DECIZIA nr. 533 din 10 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 563 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicienilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR-ADA) în Dosarul nr. 1.523/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 709D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată revine legiuitorului. Apreciază că nu este încălcat nici dreptul de acces liber la justiție, consacrat de art. 21 alin. (1) din Constituție, recuzarea fiind un incident procedural, a cărui soluționare nu pune în discuție fondul cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.523/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 563 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicienilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR-ADA) într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva unei hotărâri arbitrale pronunțate de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA).  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, întrucât, spre deosebire de situația încheierii de respingere a cererii de recuzare a unui judecător, care, potrivit art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi atacată odată cu hotărârea prin care este soluționată cauza, încheierea prin care se respinge cererea de recuzare a unui arbitru nu este supusă niciunei căi de atac. Aceasta, în condițiile în care art. 563 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la recuzarea judecătorilor sunt aplicabile și în cazul recuzării arbitrilor. … 6.Persoanele aflate în ipoteza recuzării unui arbitru, spre deosebire de cele care recuză un judecător, nu beneficiază de niciun remediu procesual apt să ducă la restabilirea legalității în cazul respingerii greșite sau nelegale a cererii de recuzare a arbitrului. Aceasta, deși, potrivit art. 563 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în ambele situații sunt incidente normele procedurale aplicabile recuzării judecătorilor. Justițiabililor care recuză arbitrii le este astfel aplicat un tratament juridic diferențiat doar pentru că tipologia cauzei impune ca litigiul să fie soluționat de către un arbitru, cu toate că hotărârea arbitrală este asimilată de lege hotărârilor judecătorești. … 7.Textele legale care reglementează motivele și procedura de recuzare, indiferent dacă acestea se referă la un judecător sau la un arbitru, vizează respectarea cerinței imparțialității instanței de judecată, pe care aceasta trebuie să o întrunească, indiferent dacă este constituită din judecători sau din arbitri. În cauza de față, cererea de recuzare și încheierea prin care aceasta a fost respinsă vizează arbitrii desemnați potrivit unei proceduri stabilite prin lege dintre cei 20 de arbitri care au fost numiți de către o autoritate publică a statului (Ministerul Culturii și Identității Naționale), potrivit dispozițiilor art. 131^2 alin. (4) și ale art. 138^4 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în forma sa în vigoare la data inițierii procedurii de arbitraj. … 8.În motivarea criticii se invocă și Decizia nr. 354 din 22 mai 2018, prin care Curtea Constituțională a constatat încălcarea dreptului la exercitarea efectivă a unei căi de atac în ceea ce privește caracterul definitiv al încheierii prin care instanța de judecată dispune asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate conform art. 252^3 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală. … 9.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 563 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Cererea de recuzare se soluționează de tribunalul prevăzut la art. 547 alin. (1) prin încheiere, pronunțată cu citarea părților și a arbitrului recuzat, în termen de 10 zile de la sesizare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 24 privind dreptul la apărare, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 129 – Căile de atac, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege ce formează obiectul acesteia fac parte din reglementările procedural civile referitoare la posibilitatea părților dintr-un litigiu supus soluționării pe calea arbitrajului de a recuza persoanele desemnate ca arbitru. Motivele pentru care acestea pot fi recuzate sunt aceleași cu cele pentru care se poate solicita recuzarea judecătorilor, la care se adaugă o serie de motive suplimentare, care pun la îndoială independența și imparțialitatea arbitrului, prevăzute expres de art. 562 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 16.Curtea reține că, deși arbitrajul reprezintă o jurisdicție alternativă, având caracter privat [astfel cum prevede art. 541 alin. (1) din Codul de procedură civilă], care permite părților să încredințeze, printr-o convenție arbitrală, uneia sau mai multor persoane, judecarea litigiului și pronunțarea unei hotărâri definitive și obligatorii pentru ele (conform art. 543 din Codul de procedură civilă), totuși, cererea de recuzare a arbitrilor se soluționează de către o instanță judecătorească din sistemul judecătoresc statal, mai exact de tribunalul în circumscripția căruia are loc arbitrajul, care poate fi chemat să intervină, conform art. 547 din Codul de procedură civilă, „pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în organizarea și desfășurarea arbitrajului, precum și pentru îndeplinirea altor atribuții ce revin instanței judecătorești în arbitraj“. … 17.În cauză sunt în discuție arbitrii ce formează un tribunal arbitral constituit în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe în vederea stabilirii metodologiilor pe care organismele de gestiune colectivă trebuie să le elaboreze pentru domeniile lor de activitate, conform art. 130 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996 (Legea nr. 8/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 14 iunie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare, dar procesul în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate se judecă potrivit normelor în vigoare la momentul declanșării situației litigioase, adică anterior republicării. În prezent, procedura de stabilire a metodologiilor menționate se regăsește la art. 165 din legea în forma în vigoare.). Arbitrii care compun acest tribunal arbitral fac parte dintr-un corp de arbitri constituit pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin ordin al ministrului coordonator al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, care, la momentul avut în vedere de autoarea excepției, era ministrul culturii și identității naționale. Arbitrii membri ai tribunalului menționat sunt desemnați prin tragere la sorți, după convocarea părților, potrivit art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. … 18.Dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate stabilesc caracterul definitiv al încheierii prin care instanța judecătorească soluționează cererea de recuzare a arbitrilor, indiferent dacă este vorba despre admiterea sau respingerea acesteia, iar critica de neconstituționalitate este axată pe ideea încălcării dreptului de acces liber la justiție și la un proces echitabil ca urmare a imposibilității exercitării vreunei căi de atac împotriva încheierii menționate, deși în cazul recuzării judecătorilor de la instanțele judecătorești încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza sau, dacă această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară, conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 19.Curtea observă că, într-adevăr, Codul de procedură civilă instituie dreptul părților de a ataca încheierile menționate în materia recuzării judecătorilor, dar stabilește, în același timp, la art. 53 alin. (2), și regula potrivit căreia încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac. … 20.Cu privire la aceste prevederi legale referitoare la recuzarea judecătorilor, Curtea Constituțională s-a pronunțat în jurisprudența sa, constatând conformitatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate și de autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 83 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragraful 21, Curtea a constatat că reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare și abținere reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Dispozițiile criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, Curtea reține că accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul putând institui reguli speciale în considerarea unor situații speciale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 914 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008). … 21.Prin aceeași Decizie nr. 83 din 27 februarie 2018, paragraful 23, Curtea a constatat că prevederile legale referitoare la caracterul definitiv al încheierii pronunțate cu privire la recuzare nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care fixează garanțiile dreptului la un proces echitabil, întrucât acesta se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, așa cum este cea a recuzării judecătorilor. … 22.Aceste argumente reținute de Curtea Constituțională cu privire la recuzarea judecătorilor își găsesc pe deplin aplicabilitatea în ceea ce privește arbitrii desemnați în vederea soluționării pe cale arbitrală a unui litigiu, cu atât mai mult cu cât aceștia funcționează în cadrul unei jurisdicții cu caracter privat, așa cum precizează art. 541 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Însuși faptul că în această procedură privată se poate recurge la jurisdicția statală, care, prin intermediul tribunalului de drept comun în circumscripția căruia are loc arbitrajul, se va pronunța printr-o hotărâre judecătorească învestită cu autoritatea specifică puterii judecătorești reprezintă o expresie a dreptului de acces liber la justiție și la un proces echitabil în condiții de egalitate. Lipsa căii de atac împotriva încheierii pronunțate de tribunalul menționat nu este nicidecum de natură să confere caracter neconstituțional procedurii recuzării arbitrilor, reglementată de Codul de procedură civilă. … 23.În ceea ce privește invocarea de către autoarea excepției, în motivarea pretinsei neconstituționalități, a celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 354 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, se constată că sunt lipsite de incidență în cauza de față considerentele deciziei menționate, fiind pronunțate de instanța constituțională cu privire la o cu totul altă instituție juridică și cu referire la efecte juridice complet diferite. Astfel, prin decizia invocată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 252^3 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală care instituia caracterul definitiv al încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cursul judecății și a constatat că soluția legislativă care nu permite, în cursul judecății, contestarea luării de către instanță a măsurii valorificării bunurilor mobile sechestrate este neconstituțională. … 24.Argumentul esențial al instanței de contencios constituțional a vizat faptul că persoanele interesate sunt private de o garanție procedurală efectivă pentru apărarea dreptului lor de proprietate afectat prin instituirea acestei măsuri. Curtea a reținut (paragraful 39 din decizia precitată) că, „întrucât dreptul la un proces echitabil poate fi examinat în legătură cu încălcarea/negarea unor garanții procesuale privind drepturi cu caracter civil, respectiv dreptul de proprietate privată, reglementarea unei căi de atac efective în beneficiul persoanelor al căror drept de proprietate este afectat prin măsuri procesuale restrictive reprezintă o exigență constituțională pe care legiuitorul trebuie să o respecte în vederea protejării și garantării dreptului de proprietate privată“. Or, în cauza de față – așa cum, de altfel, Curtea a precizat cu privire la abținerea judecătorilor -, recuzarea arbitrilor „nu este o acțiune de sine stătătoare care să vizeze realizarea sau recunoașterea unui drept al părților, ci un incident procedural în cadrul litigiului în curs de judecată, formularea sa are drept scop tocmai asigurarea condițiilor necesare desfășurării cu imparțialitate a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție“ (a se vedea Decizia nr. 83 din 27 februarie 2018, mai sus citată, paragraful 22). Totodată, „aspectele legate de respectarea dreptului la un proces echitabil se examinează în funcție de ansamblul procesului și de principiile proprii de organizare a fiecărei proceduri“ (Decizia nr. 354 din 22 mai 2018, paragraful 40). … 25.În concluzie, Curtea constată că nu se poate reține vreo contradicție între dispozițiile procedural civile care conferă caracter definitiv încheierii pronunțate de instanță cu privire la recuzarea arbitrilor și prevederile constituționale invocate de autoarea excepției. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicienilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR-ADA) în Dosarul nr. 1.523/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 563 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește