatori și deputați a moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, sesizare formulată de domnul Sorin Mihai Grindeanu, în calitate de prim-ministru al Guvernului.2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.702 din 29 iunie 2017 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.091L/2/2017.3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate, se arată că, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 21 iunie 2017, a fost dezbătută și votată moțiunea de cenzură cu titlul „România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor“. În procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat se menționează că s-a procedat la „verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile“. Cu toate acestea, se susține că deputații și senatorii au votat la vedere, ceea ce pune sub semnul întrebării respectarea procedurii referitoare la asigurarea secretului votului cu bile, prevăzută de Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.4.Cu privire la această situație se arată că exercitarea mandatului de către deputați și senatori trebuie să fie caracterizată de respectarea principiului legalității și al bunei-credințe, prin exprimarea votului în strictă concordanță cu interesele electoratului care a acordat mandatul respectiv și cu convingerea proprie a parlamentarului. Aceștia trebuie să respecte prevederile regulamentelor parlamentare, potrivit art. 14 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Prin urmare, nu este lipsită de interes chiar o eventuală completare a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situația în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare aplicabile.5.În consecință, se apreciază că modalitatea de exprimare a votului din data de 21 iunie 2017 cu privire la moțiunea de cenzură, desfășurată în condiții nereglementare, a conturat un veritabil conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice datorită efectului direct al rezultatului votului asupra Guvernului. Fără a solicita anularea adoptării moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, se solicită Curții Constituționale examinarea condițiilor votării de către deputați și senatori a acestei moțiuni și impunerea respectării, în viitor, de către Parlament, a dispozițiilor constituționale și legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari.6.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților și al celui al Senatului.7.Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului au comunicat punctul de vedere al Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituționalitate. În acest sens, se arată că aceasta, analizată prin prisma art. 146 lit. e) din Constituție, a fost formulată de domnul Sorin Mihai Grindeanu la data de 29 iunie 2017, respectiv la o dată la care nu mai exercita, în plenitudinea lor, atribuțiile funcției de prim-ministru, având în vedere că în data de 21 iunie 2017 Parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu. Or, potrivit art. 110 alin. (2) teza întâi din Constituție, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate, iar potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat prin adoptarea unei moțiuni de cenzură „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern“. Lipsit de încrederea acordată, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, „Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege“. Practic, în această perioadă, Guvernul poate adopta hotărâri curente în activitatea executivă, cu caracter normativ sau individual, precum și acte de asigurarea a aplicării normative unitare a legilor, aprobări de transferări și repartizări de bunuri între sau către autorități și instituții din subordine, numiri și revocări în funcții administrative. Prin urmare, la data de 29 iunie 2017, domnul Sorin Mihai Grindeanu nu avea calitatea de a sesiza Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. e) din Constituție.8.De asemenea, nu se poate reține existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern cu prilejul exercitării votului asupra moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017. Autorul sesizării doar a sugerat foarte vag un posibil conflict, fără a indica propriu-zis conflictul de competență, fie el pozitiv sau negativ, normele juridice din care ar deriva, autoritățile publice implicate sau blocajul instituțional ivit. De asemenea, se mai indică faptul că, la votarea moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, deputații și senatorii au exercitat o atribuție reglementată exclusiv în competența lor potrivit art. 113 din Constituție și dezvoltată în art. 88 și urm. din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului coroborat cu art. 126 din Regulamentul Camerei Deputaților, că au fost respectate prevederile regulamentare referitoare la organizarea votului secret cu bile și că, potrivit art. 1 alin. (4) din Constituție, niciuna dintre cele trei puteri ale statului nu poate interveni în activitatea celorlalte.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile regulamentare criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea a fost sesizată, în considerarea dispozițiilor art. 146 din Constituție, să se pronunțe asupra sesizării de neconstituționalitate.10.Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie „condițiile votării de către senatori și deputați a moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017“. Această moțiune de cenzură poartă nr. 2MC și a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din data de 21 iunie 2017, în condițiile art. 67, art. 110 alin. (2) și art. 113 alin. (1) din Constituția României, republicată, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 21 iunie 2017.11.Autorul sesizării nu invocă, în susținerea acesteia, niciun text constituțional, ci prevederile art. 95 coroborate cu cele ale art. 88 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, și republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2016, potrivit cărora:– Art. 95: „Dispozițiile art. 88-91 sunt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării moțiunii de cenzură“;– Art. 88: „După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprimă prin bile“.12.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu cuprinde temeiurile de drept în baza cărora a fost formulată, în condițiile în care motivarea sa este caracterizată, de asemenea, prin elemente contradictorii. În aceste condiții, revine Curții Constituționale să determine și, în consecință, să califice cererea formulată de domnul Sorin Mihai Grindeanu, ținând cont de art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992.13.În acest sens, Curtea reține că dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură au avut loc pe data de 21 iunie 2017, dată la care aceasta a și fost adoptată [241 voturi pentru dintr-un număr total al deputaților și senatorilor de 464]. Moțiunea de cenzură a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la aceeași dată. Potrivit art. 110 alin. (2) și art. 113 alin. (1) din Constituție, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Începând cu această dată, Guvernul, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Sesizarea domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministru demis, a fost formulată la data de 29 iunie 2017, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.702 din 29 iunie 2017, orele 12,30, iar acordarea încrederii noului Guvern a avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 29 iunie 2017. Hotărârea Parlamentului nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 29 iunie 2017.14.Toate cele de mai sus, coroborate cu cele reținute la paragraful 4 pagina 3 din sesizare [„modalitatea de exprimare a votului din data de 21 iunie 2017 cu privire la moțiunea de cenzură, desfășurată în condiții nereglementare, a conturat un veritabil conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice datorita efectului direct al rezultatului votului asupra Guvernului“], precum și la paragraful 5 partea finală pagina 3 [„adresez rugămintea (…) de a impune Parlamentului respectarea pe viitor a dispozițiilor constituționale și legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari“] par a duce la concluzia că autorul sesizării, prim-ministrul demis, se consideră titular al dreptului de sesizare al Curții Constituționale conform art. 146 lit. e) din Constituție și, în această calitate, ar fi formulat o cerere privind constatarea unui conflict juridic de natură constituțională. O asemenea teză este, însă, infirmată la paragraful 5 pagina 3 a sesizării, teza referitoare la solicitarea examinării condițiilor votării de către senatori și deputați a moțiunii de cenzură, cu alte cuvinte este formulată o critică de constituționalitate extrinsecă în privința moțiunii de cenzură. Din cele două ipoteze antereferite, Curtea constată că cererea formulată trebuie să fie calificată drept una subsumată art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât autorul acesteia, prin critica sa, vizează aspecte apreciate ca fiind vicii de neconstituționalitate a hotărârii Parlamentului referitoare la adoptarea moțiunii de cenzură.15.Curtea reține că, din perspectiva funcției de control exercitate de Parlament asupra executivului, dispozițiile constituționale prevăd ca modalități de acțiune, printre altele, moțiunea de cenzură [Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012], expresie a răspunderii politice a Guvernului față de Parlament [Decizia nr. 285 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2014, paragraful 56]. Însă, moțiunea de cenzură, deși prin excelență un act politic, produce consecințe juridice în plan constituțional, astfel că ea trebuie adoptată procedural potrivit exigențelor Constituției. Prin urmare, controlul de constituționalitate asupra unei moțiuni de cenzură nu poate viza conținutul sau motivele care au dus la adoptarea acesteia, ci numai aspectele strict formale de nivel constituțional referitoare la adoptarea sa. De aceea, Curtea constată că, în realitate, primul-ministru demis solicită exercitarea controlului de constituționalitate asupra moțiunii de cenzură adoptate, care, deși nu are drept elemente formale de identificare similare cu cele ale altor hotărâri parlamentare, este, în fond, tot o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, astfel încât intră în sfera de cuprindere a art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.16.Având în vedere, așadar, că moțiunea de cenzură adoptată este o hotărâre a Parlamentului, Curtea constată că autorul sesizării formulează critici, calificate, din perspectiva sa, ca fiind de neconstituționalitate, față de modul de adoptare a acesteia. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale în privința procedurii de adoptare a actelor normative de reglementare primară, cererile de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională au fost respinse în măsura în care Curtea a constatat că au fost formulate critici de neconstituționalitate ale actelor normative în cauză. Astfel, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, pronunțându-se asupra criticii referitoare la adoptarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Curtea a statuat că „în speță nu suntem în prezența unui astfel de conflict [n.r. – de natură constituțională], ci în prezența neîndeplinirii de către Guvernul României a unei obligații legale în cadrul unei proceduri de legiferare“. De asemenea, prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, în care analiza Curții a purtat cu privire la lipsa unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a reținut că „aspectele semnalate de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii ar viza o eventuală neconstituționalitate a unor acte normative, și nu un conflict juridic de natură constituțională“. Or, „neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe poate fi stabilită numai în condițiile art. 146 lit. a) și d) din Constituție, și nu în temeiul textului constituțional al art. 146 lit. e)“. Totodată, prin Decizia nr. 231 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, Curtea a statuat că unicul scop al cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională formulate, distinct de orice acte comisive sau omisive ale autorităților implicate sau alte situații care ar putea fi circumscrise sintagmei de conflict juridic de natură constituțională, este acela de constatare a neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 și a lipsirii de efecte juridice a acesteia. Or, neconstituționalitatea unei ordonanțe, cu circumstanțierea enunțată, poate fi stabilită numai în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție [și, prin intermediul legii de aprobare, în condițiile art. 146 lit. a) din Constituție], iar nu în temeiul textului constituțional al art. 146 lit. e), atât timp cât neconstituționalitatea invocată se identifică chiar cu obiectul cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative [a se vedea, în același sens, Decizia nr. 259 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 15 mai 2015, paragrafele 49 și 50]. În fine, prin Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, Curtea a statuat că nu poate constata, pe calea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională, neconstituționalitatea dispozițiilor actului normativ, respectiv a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017. Nu poate fi calificat drept conflict juridic de natură constituțională conflictul ce se naște între dispoziții de reglementare primară și Constituție. Acest din urmă „conflict“ reprezintă, desigur, obiectul controlului de constituționalitate în cadrul căruia este verificată compatibilitatea normelor cu Legea fundamentală. Or, o atare competență poate fi exercitată ca urmare a unor sesizări formulate în temeiul art. 146 lit. a) sau d) din Constituție [paragraful 98].17.Cele anterior menționate în privința inexistenței conflictului juridic de natură constituțională în ipoteza în care constatarea acestuia se solicită prin exercitarea controlului de constituționalitate asupra actului normativ sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința moțiunii de cenzură. Așadar, nu intră în sfera conflictului juridic de natură constituțională solicitarea autorului sesizării adresată Curții Constituționale de a controla constituționalitatea extrinsecă a hotărârii Parlamentului de demitere a Guvernului, ci al controlului de constituționalitate al hotărârilor parlamentare.18.Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că, indiferent de voința sau intenția autorului sesizării, aceasta nu poate fi calificată ca fiind formulată în baza art. 146 lit. e) din Constituție, ci a dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992 și trebuie încadrată ca atare.19.În aceste condiții, Curtea nu poate decât să constate că autorul sesizării nu este titular al dreptului de sesizare al Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992. Potrivit acestor dispoziții, sesizarea poate fi formulată numai de unul dintre președinții celor două Camere, de un grup parlamentar sau de un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Or, domnul Sorin Mihai Grindeanu, având calitatea de prim-ministru demis, nu îndeplinește exigențele referitoare la titularul dreptului de sesizare. Chiar dacă hotărârea parlamentară de adoptare a moțiunii de cenzură vizează în mod direct Guvernul, prim-ministrul astfel demis nu poate contesta constituționalitatea extrinsecă a acesteia, întrucât Legea nr. 177/2010 a permis numai subiectelor de drept prevăzute la art. 146 lit. c) din Constituție această posibilitate. Prin urmare, din această perspectivă, sesizarea formulată este inadmisibilă.20.Obiter dictum, Curtea reține că, potrivit art. 44 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului:(1) Votul deputaților și al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.(2)Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către președintele care conduce ședința.(3)Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.(4)Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere și se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului“ .21.Analizând textul Constituției, Curtea observă că votul secret cu bile este o prevedere de nivel regulamentar, Constituția neprevăzând caracterul deschis sau secret al votului în cazul moțiunii de cenzură. Or, Curtea Constituțională nu este competentă a se pronunța și asupra modului de aplicare a regulamentelor [Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 18]. „Rezolvarea problemelor ridicate de hotărârile adoptate și de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face (…) pe căi și prin proceduri parlamentare“ [Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, paragraful 19]. De altfel, nici autorul sesizării nu contestă că votul a fost cu bile, așadar, secret, întrucât, prin excelență, votul cu bile este unul secret. Faptul că unii deputați sau senatori au devoalat votul pe care l-au exprimat la momentul introducerii în urne a bilelor ține de o opțiune și o atitudine personală a acestora, fără să pună în discuție caracterul secret al votului. Prin urmare, și din această perspectivă, sesizarea formulată este inadmisibilă.22.Având în vedere cele de mai sus, Curtea reține că, în primul rând, nu a fost legal sesizată, iar, în al doilea rând, nu are competența să se pronunțe asupra problemei de drept deduse judecății sale.23.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate privind Moțiunea de cenzură nr. 2MC/21 iunie 2017 – „România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor!“.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x