DECIZIA nr. 53 din 26 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Adrian Cuba în Dosarul nr. 4.213/99/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.200D/2018. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.208D/2018 și nr. 1.611D/2018 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Cristinel Godinac și alții în Dosarul nr. 14.226/3/2017 (număr în format vechi 67/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, respectiv de Leontin Cupăr în Dosarul nr. 1.687/100/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.208D/2018 și nr. 1.611D/2018 la Dosarul nr. 1.200D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile criticate nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece autorii excepției se raportează la salarizarea altor persoane. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia nr. 447 din 27 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.213/99/2017, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Cuba în cadrul soluționării apelului declarat împotriva unei sentințe a Tribunalului Iași, prin care s-a respins cererea de obligare a pârâtei Agenția Națională de Presă AGERPRES la majorarea salariului brut lunar la nivelul maxim deținut de ceilalți salariați din instituțiile prevăzute în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 284/2010 și care ocupă funcții similare și au același grad profesional, începând cu data de 1 august 2016. … 8.Prin Încheierea din 23 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 14.226/3/2017 (număr în format vechi 67/2018), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cristinel Godinac și alții în cadrul soluționării apelului declarat împotriva unei sentințe a Tribunalului București, prin care s-au respins cererile reclamanților de obligare a pârâtei Agenția Națională de Presă AGERPRES la majorarea salariului brut lunar la nivelul maxim deținut de ceilalți salariați din instituțiile prevăzute în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 284/2010 și care ocupă funcții similare și au același grad profesional, începând cu data de 1 august 2016. … 9.Prin Încheierea civilă din 10 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.687/100/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția a IVa pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul-reclamant Leontin Cupăr în cadrul soluționării apelului declarat împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Maramureș, prin care s-a respins cererea privind acordarea de drepturi bănești. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că sunt angajați ai Agerpres (instituție publică aflată în subordinea Parlamentului), salarizați potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în prezent salarizați potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, reglementarea funcțiilor este comună pe familie ocupațională, indiferent de instituție/autoritate publică, iar funcțiile din cadrul Agerpres sunt reglementate în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 284/2010, Agerpres având aceeași grilă de salarizare alături de aparatul de lucru al Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Curții Constituționale, al Consiliului Legislativ, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Guvernului și ministerelor, al Avocatului Poporului, al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Economic și Social, al Autorității Electorale Permanente și al altor organe centrale de specialitate. … 11.Se arată că, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, Agerpres a procedat la echivalarea funcțiilor deținute de salariații care nu se regăseau la capitolul II din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, astfel încât, la momentul formulării cererii de chemare în judecată, funcțiile ocupate de autorii excepției se regăseau în fiecare instituție menționată în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 284/2010. … 12.În acord cu cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, din moment ce situația juridică a personalului bugetar care ocupă aceeași funcție și are același grad, aceeași gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii este identică, atunci și tratamentul juridic aplicabil salariului de bază trebuie să fie același, nefiind permis, spre exemplu, ca ocupanții unei funcții de expert sau de șofer, având aceeași vechime în funcție, să aibă salarii de încadrare diferite în cadrul aceleiași familii ocupaționale, în funcție de instituția sau autoritatea publică în care își desfășoară activitatea. … 13.Aplicarea majorării salariului de bază prin raportare la nivelul maxim existent doar în cadrul instituției sau autorității publice conduce în continuare la perpetuarea inechităților existente în cadrul salarizării personalului bugetar, în condițiile în care nivelul salariului de bază pentru aceeași funcție este mult superior în cadrul oricărei instituții din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Administrație“ decât cel existent în Agerpres. Or, această situație contravine în mod flagrant inclusiv motivelor precizate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și care au condus la adoptarea acestui act normativ, respectiv acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, și de a elimina inechitățile existente. … 14.Se susține că, fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea Constituțională a statuat că, în vederea respectării principiului egalității în fața legii, este necesar ca nivelul maxim al salariului de bază să fie stabilit prin raportare la aceeași funcție, același grad, aceeași gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Curtea a mai reținut, prin aceeași decizie, ca efect al neconstituționalității art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. … 15.În concluzie, se arată că, pentru a se asigura respectarea principiului egalității în fața legii, este necesar ca interpretarea art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 să fie în sensul că instituțiile și autoritățile publice să stabilească „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“ prin raportare la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. … 16.Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la interpretarea art. 16 din Constituție. … 17.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că principiul egalității în drepturi prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între toți salariații din familia ocupațională „Administrație“, sub aspectul modului de stabilire a drepturilor salariale. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. În speță, tratamentul diferențiat sub aspectul salarizării este justificat prin prisma calității reclamanților de salariați ai Agerpres, care nu pot revendica drepturile salariale prevăzute de legiuitor în favoarea altor categorii profesionale, chiar dacă fac parte din aceeași familie ocupațională „Administrație“. Astfel nu se poate susține comparația invocată de reclamanți, deoarece atribuțiile posturilor nu sunt identice, și, în consecință, nu pot beneficia de o salarizare identică. Prin urmare, există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru tratamentul diferențiat invocat. … 18.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondată, arătând, în esență, că ipoteza existenței unui tratament juridic diferit presupune salariați aflați în situații de fapt identice, desfășurând activitatea în aceleași condiții, în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, iar nicidecum pentru cazul unor salariați din instituții publice diferite. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie prevederile art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul conținut: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ … 23.Curtea observă că aceste dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Întrucât dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 continuă să producă efecte în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a acestora, Curtea reține ca obiect al excepției prevederile art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 24.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. La paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice este contrară art. 124 și art. 126 din Constituție. … 26.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, la paragraful 30, că dispozițiile de lege criticate generează inegalități în ceea ce privește calculul indemnizației/salariului de bază al magistraților, respectiv personalului asimilat cu același grad, aceeași gradație, aceleași condiții de vechime și de studii și, prin urmare, contravin art. 16 din Constituție. La paragrafele 31 și 32 ale aceleiași decizii, Curtea a constatat că, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat, potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În consecință, ca efect al neconstituționalității art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“ la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016) trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. În final, la paragraful 34 al aceleiași decizii, Curtea a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. … 27.În cauză, critica autorilor excepției de neconstituționalitate – angajați ai Agerpres (instituție publică aflată în subordinea Parlamentului) vizează obținerea aceleiași grile de salarizare a acestora cu cea reglementată pentru aparatul de lucru al Parlamentului, deoarece, susțin autorii excepției, reglementarea funcțiilor este comună pe familie ocupațională, indiferent de instituție/autoritate publică, iar funcțiile din cadrul Agerpres sunt reglementate în capitolul II din anexa nr. I Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ la Legea-cadru nr. 284/2010. Prin urmare, se susține că și tratamentul juridic aplicabil salariului de bază trebuie să fie același, nefiind permis, spre exemplu, ca ocupanții unei funcții de expert sau de șofer, având aceeași vechime în funcție, să aibă salarii de încadrare diferite în cadrul aceleiași familii ocupaționale, în funcție de instituția sau autoritatea publică în care își desfășoară activitatea. Or, analizând această critică, Curtea constată că autorii excepției nu sunt nemulțumiți de soluția legislativă cuprinsă de textul criticat, care prevede egalizarea la nivel maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, ci autorii excepției critică interpretarea dată acestui text de către angajator. Prin urmare, susținerile autorilor excepției vizează probleme de aplicare și interpretare a legii, ce revin competenței instanței de judecată, iar nu veritabile aspecte de neconstituționalitate, de competența instanței de contencios constituțional. … 28.În același sens s-a mai pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 628 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.282 din 23 decembrie 2020, excepția fiind ridicată tot de angajați ai Agerpres. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Adrian Cuba în Dosarul nr. 4.213/99/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Cristinel Godinac și alții în Dosarul nr. 14.226/3/2017 (număr în format vechi 67/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și de Leontin Cupăr în Dosarul nr. 1.687/100/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește