DECIZIA nr. 531 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 719 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Ursu și Marian Desliu în Dosarul nr. 26.362/299/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.299D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dreptul persoanei de a se adresa justiției nu exclude, ci chiar impune o analiză din partea instanței judecătorești, ca organ prin care se realizează actul de justiție în sensul art. 126 alin. (1) din Constituție. Dispozițiile legale criticate trebuie să fie interpretate sistematic prin prisma art. 701 din Codul de procedură civilă, care reglementează cazurile de suspendare a executării silite, ce reprezintă un incident procedural care se materializează în sistarea temporară a tuturor actelor de urmărire. În cazul prevăzut de art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă intervine suspendarea legală și de drept, instanța judecătorească neavând un drept de apreciere. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 1.524A din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 26.362/299/2018, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Adriana Ursu și Marian Desliu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă cererea autorilor excepției de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite, ieșirea din indiviziune cu privire la terenul care face obiectul executării silite, precum și constatarea suspendării de drept a executării silite până la soluționarea cererii de ieșire din indiviziune.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că din cuprinsul art. 818 alin. (2) din Codul de procedură civilă se desprinde concluzia că este protejat coproprietarul nedebitor al bunului imobil urmărit silit, deci un terț față de raportul execuțional, dar numai în situația partajului inițiat de către creditorii personali ai debitorului. Deși situațiile deduse judecății sunt similare, tratamentul juridic al terțului coproprietar al bunului imobil urmărit, în situația în care partajul nu este cerut de creditori, ci chiar de terțul coproprietar, este cu totul diferit sub aspectul condițiilor în care operează suspendarea. … 6.În continuare se arată că, în lipsa suspendării de drept a executării silite și prin obligarea celui care solicită suspendarea la plata taxei judiciare de timbru și a cauțiunii, se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Dacă nu se plătește cauțiunea extrem de oneroasă nu se va putea discuta cererea de suspendare a executării, deci nu va exista un proces, în sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 7.În ceea ce privește încălcarea art. 53 din Constituție se arată că, în măsura în care art. 818 alin. (2) coroborat cu alin. (1) al aceluiași articol din Codul de procedură civilă este interpretat ca limitând efectele suspendării de drept la ipoteza partajului solicitat de către creditorii personali ai debitorului și art. 719 alin. (4) din același act normativ, care reglementează în mod expres și limitativ situațiile în care suspendarea executării este obligatorie, iar autorul cererii de suspendare nu trebuie să plătească o cauțiune, nu se referă și la partajul bunului urmărit, solicitat de terțul proprietar, ingerința statului în exercitarea drepturilor procesuale se concretizează într-o restricție excesivă, care afectează însăși esența dreptului de acces la instanță, și nu este necesară într-o societate democratică și nu este nici proporțională cu scopul urmărit de legiuitor. … 8.Se mai susține că protecția dreptului de proprietate trebuie să fie egală, indiferent de titular. Or, nu există nicio rațiune legală pentru ca dreptul de proprietate al unui terț coproprietar al bunului urmărit să fie protejat în ipoteza partajului cerut de creditorii personali ai debitorului, iar dreptul de proprietate al unui terț coproprietar al bunului urmărit să nu fie protejat în ipoteza partajului cerut de chiar acest terț. … 9.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Acestea reglementează situațiile în care se poate dispune suspendarea executării silite, respectiv situația specială în care suspendarea intervine de drept până la soluționarea partajului, când creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș urmăresc un bun imobil aflat în proprietate comună. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 719 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: – Art. 719 alin. (1), (2) și (4):(1)Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.(2)Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:a)de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; … b)de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei; … c)de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei; … d)de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei. … […](4)Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:1.hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu; … 2.înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță; … 3.debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.; …  … – Art. 818 alin. (1) și (2):(1)Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară.(2)Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș. …  … 14.În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) – (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private, și ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit art. 818 din Codul de procedură civilă, bunurile imobile ale unui debitor coproprietar vor putea fi urmărite de creditorii săi personali doar în urma partajării acestora. Partajul suspendă de drept urmărirea, dacă aceasta a fost începută, și prescripția dreptului de a obține executarea silită, dacă aceasta nu a fost încuviințată anterior. Suspendarea va dăinui până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care a fost soluționat partajul. … 16.Autorii excepției de neconstituționalitate, terți interesați în cadrul raportului execuțional, sunt nemulțumiți de faptul că dispozițiile legale criticate – cu referire la suspendarea de drept a executării silite – au aplicabilitate doar în situația în care creditorii personali ai debitorului solicită partajul bunului aflat în coproprietate, iar nu și în situația în care partajul este solicitat, în cadrul judecării contestației la executare, de către un terț care invocă un drept de coproprietate cu privire la bun. Terții interesați au posibilitatea de a solicita instanței judecătorești suspendarea executării silite cu plata prealabilă a unei cauțiuni în condițiile art. 719 din Codul de procedură civilă. … 17.În acest context, Curtea observă că existența proprietății comune asupra bunurilor urmăribile poate constitui un impediment în realizarea executării silite, întrucât creditorul se poate îndrepta doar împotriva debitorului său, iar nu și împotriva celorlalți proprietari care nu sunt datori față de acesta. În consecință, urmărirea imobiliară nu se poate realiza înainte de împărțirea bunurilor comune. … 18.Or, formularea unei cereri de partajare a bunurilor debitorului coproprietar de către creditorul personal al acestuia are drept scop înlăturarea impedimentului la executare și continuarea procedurii de executare silită fără a mai fi necesar să se solicite în cursul acesteia partajarea imobilului. Așadar, impedimentul la executare nu mai există atunci când cota-parte determinată din dreptul de proprietate asupra imobilului care aparține debitorului este neîndoielnic stabilită și este înscrisă în cartea funciară, iar urmărirea se va face asupra părții de bun. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că împărțeala pe care o instituie dispozițiile legale criticate, ca o condiție prealabilă imperativă a realizării creanței față de debitorul coproprietar, constituie o măsură de protecție a dreptului celuilalt coproprietar, care nu are calitatea de debitor față de creditorul urmăritor. … 19.Referitor la cauțiunea prevăzută de art. 719 din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut, în esență, că instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor, în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, Decizia nr. 59 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2015, sau Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 7 martie 2016). … 20.Întrucât plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv o condiție pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție. În condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul ordinar este abilitat să reglementeze competența și procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric și funcțional în care se realizează accesul liber la justiție, instituirea cauțiunii nu aduce nicio atingere principiului constituțional pretins a fi încălcat. Sub acest aspect, procedura contestației la executare asigură garanții suficiente de ocrotire a accesului liber la justiție tuturor părților implicate în proces, prin însuși faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea și de a solicita suspendarea acesteia. … 21.De asemenea, în legătură cu problema cauțiunii, Curtea a reținut, prin raportare la dispoziții legale similare, că jurisprudența sa este în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93, că accesul liber la justiție „nu este absolut și că el poate fi supus la restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi (…)“. Important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanței dreptului, să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010). … 22.Cât privește pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea a constatat că instituirea unei cauțiuni nu aduce atingere principiului constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. Procedura contestației la executare asigură garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate al tuturor părților implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestației la executare și desființării titlului executoriu sau a executării înseși, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare (Decizia nr. 1.004 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 19 septembrie 2011). … 23.În continuare, Curtea reține că titularul unei creanțe certe, lichide și exigibile este deținătorul unui bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dreptul său trebuie apărat și protejat, iar acesta trebuie să beneficieze de toate garanțiile specifice recunoscute în legislație, inclusiv de acelea care să îi asigure, la nevoie, realizarea dreptului pe cale silită. Executarea silită este procedura prin intermediul căreia titularul unui drept, recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau prin alt titlu executoriu, îl constrânge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul său, care nu își execută de bunăvoie obligația corelativă, să o aducă la îndeplinire în mod silit. Creditorul nu se află în aceeași situație cu persoanele interesate din procedura contestației la executare în cadrul căreia invocă calitatea lor de coproprietari ai imobilului urmărit. … 24.Prin urmare, faptul că art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă reglementează suspendarea de drept a urmăririi imobilului până la soluționarea partajului în situația în care creditorii personali ai debitorului coproprietar sau codevălmaș cer partajul, iar nu și situația în care alți coproprietari ai imobilului cer partajul, fără a avea în același timp și calitatea de creditori, nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale ale art. 16. Un terț care invocă un drept de coproprietate cu privire la un bun poate să solicite suspendarea executării în condițiile art. 719 din Codul de procedură civilă, respectiv cu plata unei cauțiuni. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adriana Ursu și Marian Desliu în Dosarul nr. 26.362/299/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 719 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește