DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 33 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Crin Gruia Chirea în Dosarul nr. 13.809/303/2016 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.265D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Dezsi Lorand David din Baroul București, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Susține că dispozițiile art. 33 raportate la cele ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale numai în măsura în care pronunțarea unor decizii ale Curții Constituționale nu conduce la respingerea, ca inadmisibilă, a unei excepții de neconstituționalitate în raport cu aplicabilitatea unui text legal în soluționarea unei cauze aflate pe rolul unei instanțe judecătorești. În sens contrar, în cazul în care Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât textul legal criticat nu are incidență în soluționarea cauzei, atunci instanța constituțională se comportă ca o instanță de control judiciar față de instanța care a sesizato și care a constatat admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. … 4.În continuare, prezintă aspecte legate de cadrul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că judecătorul cauzei a respins cererea de chemare în judecată pe baza considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 639 din 27 octombrie 2016, reținând că dispozițiile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite nu se aplică în cazul în care imobilele au fost supuse vânzării prin licitație publică. Așadar, instanța judecătorească a respins cererea de dare în plată pe motivul că instanța constituțională a considerat că această lege nu este aplicabilă și acestei ipoteze legale. Tribunalul București, instanță de control judiciar, a constatat că nu poate cenzura soluția pronunțată de prima instanță, întrucât ar însemna să cenzureze considerentele Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016. … 5.În concluzie, susține că instanța constituțională intră în sfera de competență a autorității judecătorești, încălcându-se astfel principiul separației puterilor în stat. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, ca orice instanță, trebuie să își verifice competența funcțională atunci când primește o cauză spre soluționare. A nega acest lucru înseamnă a pune instanța constituțională într-o situație defavorizată față de alte instanțe. Menționează că prin Decizia nr. 358 din 23 mai 2019 s-a reținut că verificarea condițiilor de admisibilitate are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate. … 7.În replică, având cuvântul, reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate arată că susținerile formulate nu se referă la stabilirea competenței funcționale a Curții Constituționale, ci la faptul că instanța constituțională, pronunțând o soluție de respingere, ca inadmisibilă, a excepției prin raportare la incidența textului legal criticat în cauza dedusă judecății, acționează ca o instanță de control judiciar față de instanța judecătorească. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.809/303/2016, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 33 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Crin Gruia Chirea într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins cererea de dare în plată a unui imobil în temeiul Legii nr. 77/2016. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea atribuie și în competența Curții Constituționale, nu doar a instanțelor judecătorești, stabilirea incidenței unei dispoziții legale pe fondul unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau pronunțarea unei decizii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a unui text criticat în raport cu aplicabilitatea pe fondul unei cauze, contrar chiar hotărârii judecătorești ce constată incidența textului legal în soluționarea fondului respectivei cauze. … 10.Trimiterea la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, prevăzută la art. 33 din lege, în sensul că instanța constituțională poate respinge o excepție ca inadmisibilă, deoarece textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, conduce la stabilirea unei competențe duble, atât a instanțelor judecătorești, cât și a Curții Constituționale, pe același aspect. … 11.Curtea Constituțională, potrivit Legii nr. 47/1992, este garantul supremației Constituției și nu are competența de a aprecia incidența sau lipsa incidenței unui text de lege în soluționarea unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, competență ce aparține puterii judecătorești. În caz contrar, instanța constituțională ar soluționa cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești. … 12.În fine, mai susține că orice imixtiune a altor autorități în actul de justiție conduce la o încălcare nepermisă a principiilor constituționale. Interpretarea modului de aplicare a dispozițiilor legale revine autorității judecătorești, conform art. 124 și 126 din Constituție, iar în vederea aplicării unitare a legilor, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunță decizii în soluționarea recursurilor în interesul legii. Orice depășire a competențelor Curții Constituționale stabilite de Constituție prin dispozițiile art. 142 și 146 vine în coliziune cu dispozițiile art. 124 și 126 din Legea fundamentală și reprezintă o înfrângere a principiului separației puterilor în stat, aceasta devenind astfel o nouă putere în stat, alta decât cele recunoscute constituțional. … 13.Arată că în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, instanța judecătorească a reținut în mod greșit că dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite nu sunt aplicabile în cazul în care imobilul grevat de creditul contractat pentru achiziționarea lui a fost vândut ca urmare a executării silite, deoarece, în opinia instanței, Curtea Constituțională a decis astfel prin considerentele Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016 în sensul că dacă imobilul fost vândut la licitație publică nu mai poate constitui obiectul Legii nr. 77/2016. Mai mult, apreciază că decizia menționată este în contradicție cu Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate. … 14.Prin urmare, instanța judecătorească nu a mai făcut nicio judecată proprie, ci a preluat considerente care nici măcar nu făceau obiectul controlului efectuat de Curtea Constituțională, aceasta din urmă analizând, în realitate, conformitatea textelor legale criticate cu Legea fundamentală. … 15.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale doar în măsura în care se înțelege că verificarea pe care Curtea Constituțională o poate face în temeiul prevederilor indicate nu privește propriuzis modul de interpretare și aplicare a legii, ci numai înțelesul contrar Constituției. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 29 alin. (1) și ale art. 33 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, care au următorul cuprins:– Art. 29 alin. (1): „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.“; … – Art. 33: „La soluționarea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător.“ …  … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 124 – Înfăptuirea justiției, ale art. 126 – Instanțele judecătorești, ale art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și ale art. 146 lit. d) privind atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește dispozițiile art. 33 din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că acestea reglementează procedura de soluționare a excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, prin aplicarea, în mod corespunzător, a procedurii de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești. Aplicarea în mod corespunzător nu echivalează cu aplicarea tale quale a dispozițiilor legale într-o anumită procedură, ci trebuie să se țină cont de specificul acesteia. Or, excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului nu presupune calitatea de parte a titularului sesizării într-un proces concret dedus judecății unei instanțe judecătorești, aceasta se ridică direct în fața Curții Constituționale și se fundamentează pe rolul Avocatului Poporului în apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor. Prin urmare, soluționarea acestei excepții se face în cadrul unui control abstract de constituționalitate care nu implică o cauză dedusă judecății unei instanțe în care să fie aplicabile dispozițiile legale criticate, spre deosebire de controlul exercitat potrivit art. 29-31 din Legea nr. 47/1992 care presupune o anumită relație între judecătorul a quo și judecătorul ad quem (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011, Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16, sau Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 44). … 22.Așadar, având în vedere cadrul procesual al invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, respectiv că aceasta a fost ridicată de partea reclamantă în cadrul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe civile criticate pentru faptul că judecătoria nu și-a argumentat soluția pe baza unor raționamente proprii, ci pe considerentele unei decizii a Curții Constituționale, nu poate fi reținută legătura dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 47/1992, referitoare la procedura soluționării excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești. … 23.Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragrafele 15 și 16). Totodată, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că, întrucât autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (a se vedea în acest sens Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, sau Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). … 24.Prin urmare, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). … 25.Așadar, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate anterior referită, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 47/1992 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 26.În continuare, referitor la dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, teza privind legătura cu soluționarea cauzei, Curtea reține că acestea sunt considerate ca fiind neconstituționale din perspectiva competenței sale, și nu doar a instanțelor judecătorești, de a stabili incidența unei dispoziții legale în soluționarea unei cauze pendinte, chiar și în situația în care instanța judecătorească a stabilit incidența acesteia în soluționarea fondului respectivei cauze. … 27.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate este expresia, în sistemul nostru normativ, a controlului concret de constituționalitate, astfel încât atât instanței a quo, cât și celei a quem le revine competența de a verifica, în proceduri distincte, dacă aceasta se plasează în paradigma controlului concret de constituționalitate. Dacă în privința instanței a quo, verificarea condițiilor de admisibilitate ține de îndeplinirea condițiilor legale necesare pentru sesizarea Curții Constituționale, pentru instanța a quem această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv a cercetării prezumției de constituționalitate a textului legal criticat. Prin urmare, realizând această verificare, Curtea se asigură că exercitarea controlului de constituționalitate cu privire la textul criticat prin formularea unei excepții de neconstituționalitate prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce este de natură a valida faptul că examenul de verificare a conformității normei legale cu Constituția se plasează în cadrul controlului concret de constituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 28). … 28.Având în vedere rolul său de garant al supremației Constituției, Curtea, odată învestită cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, este singura în măsură să decidă asupra necesității declanșării controlului de constituționalitate și a limitelor exercitării acestuia. În acest sens, chiar art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede că „în exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale“. Prin urmare, nicio altă autoritate publică nu are competența de a obliga Curtea Constituțională să își stabilească propria sa competență într-un anume sens și astfel să declanșeze acest control de constituționalitate. Dimpotrivă, Curtea, cercetând prevederile art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 2 alin. (2) și (3) și ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prin propria sa apreciere, decide cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Crin Gruia Chirea în Dosarul nr. 13.809/303/2016 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește