DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 27 mai 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ART. 4REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ART. 6REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 6
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 25
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ART. 12REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 11
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 370 16/06/2020
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 834 12/12/2019
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 310 07/05/2019
ART. 14REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 14REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 6
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 120
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 15REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 120
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 17REFERIRE LAORD DE URGENTA 57 03/07/2019 ART. 152
ART. 17REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ANEXA 0
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 57
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 838 13/12/2018
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 1 19/02/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 36 30/01/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 38 16/02/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 113 16/03/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 510 05/10/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 377 05/07/2022





Mona-Maria Pivniceru – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, în Dosarul nr. 5/103/2019 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 183D/2020.2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, precum și faptul că nu au intervenit elemente care să justifice îndepărtarea de la aceasta.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 11 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5/103/2019, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ștefan cel Mare într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei emise de Curtea de Conturi prin care s-a constatat efectuarea unor cheltuieli de personal nelegale.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că textul criticat este discriminatoriu, întrucât cei cu un salariu de bază mai mic ajung să beneficieze integral de sporurile pentru orele prestate suplimentar și de majorările la care au dreptul ca urmare a activității efectiv prestate în cadrul implementării unor proiecte cu fonduri externe nerambursabile, iar cei care au un salariu de bază mai mare, deși au prestat același tip de activitate, pe aceeași perioadă, nu pot primi integral drepturile salariale suplimentare din cauza plafonării. Textul criticat îngrădește dreptul la muncă ce presupune și dreptul la un venit proporțional cu munca prestată, atât cantitativ, cât și calitativ. Astfel, se blochează dreptul celor care doresc să lucreze suplimentar sau al celor implicați în proiecte finanțate extern din fonduri nerambursabile de a primi o remunerație egală cu timpul și felul muncii doar pentru că ar depăși nivelul maxim permis de textul criticat, spre deosebire de cei care au un salariu de bază mai mic și care, pentru aceeași muncă și pentru același timp muncit, își pot încasa integral drepturile salariale conferite de lege.6.Prevederile legale criticate tind să nesocotească inclusiv principiul ierarhizării, deoarece duc, în practică, la situații în care funcționari publici de grade diferite sau tipuri de funcții (execuție sau conducere) ajung să aibă venituri similare prin posibilitatea încasării integrale a sporurilor și a majorărilor de către cei cu grad inferior și blocarea acelorași drepturi, dobândite în aceleași condiții de muncă și pentru aceeași muncă, funcționarilor cu grad superior. În sfârșit, mai arată că se încalcă și principiul stimulării personalului din sectorul bugetar consacrat de art. 6 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017.7.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că plafonarea nivelului veniturilor salariale din cadrul unităților administrativ-teritoriale la cel al indemnizației lunare a funcției de viceprimar are în vedere și prevederea cuprinsă în art. 11 alin. (3) din același act normativ, conform căreia stabilirea salariilor lunare în cadrul acestor autorități publice se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea dispozițiilor art. 25 din lege, fără a exista grile de salarizare predefinite, precum în cazul altor categorii de funcționari. În lipsa unor astfel de grile, legiuitorul a urmărit stabilirea unei limite maxime a salariului, indemnizația viceprimarului reprezentând o limită rezonabilă, având în vedere locul și importanța pe care această funcție publică o ocupă în ierarhia funcțiilor publice locale, dispoziția legală nefiind contrară textelor constituționale invocate de către autoare.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conținut: „Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.“12.Prevederile art. 11 alin. (1) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul conținut: „(1) Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților. […] (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25“.13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate au mai fost examinate, respectiv prin deciziile nr. 370 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1308 din 30 decembrie 2020, nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, sau nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019. Curtea a reținut că soluția legislativă care deleagă competența legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepție de la principiul legalității sistemului de salarizare. Această opțiune este, însă, justificată, având în vedere că, în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, se face trimitere la dispozițiile art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale.15.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, în esență, că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare în aparatul propriu al unor autorități ale administrației publice diferite, ceea ce permite, în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferențieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă – salariul minim brut pe țară și limita maximă – indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice.16.Astfel, criticile formulate, potrivit cărora plafonarea cuantumului brut al salariului de bază nu poate depăși indemnizația viceprimarului comunei, fiind discriminatorie, sunt neîntemeiate, întrucât dispozițiile legale criticate vin să dea expresie tocmai principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 din Constituție. Viceprimarii ocupă funcții de demnitate publică, iar opțiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile funcționarilor din cadrul organelor administrației publice locale cu indemnizația funcției de viceprimar, ca o expresie a principiului constituțional menționat. În aceste condiții, poziția de funcționar public în cadrul organelor administrației publice locale ajunge să fie asumată prin acceptarea încheierii unui raport de serviciu ori a continuării raporturilor de muncă deja existente. Scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituție se va putea face în condiții de funcționabilitate optimă a autorităților menționate.17.Coeficienții corespunzători indemnizațiilor pentru primari și viceprimari se regăsesc în anexa nr. IX lit. C – Funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale la Legea-cadru nr. 153/2017. Așadar, viceprimarii [aleși din rândul consilierilor locali – atât potrivit art. 57 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cât și potrivit art. 152 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ], ocupând funcții de demnitate publică, fiind aleși, se află într-o situație juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuție (demnitari locali și funcționari publici locali). Așadar, natura funcției de ales local este diferită de cea a funcționarilor publici.18.În ceea ce privește modul concret de calcul al salariilor funcționarilor publici din cadrul administrației publice locale, Curtea constată că acest aspect ține de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele abilitate, respectiv de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale.19.Referitor la critica potrivit căreia există o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte, diferențe care se manifestă prin plafonarea veniturilor de natură salarială pentru prima categorie și acordarea în mod neîngrădit a acestora celei de-a doua categorii, în cotă de până la 25%, Curtea a reținut că funcționarii publici și aleșii locali (care fac parte din categoria aleșilor locali) se află într-o situație juridică diferită. Așadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea și Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). Opțiunea legiuitorului a avut în vedere un criteriu obiectiv menit să limiteze cheltuielile cu personalul angajat din cadrul administrației publice locale.20.Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, în Dosarul nr. 5/103/2019 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 februarie 2022.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x