DECIZIA nr. 532 din 10 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu în Dosarul nr. 10.114/315/2017/a1 al Judecătoriei Târgoviște și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 160D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că instituirea obligației reclamantului de a sesiza instanța cu o cerere redactată conform cerințelor legale nu poate avea accepțiunea încălcării dreptului de acces liber la justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 2.146 din 2 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.114/315/2017/a1, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a necompletării acesteia cu anumite înscrisuri cerute de instanță în cadrul procedurii regularizării cererii de chemare în judecată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că se încalcă principiul legalității, întrucât în materia procedurii de chemare în judecată există două norme juridice care reglementează aceleași aspecte procedurale. Crearea unor situații de incoerență și instabilitate este contrară prevederilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evitarea paralelismelor legislative.  … 6.Astfel, în ceea ce privește neîndeplinirea obligației de depunere a înscrisurilor în două sau mai multe exemplare, se susține că sancțiunea anulării cererii este excesivă și contravine art. 149 și 150 din Codul de procedură civilă, care permit instanței să îndeplinească din oficiu sau să pună în sarcina oricăreia dintre părți îndeplinirea acestei obligații, pe cheltuiala părții care avea această obligație. Prin urmare, coexistă, pe de o parte, prevederile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, care, coroborate cu cele ale art. 194 și 195 din același cod referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și numărul exemplarelor în care trebuie depusă, prevăd anularea cererii pentru nedepunerea înscrisurilor doveditoare în mai multe exemplare, și, pe de altă parte, art. 196 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 149 și 150 din același cod, care prevăd remedii clare pentru nedepunerea înscrisurilor anexate în numărul de exemplare cerute de lege. Totodată, art. 174 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial un act de procedură de efectele sale, iar art. 177 din același cod stabilește că nu se va anula actul de procedură atunci când este posibilă salvarea acestuia.  … 7.Se mai susține că se încalcă și dreptul de acces la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție. În acest sens, se arată că, potrivit doctrinei, neindicarea dovezilor nu poate atrage aplicarea sancțiunii nulității cererii de chemare în judecată, deoarece este o cerință legală care ocrotește un interes privat și nu produce o vătămare pârâtului, astfel că nulitatea este relativă, putând fi invocată din oficiu de către judecător, în orice stare a judecății cauzei. Neremedierea lipsurilor de către reclamant, în etapa de cercetare a procesului, poate atrage sancționarea acestuia cu decăderea din dreptul de a mai propune probe. Totodată, în situația particulară a administrării unor înscrisuri, nedepunerea de către reclamant a unora dintre ele nu poate conduce la anularea cererii de chemare în judecată, instanța având obligația de a face justiție pe baza probelor existente la dosar sau a celor ce urmează a fi administrate conform regulilor de procedură specifice, inclusiv acelea care prevăd depunerea de către partea adversă a respectivelor probe, mai ales în cazul în care s-a și cerut acest lucru, precum în prezenta speță, conform art. 293 din Codul de procedură civilă. În cazul de față, autorul excepției arată că a solicitat depunerea de către partea adversă, Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și a probelor foto și video. … 8.Judecătoria Târgoviște apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că anularea cererii de chemare în judecată în procedura de verificare și regularizare a acesteia nu constituie o ingerință disproporționată în dreptul de acces la justiție, mai ales că o astfel de măsură se poate dispune doar după ce reclamantul a fost informat de instanță cu privire la omisiunea sa și la sancțiunea susceptibilă a-i fi aplicată. Invocă, în acest sens, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Lefter împotriva României, prin care s-a reținut că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată nu se substituie unei cercetări judiciare și nu anticipează faza de admitere a probelor, fiind vorba despre o etapă obligatorie, care urmărește a impune reclamanților o anumită disciplină, în vederea evitării oricărei tergiversări în cadrul procedurii, prin urmare, o astfel de procedură este prevăzută de lege și urmărește buna administrare a justiției. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: (3)Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).(4)Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. … 13.Textele de lege mai sus reproduse sunt criticate prin raportare la art. 149 – Numărul de exemplare, art. 150 – Înscrisurile anexate, art. 174 alin. (1) referitor la nulitate, care este sancțiunea ce lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, art. 177 – Îndreptarea neregularităților actului de procedură, art. 194 – Cuprinsul cererii de chemare în judecată, art. 195 – Numărul de exemplare, art. 196 – Nulitatea cererii și art. 197 – Timbrarea cererii din Codul de procedură civilă, fără ca acestea să poată fi considerate obiect al excepției de neconstituționalitate. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind caracteristicile statului român, respectiv principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, și în art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, instanța constituțională s-a mai pronunțat cu privire la prevederile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, reținând că etapa verificării și regularizării cererii de chemare în judecată urmărește asigurarea conformității acesteia cu cerințele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă privind cuprinsul cererii de chemare în judecată, în scopul sesizării corecte a instanței de judecată (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 865 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 28 martie 2019, paragrafele 18 și 19). … 16.Curtea a mai constatat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a urmărit disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a reținut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale (Decizia nr. 580 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15). … 17.În cauza de față, însă, criticile formulate nu vizează conținutul normativ propriu-zis al dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate, ci modul concret în care instanța a înțeles să le aplice în cauză. Astfel, autorul excepției a contestat legalitatea și temeinicia unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, întocmit de agenți din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița. În etapa regularizării cererii, instanța a procedat la verificarea îndeplinirii condițiilor impuse de art. 194-197 din Codul de procedură civilă și a anulat cererea de chemare în judecată, ca urmare a faptului că nu a fost respectată cerința depunerii acesteia în dublu exemplar și întrucât contestatorul nu s-a conformat solicitării de a depune un exemplar lizibil al copiei procesului-verbal contestat.  … 18.Ulterior, petentul autor al excepției a formulat cerere de reexaminare a încheierii de anulare a acțiunii introductive, instanța competentă să se pronunțe asupra acesteia dispunând revenirea asupra măsurii anulării cererii și continuarea judecății. Pentru a decide astfel, instanța de reexaminare a constatat că, în realitate, contestatorul nu era ținut de cerința depunerii cererii în dublu exemplar, întrucât aceasta a fost transmisă prin e-mail, devenind aplicabile prevederile art. 149 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, în cazul în care cererea a fost comunicată prin fax sau prin poștă electronică, grefierul de ședință este ținut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala petentului. În ceea ce privește pretinsa neîndeplinire a cerinței depunerii unei copii lizibile a procesului-verbal contestat, instanța de reexaminare a apreciat că nu se poate reține lipsa de diligență a petentului, de vreme ce acesta a solicitat instanței să dispună obligarea intimatului la depunerea unei copii lizibile, în condițiile în care originalul procesului-verbal se afla în posesia acestuia. … 19.Observăm, așadar, că autorul excepției deduce neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate din modul defectuos de aplicare a acestora în cauza sa, constatat de însăși instanța care a fost sesizată cu soluționarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare ce fusese inițial pronunțată cu ignorarea unei judicioase coroborări a acestora cu alte prevederi din Codul de procedură civilă, enumerate, de altfel, de autorul excepției și considerate relevante pentru corecta efectuare a procedurii regularizării cererii de chemare în judecată.  … 20.Or, Curtea Constituțională analizează concordanța sau contrarietatea dintre prevederi cuprinse în legi sau ordonanțe ale Guvernului și Legea fundamentală, aspectele legate de interpretarea și aplicarea legii în funcție de împrejurările concrete ale proceselor în care sunt ridicate excepțiile de neconstituționalitate excedând contenciosului constituțional și intrând în competența exclusivă a instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea cauzelor. Mai mult, în prezenta cauză, instanța care a sesizat Curtea Constituțională a analizat raționamentul care a condus la anularea cererii inițiale a petentului, constatând omisiunea instanței care a verificat îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege de a aplica prevederile legale care reglementează procedura regularizării cererii prin interpretarea coroborată cu alte dispoziții din Codul de procedură civilă incidente în speță, sancționând soluția pronunțată și dispunând continuarea judecării contestației formulate de autorul excepției de neconstituționalitate. … 21.Față de cele arătate, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât critica vizează, în realitate, un control al aplicării legii, iar nu conformitatea cu dispoziții sau principii cuprinse în Legea fundamentală, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești.  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gabriel Emanuel Nițulescu în Dosarul nr. 10.114/315/2017/a1 al Judecătoriei Târgoviște.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgoviște și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește