DECIZIA nr. 526 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Pico Do Prodexim – S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 2.644/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 566D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.678D/2019 și nr. 3.358D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) și ale art. 493 alin. (5) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de instanța judecătorească, din oficiu, și de Daniel Bălașa în Dosarul nr. 2.826/1/2018*/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, și de Societatea Nicolau Comex – S.R.L. din București în Dosarul nr. 193/1/2019*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.678D/2019 autorul excepției de neconstituționalitate a comunicat schimbarea adresei domiciliului procesual și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.678D/2019 și nr. 3.358D/2019 la Dosarul nr. 566D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.644/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Pico Do Prodexim – S.R.L. din Buzău. … 9.Prin Încheierea din 15 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.826/1/2018*/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, din oficiu, și de Daniel Bălașa. … 10.Prin Încheierea din 13 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 193/1/2019*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Nicolau Comex – S.R.L. din București. … 11.Excepția a fost invocată în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire formulate împotriva unor decizii pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în ceea ce privește inexistența unei căi de atac împotriva deciziei prin care se respinge sau se anulează recursul în procedura de filtru. Excluderea căii de atac a revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în procedura de filtrare a recursurilor, deși ulterior pronunțării hotărârii în recurs Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată în cadrul recursului, contravine principiului egalității în drepturi, dreptului de acces liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și mai ales principiului conform căruia deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii. … 13.Astfel, dispozițiile legale criticate încalcă accesul liber la justiție cu referire la cazurile limitate în care soluția adoptată de instanța judecătorească în procedura de filtru se întemeiază pe dispoziții legale ce au fost declarate neconstituționale, iar partea a invocat, în legătură cu acestea, excepția neconstituționalității lor, care a fost înaintată Curții Constituționale pentru soluționare. Prin excluderea posibilității formulării unei revizuiri sau a unei contestații în anulare împotriva unei hotărâri pronunțate în procedura de filtru este încălcat accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, iar mențiunea din art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă în sensul că „decizia nu este supusă niciunei căi de atac“ contravine principiului egalității părților în fața legii, situație față de care se impune reglementarea unei căi de atac extraordinare față de hotărârile pronunțate în procedura de filtru, în vederea respectării dreptului la apărare și a asigurării drepturilor și intereselor părților în fața justiției. … 14.Dispozițiile legale criticate îngrădesc accesul la calea de atac extraordinară a revizuirii, deși printr-o decizie a Curții Constituționale acest acces este garantat, în considerarea faptului că efectele unei decizii a Curții Constituționale vizează inclusiv cauzele facta futura. … 15.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 16.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.678D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Arată, în esență, că problema ridicată de autorii excepției de neconstituționalitate se referă la posibilitatea de a folosi calea de atac a revizuirii, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, împotriva unei hotărâri pronunțate în filtru de instanța supremă, în baza unor dispoziții legale declarate neconstituționale. Or, această situație a fost deja tranșată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 387 din 4 iunie 2019, în care, la paragraful 28, se statuează că „autorul excepției va putea formula cerere de revizuire împotriva hotărârii instanței supreme de respingere ca inadmisibil a recursului formulat“. În plus, potrivit jurisprudenței instanței constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 645 din 17 octombrie 2017, paragraful 22, în cazul în care o excepție de neconstituționalitate care urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă în considerarea soluției de admitere anterior pronunțate de Curtea Constituțională, decizia de inadmisibilitate poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 493 alin. (5) și ale art. 493 alin. (5) teza finală din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și structura normativă a dispoziției legale criticate, Curtea va reține ca obiect al excepției prevederile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care aveau următoarea redactare: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.“ … 22.Prevederile de lege criticate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății. … 23.Totodată, în legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, se mai reține că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. … 24.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) în componenta referitoare la respectarea principiului securității raporturilor juridice, ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. Curtea a observat (paragraful 21 din decizia menționată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte ce vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunțată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În același sens, Curtea a subliniat (paragraful 22 din decizia menționată) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce ține de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează și nu se soluționează fondul cauzei, astfel că includerea soluției de respingere a recursului ca vădit nefondat în etapa admisibilității în principiu a recursului eludează finalitatea și rațiunea acestei etape. … 26.Ca urmare a constatării neconstituționalității sintagmei referitoare la caracterul vădit nefondat al recursului, această ipoteză a fost eliminată, în temeiul art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, dintre situațiile care puteau justifica respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs în procedura filtrului, astfel încât hotărârea pronunțată în această procedură nu vizează fondul cauzei, prin efectul obligatoriu al Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015. … 27.Referitor la posibilitatea revizuirii unei hotărâri judecătorești definitive prin care, fără a se evoca fondul, acțiunea a fost respinsă, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, admisibilitatea unei astfel de cereri de revizuire. … 28.Astfel, la paragrafele 31 și 33 din decizia menționată, Curtea a reținut că prin respingerea ca inadmisibilă a unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile pct. 11 al alin. (1) al art. 509 din Codul de procedură civilă, din cauză că hotărârea a cărei revizuire se cere nu antamează fondul, este lipsit de eficiență însuși controlul de constituționalitate, întrucât părțile se află în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții, deci ale controlului de constituționalitate pe care ele l-au declanșat, ceea ce reprezintă o veritabilă sancțiune aplicabilă acestora. Astfel, deciziile obligatorii ale Curții Constituționale ar fi lipsite de orice efecte juridice, iar rolul instanței constituționale ar fi negat. În plus, aceasta echivalează cu o limitare nepermisă a exercitării unei căi de atac. Decizia de constatare a neconstituționalității trebuie să profite celor îndreptățiți, chiar dacă în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a prevederii respective s-a pronunțat o hotărâre definitivă prin care nu s-a intrat în cercetarea fondului. Într-o asemenea ipoteză, reglementarea condiției evocării fondului ca o condiție de admisibilitate a cererii de revizuire a respectivei hotărâri judecătorești încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și accesul liber la justiție al cetățenilor, garantat de art. 21 din Legea fundamentală. … 29.Revizuirea este o cale extraordinară de atac care, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, cu excepțiile prevăzute la alin. (2). Or, specificul hotărârii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește inadmisibilitatea în principiu a recursurilor, prin intermediul procedurii de filtrare, îl constituie tocmai faptul că exclude analiza fondului litigiului, limitându-se strict la analiza legalității hotărârii atacate cu recurs (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 140 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 28 iunie 2022, paragraful 15, sau Decizia nr. 855 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 17 martie 2020, paragraful 16). … 30.Însă, în situația în care părțile din cauze în care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească ce nu era supusă recursului la momentul pronunțării și care au invocat excepția de neconstituționalitate ce privea acest aspect pot solicita aplicarea deciziei de admitere a respectivei prevederi legale. Așadar, deciziile Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, și nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, precum și deciziile prin care Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate constituie motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. … 31.Raportând aceste considerente la cauza de față, Curtea observă că problema ridicată se referă la posibilitatea de a folosi calea de atac a revizuirii, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, împotriva unei hotărâri pronunțate în procedura de filtru, în baza unor dispoziții declarate neconstituționale. … 32.Analizând, în precedent, această chestiune, Curtea a reținut prin Decizia nr. 387 din 4 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 31 octombrie 2019, paragraful 28, că autorul excepției va putea formula cerere de revizuire împotriva hotărârii instanței supreme de respingere ca inadmisibil a recursului formulat, ca urmare a constatării neconstituționalității art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013 prin Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. … 33.Însă, având în vedere că în cauză se ridică o problemă de interpretare și aplicare a legii în sensul stabilirii admisibilității promovării căii de atac a revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepția de neconstituționalitate se impune a fi respinsă, ca inadmisibilă, întrucât Curtea nu se poate substitui instanțelor judecătorești pentru a interpreta și aplica legea în raport cu situațiile de fapt deduse judecății. Potrivit art. 126 din Constituție, această operațiune intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015). … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă ridicată de Societatea Pico Do Prodexim – S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 2.644/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de instanța judecătorească, din oficiu, și de Daniel Bălașa în Dosarul nr. 2.826/1/2018*/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și de Societatea Nicolau Comex – S.R.L. din București în Dosarul nr. 193/1/2019*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește