DECIZIA nr. 528 din 15 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. (2) și (3), art. 175,art. 176,art. 178,art. 179 și art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ghiță în Dosarul nr. 8.646/302/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.102D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea Euroins România Asigurare Reasigurare – S.A. din Voluntari, doamna avocat Roxana-Mihaela Catea din Baroul București, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Euroins România Asigurare Reasigurare – S.A. din Voluntari a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care susține că autorul excepției de neconstituționalitate s-a limitat doar la a enumera dispoziții din Legea fundamentală, fără să argumenteze însă contrarietatea dintre acestea și prevederile legale criticate. Prin urmare, apreciază că, sub acest aspect, susținerile autorului excepției nu constituie adevărate critici de neconstituționalitate, astfel încât, având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate formulată este inadmisibilă. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174,art. 175,art. 176 și art. 179 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, având în vedere că normele legale reglementează doar posibilitatea clasificării nulităților în nulități absolute și nulități relative, iar nulitățile din aceeași categorie urmează același regim juridic. De aceea, interpretarea autorului excepției de neconstituționalitate cu privire la crearea unei pretinse discriminări este una eronată și nu se poate reține nici contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 5.Referitor la prevederile art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă susține că excepția de neconstituționalitate a acestora este inadmisibilă, motivarea autorului fiind insuficientă, în sensul că nu se arată, în concret, contrarietatea cu prevederile Legii fundamentale. În subsidiar, apreciază că această dispoziție legală nu contravine Constituției, având în vedere că necunoașterea legii nu se poate invoca de către persoane. Astfel, martorul nu ar putea să invoce că prin omisiunea relatării unor chestiuni s-ar putea face vinovat de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Totodată, textul legal criticat trebuie coroborat cu alin. (1) al aceluiași articol, astfel încât martorul ar cunoaște de la bun început obligația sa de a relata în integralitate adevărul și de a nu omite nimic din ceea ce știe. Prin urmare, apreciază că art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă îndeplinește cerințele de previzibilitate și claritate a normei legale. … 6.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că nulitățile sunt sancțiuni care intervin în situația încălcării unor norme. Astfel, apreciază că trebuie respinsă, ca neîntemeiată, critica raportată la încălcarea principiului legalității potrivit căruia prin reglementarea nulităților absolute sau a nulităților relative se creează instrumente de eludare a legii. De asemenea, arată că nu poate fi reținută nici pretinsa contrarietate a dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea privește un tratament juridic diferit aplicabil unor persoane aflate în aceeași situație.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.646/302/2017, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. (2) și (3), art. 175,art. 176,art. 178,art. 179 și art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ghiță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele procesuale criticate introduc noțiunile abstracte de nulitate absolută, respectiv nulitate relativă, instituind astfel un regim sancționator diferit în funcție de această clasificare cvasiartificială. Prin această clasificare este încălcat principiul legalității instituit de art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece se creează un instrument de eludare a obligativității generale și necondiționate de respectare a legii. … 9.Potrivit definiției date la art. 174 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. Or, prin concursul normelor legale criticate, este creată o discriminare între normele legale în vigoare, apărând astfel două categorii de legi, și anume o categorie a cărei încălcare este sancționată în cazul nulităților absolute și o altă categorie a cărei încălcare este permisă. Mai mult, de numeroase ori, nulitatea relativă este privită în practică drept instrument de fraudare discreționară a legii și de veritabil abuz de drept. În consecință, normele procesuale criticate sunt în contradicție cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, care statuează obligația erga omnes de respectare a oricărui act normativ cu caracter de lege. … 10.Referitor la dispozițiile art. 174 alin. (2) și (3), art. 175,art. 176,art. 178 și ale art. 179 din Codul de procedură civilă, texte legale criticate și în raport cu prevederile art. 16 din Codul de procedură civilă, se susține, în esență, că acestea derogă de la lege, în sensul că agenților statului li se permite sau chiar sunt încurajați să ignore legea sub pretextul că aceste încălcări de lege sunt numai relative. Or, cât timp unei persoane oarecare nu i se permite nici cea mai ușoară culpă, devine evident că relativizarea nulităților constituie inclusiv permisiune și invitație la încălcarea legii chiar de către agenții statului. … 11.Se mai arată că art. 176 pct. 6 din Codul de procedură civilă, prin utilizarea formulării „alte cerințe extrinseci actului de procedură“, poate fi interpretat inclusiv contrar scopului urmărit de legiuitor prin art. 174 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 12.În continuare, se susține că prin obligarea cetățeanului de a dovedi existența unei vătămări produse ca urmare a nesocotirii legii de către agenții statului se ajunge la negarea prezumției de nevinovăție. … 13.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 319 alin. (9) în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se susține, în esență, că acestea sunt contradictorii prin omisiune cu art. 273 alin. (1) din Codul penal referitor la mărturia mincinoasă. Astfel, martorului i se pune în vedere că săvârșește mărturie mincinoasă numai prin declararea necorespunzătoare a adevărului, textul criticat lăsând posibilitatea de a fi interpretat în sensul că omisiunea de a declara complet ceea ce știe nu intră sub incidența legii penale. Deoarece textul legal criticat creează un instrument de ocolire/eludare a normei de incriminare prevăzute de Codul penal, încalcă principiul legalității instituit de art. 1 alin. (5) din Constituție. Textul procedural criticat creează martorului impresia falsă că declarația incompletă nu intră în conținutul mărturiei mincinoase și îl absolvă de vinovăție. … 14.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, în condițiile în care, în realitate, se invocă o problemă de interpretare și aplicare a legii la cazul concret dedus judecății. Or, modul în care instanțele judecătorești interpretează și aplică legea nu poate forma obiectul unei excepții de neconstituționalitate. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 174 alin. (2) și (3), art. 175,art. 176,art. 178,art. 179 și art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 174 alin. (2) și (3):(2)Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public.(3)Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat. … – Art. 175:(1)Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.(2)În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară. … – Art. 176:Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la:1.capacitatea procesuală; … 2.reprezentarea procesuală; … 3.competența instanței; … 4.compunerea sau constituirea instanței; … 5.publicitatea ședinței de judecată; … 6.alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. …  … – Art. 178:(1)Nulitatea absolută poate fi invocată de orice parte din proces, de judecător sau, după caz, de procuror, în orice stare a judecății cauzei, dacă legea nu prevede altfel.(2)Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă.(3)Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată:a)pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecată; … b)pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond. … (4)Partea interesată poate renunța, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativă.(5)Toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca. … – Art. 179:(1)Actul de procedură nul sau anulabil este desființat, în tot sau în parte, de la data îndeplinirii lui.(2)Dacă este cazul, instanța dispune refacerea actului de procedură, cu respectarea tuturor condițiilor de validitate.(3)Desființarea unui act de procedură atrage și desființarea actelor de procedură următoare, dacă acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare.(4)Nulitatea unui act de procedură nu împiedică faptul ca acesta să producă alte efecte juridice decât cele care decurg din natura lui proprie. … – Art. 319 alin. (9):După depunerea jurământului, președintele va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. …  … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă faptul că în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 11 din Codul civil, ale art. 16 din Codul de procedură civilă și ale art. 273 din Codul penal.  … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, fiind în realitate nemulțumit de soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile legale criticate, solicită modificarea acestora cu scopul de a împiedica aplicarea lor. Prevederile legale criticate consacră reglementări generale, de clasificare a nulităților, aplicarea lor nefiind condiționată de criterii cu finalitate sau eficiență discriminatorie, ci fiind exclusiv dependentă de identitatea dintre situația de fapt reală și cea definită prin ipotezele lor. Prin urmare, Curtea constată că motivarea autorului excepției de neconstituționalitate se referă la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate la cazul concret dedus soluționării de către instanța judecătorească. Or, problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“, iar nu instanței constituționale. … 21.Astfel, instanța judecătorească este cea care dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre dispozițiile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legilor. Curtea Constituțională nu poate fi transformată în legiuitor pozitiv, ci trebuie să își limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competența de a lipsi de efecte juridice legile neconstituționale. … 22.Totodată, Curtea subliniază faptul că un control de constituționalitate se exercită prin raportare la norme de rang constituțional sau convențional, și nu la compararea mai multor texte legale între ele, comparație din care să rezulte un viciu de neconstituționalitate. Sub acest aspect, raportarea criticilor de neconstituționalitate la dispoziții legale cuprinse în Codul de procedură civilă, în Codul civil sau în Codul penal nu poate fi analizată de către instanța constituțională, întrucât excedează controlului de constituționalitate. Curtea a mai reținut, în jurisprudența sa, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. De aceea, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorul excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011). … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. (2) și (3), art. 175, art. 176, art. 178, art. 179 și art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ghiță în Dosarul nr. 8.646/302/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește