DECIZIA nr. 527 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 53 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Titan Mar – S.A. din comuna Chiajna, județul Ilfov, în Dosarul nr. 33.110/3/2017/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.780D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.928D/2019 și nr. 3.333D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) și ale art. 53 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Laurențiu Modan în Dosarul nr. 6.013/303/2015/a5.3.2.2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Natalino Ferruccio Galassini în Dosarul nr. 3.140/111/C/2018-A al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 3.333D/2019 autorul excepției a decedat. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.928D/2019 și nr. 3.333D/2019 la Dosarul nr. 1.780D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la judecarea cererii de recuzare, arată că aceasta nu reprezintă o acțiune de sine stătătoare având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci reprezintă o procedură integrată procesului în curs de judecată. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 534 din 15 iulie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 33.110/3/2017/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Titan Mar – S.A. din comuna Chiajna, județul Ilfov, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a respins cererea de recuzare. … 8.Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.013/303/2015/a5.3.2.2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Laurențiu Modan într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei încheieri prin care s-a respins cererea de recuzare. … 9.Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.140/111/C/2018-A, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Natalino Ferruccio Galassini într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe, precum și împotriva încheierilor prin care s-a respins cererea de abținere a judecătorului fondului cauzei, respectiv cererea de recuzare a acestuia. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederea legală care permite soluționarea obiectului cererii de fond, deși incidentul procedural al recuzării nu a fost soluționat în mod definitiv, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare pentru că nu permite desființarea hotărârii pronunțate pe fond. Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât justițiabilul trebuie să aștepte soluționarea cauzei pentru a putea ataca încheierea de respingere a recuzării, ceea ce reprezintă o discriminare față de alte categorii de justițiabili și o încălcare a accesului liber la justiție. Or, acest recurs trebuie să fie judecat imediat ce se declară, fără a se aștepta ca acțiunea în care s-a făcut recuzarea să fie încheiată. … 11.Totodată, autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de precizie și claritate sub aspectul modului în care pot fi soluționate recursurile întemeiate pe acest text de lege, fapt ce conduce la soluții diferite. … 12.Se mai arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu permit atacarea încheierii prin care s-a respins declarația de abținere a unui judecător raportat la faptul că părților nu le este permis să aducă argumente în procedura de soluționare a declarației de abținere, iar dacă reiterează argumentele pe care le-ar putea invoca în cuprinsul unei cereri de recuzare, aceasta este respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 47 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 13.În cauza care este soluționată de un judecător incompatibil conform art. 42 alin. (1) pct. 1 și 13 din Codul de procedură civilă și care formulează o declarație de abținere ulterior respinsă, un justițiabil nu mai are posibilitatea formulării unei cereri de recuzare, fără ca aceasta să îi fie respinsă ca inadmisibilă. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 53 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 53 din Codul de procedură civilă: (1)Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.(2)Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.(3)În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanța de apel constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, reface toate actele de procedură și, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanță. Când instanța de recurs constată că recuzarea a fost greșit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță.“ …  … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 129 – Folosirea căilor de atac, precum și ale art. 146 lit. d) privind competența Curții Constituționale de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate și a reținut, în esență, prin Decizia nr. 534 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1095 din 17 noiembrie 2021, paragrafele 22-25, 27 și 28, că rațiunea dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, respectiv aceea de înlăturare a posibilității de tergiversare a judecății în faza procesuală în care a fost respins incidentul procedural al recuzării, subzistă și în ipoteza tezei a doua a art. 53 alin. (1), drept care legiuitorul a stabilit ca termenul de recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare să curgă de la comunicarea hotărârii pronunțate asupra fondului, și nu de la data pronunțării încheierii respective. Această concluzie rezultă inclusiv din analiza sintactică a textului legal criticat, care face referire la hotărârea prin care s-a soluționat cauza, precum și la comunicarea acestei hotărâri. … 22.Faptul că exercițiul acestui drept procedural este corelat cu contestarea fondului cauzei nu reprezintă un impediment real, sub raport constituțional, al exercițiului unei căi de atac. Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmărit – și este o rațiune suficientă – să restrângă posibilitatea de tergiversare prin exercitarea abuzivă a unei atari căi de atac și să realizeze un spor de celeritate în soluționarea cauzelor. … 23.Prin dispozițiile art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, legiuitorul a reglementat în mod expres admisibilitatea căii de atac a recursului în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă. Legiuitorul a intenționat să supună verificării judiciare soluționarea unui incident procedural asupra căruia instanța s-a pronunțat anterior hotărârii prin care a fost soluționată cauza, măsură ce nu poate fi contestată decât odată cu hotărârea prin care a fost soluționată pricina dedusă judecății. … 24.Astfel, în situația în care hotărârea pronunțată în cauză este supusă căilor de atac, partea interesată poate ataca încheierea de respingere a cererii de recuzare odată cu fondul, iar în cazul în care hotărârea asupra fondului este definitivă, contestația putând fi formulată numai în condițiile și pentru motivele prevăzute de lege, legiuitorul a reglementat recursul prevăzut de art. 53 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă. … 25.Reglementarea căii de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare prin dispozițiile legale criticate apare ca un mijloc eficient de apărare și ca o modalitate de asigurare chiar a securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil, întrucât în lipsa acesteia ar fi posibil ca o instanță nelegal constituită să pronunțe o hotărâre dată chiar în numele legii, situație prin care să fie afectat chiar fundamentul statului de drept (Decizia nr. 138 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 22 august 2018, paragraful 21). … 26.Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi, întrucât dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor celor care se află în ipoteza normei, respectiv oricăreia dintre părți care, înainte de începerea dezbaterilor sau după începerea acestora, de îndată ce a cunoscut motivele de incompatibilitate, a formulat cerere de recuzare a judecătorului (art. 44 din Codul de procedură civilă), cerere respinsă de către instanță, împotriva căreia aceeași parte poate formula recursul prevăzut de dispozițiile legale criticate. … 27.Având în vedere cele de mai sus, nu poate fi primită nici critica, formulată în prezenta cauză, referitoare la lipsa de claritate a dispozițiilor legale criticate sub aspectul modului în care pot fi soluționate recursurile formulate în temeiul art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă. … 28.De altfel, în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016), făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context, cu privire la soluțiile pronunțate de instanțele de recurs, se subliniază că normele de procedură nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întregul cadru legislativ în materie. … 29.În ceea ce privește dispozițiile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 83 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragrafele 21-23, în sensul că reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de recuzare și abținere reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerității acestei proceduri. Dispozițiile criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul putând institui reguli speciale în considerarea unor situații speciale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 914 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008). … 30.Având în vedere că declarația de abținere nu este o acțiune de sine stătătoare care să vizeze realizarea sau recunoașterea unui drept al părților, ci un incident procedural în cadrul litigiului în curs de judecată, formularea sa are drept scop tocmai asigurarea condițiilor necesare desfășurării cu imparțialitate a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviințează sau se respinge abținerea, ca și aceea prin care se încuviințează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac. Totodată, este de competența instanței de judecată să se pronunțe asupra acestui incident procedural, iar faptul că regula procesual civilă potrivit căreia încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea nu este supusă niciunei căi de atac nu poate avea ca efect nici încălcarea principiului unicității și imparțialității justiției. Mai mult, cererea de recuzare este formulată de părțile din proces, iar declarația de abținere este formulată chiar de judecătorul cauzei, care apreciază că s-ar afla într-un caz de incompatibilitate prevăzut de lege, instanța de judecată fiind cea care rezolvă aceste incidente procedurale. … 31.Curtea a mai reținut că prevederile legale criticate nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât acesta se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, cele statuate în deciziile anterior menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 33.În ceea ce privește critica referitoare la posibilitatea părților de a formula cerere de recuzare în condițiile respingerii declarației de abținere, Curtea reține că aceasta vizează aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească ce va verifica dacă cererea de recuzare își găsește sau nu temeiul în declarația de abținere, aspecte ce nu pot fi soluționate pe calea controlului de constituționalitate care vizează conformitatea legii cu dispozițiile Legii fundamentale. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Titan Mar – S.A. din comuna Chiajna, județul Ilfov, în Dosarul nr. 33.110/3/2017/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de Laurențiu Modan în Dosarul nr. 6.013/303/2015/a5.3.2.2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, și de Natalino Ferruccio Galassini în Dosarul nr. 3.140/111/C/2018-A al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 53 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește