DECIZIA nr. 526 din 11 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Codul penal din 1969 și art. 165 din Codul penal, excepție ridicată de Veronica Dumitru în Dosarul nr. 7.366/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.394D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autoarea a comunicat concluzii scrise prin care, în susținerea excepției de neconstituționalitate, expune aspecte privind situația de fapt din dosarul instanței. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, potrivit art. 84 din Codul penal anterior, dacă, până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu îndeplinea cu rea-credință obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța putea dispune revocarea suspendării executării pedepsei. Totodată, reține că legea penală în vigoare prevede, în art. 88 alin. (2), că, în cazul în care, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă amânarea aplicării pedepsei și dispune aplicarea și executarea acesteia, afară de cazul când persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, iar, potrivit art. 96 alin. (2), dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și dispune executarea acesteia, afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea nr. 519 din 14 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.366/318/2016, Judecătoria Târgu Jiu – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Codul penal din 1969 și art. 165 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Veronica Dumitru cu ocazia soluționării plângerii formulate, în temeiul art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, împotriva unei soluții de clasare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât permit constatarea reabilitării de drept fără a condiționa aceasta de achitarea despăgubirilor civile de către persoana condamnată, similar reabilitării judecătorești. … 6.Judecătoria Târgu Jiu – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că legea penală prevede două tipuri de reabilitare – de drept și judecătorească, astfel încât condamnații se găsesc în situații diferite, legiuitorul fiind în măsură să reglementeze condiții diferite ce trebuie îndeplinite pentru ca acestea să intervină. De asemenea reține că, în cazul reabilitării de drept, vechiul Cod penal, ca și noul Cod penal nu prevăd, ca și condiție de îndeplinit, obligația de plată a despăgubirilor civile, însă legiuitorul are posibilitatea ca, în situații diferite, să acorde condiții diferite, cu atât mai mult cu cât petenta, autoare a excepției, avea și are, în limitele îndeplinirii condițiilor privind executarea silită prevăzute de Codul de procedură civilă, posibilitatea să solicite punerea în executare a titlului executoriu. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Observă că textele de lege criticate nu instituie tratamente discriminatorii pentru anumite categorii de persoane și permit aplicarea lor, în mod egal și unitar, tuturor destinatarilor normei juridice, în speță persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere. … 9.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât, prin susținerile sale, autoarea excepției tinde la modificarea legii, prin adăugarea, în textul legal criticat, a condiției privitoare la îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile scrise ale autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 86 din Codul penal din 1969 și art. 165 din Codul penal, care au următorul conținut:– Art. 86 din Codul penal din 1969 – „Reabilitarea în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei“: „Dacă condamnatul nu a săvârșit din nou o infracțiune înăuntrul termenului de încercare și nici nu s-a pronunțat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 83 și 84, el este reabilitat de drept.“; … – Art. 165 din Codul penal – „Reabilitarea de drept“: „Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune.“ …  … 13.Autoarea excepției susține că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu privire la instituția reabilitării de drept, că, potrivit art. 134 alin. (1) din Codul penal din 1969, reabilitarea persoanei fizice avea loc de drept în cazul condamnării la amendă sau la pedeapsa închisorii care nu depășea un an, dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârșit nicio altă infracțiune. Dispozițiile art. 86 din Codul penal din 1969, criticate în prezenta cauză, reglementau cu privire la reabilitarea în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei, stabilind că, în cazul în care condamnatul nu a săvârșit din nou o infracțiune înăuntrul termenului de încercare și nici nu s-a pronunțat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 83 și art. 84 din același act normativ, el este reabilitat de drept. Art. 84 din Codul penal din 1969, reglementând cu privire la revocarea în cazul neexecutării obligațiilor civile, prevedea că, dacă până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării pedepsei, afară de cazul în care cel condamnat dovedește că nu a avut putința de a îndeplini acele obligații. Așadar, Curtea observă că legea penală anterioară subordona dobândirea reabilitării de drept îndeplinirii unor condiții în temeiul cărora se justifica prezumția de îndreptare a fostului condamnat, respectiv împlinirea termenului de reabilitare și buna comportare rezultată din aceea că cel condamnat nu a mai săvârșit altă infracțiune pe durata termenului de reabilitare. În cazul special al suspendării condiționate a executării pedepsei, condițiile pentru obținerea reabilitării de drept erau, astfel cum am arătat, înscrise în art. 86 din Codul penal din 1969, respectiv împlinirea termenului de încercare, buna comportare a infractorului, inclusiv plata reparațiilor civile. Totodată, Curtea reține că art. 165 din Codul penal în vigoare, de asemenea criticat de către autoare, prevede că reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă, în decurs de 3 ani, condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Întrucât instituția suspendării condiționate a executării pedepsei nu se mai regăsește în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, actuala lege penală nu mai face referire la aceasta în contextul reglementării reabilitării de drept. … 15.În continuare, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Codul penal din 1969 și art. 165 din Codul penal a fost ridicată de autoare cu ocazia soluționării plângerii formulate, în temeiul art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, împotriva soluției de clasare dispuse prin Ordonanța din 22 martie 2016, adoptată în Dosarul nr. 943/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, și a Ordonanței nr. 217/II/2/2016 din data de 24 aprilie 2016 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, de respingere, ca nefondată, a plângerii formulate împotriva soluției de clasare. Autoarea excepției, în calitate de persoană vătămată, a solicitat efectuarea de cercetări față de partea Alin Costinel Bătăiosu sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 273 alin. (1) – „Mărturie mincinoasă“, art. 287 alin. (1) – „Nerespectarea hotărârilor judecătorești“ și art. 326 – „Falsul în declarații“ din Codul penal, întrucât acesta nu și-a achitat despăgubirile civile la care a fost obligat prin sentința de condamnare, declarând în fals că a fost despăgubită autoarea excepției. Totodată, Curtea reține că, în anul 2005, Alin Costinel Bătăiosu a fost reabilitat de drept, prin decizia Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj – Serviciul cazier judiciar. Curtea mai reține că autoarea excepției a fost parte, în calitate de soție supraviețuitoare, în procesul penal în care Alin Costinel Bătăiosu a fost trimis în judecată și, ulterior, condamnat prin Sentința penală nr. 3.840 din 7 noiembrie 2000, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, și prin Decizia penală nr. 512 din 20 septembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art. 178 alin. 2 din Codul penal, la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de încercare de 5 ani, fiind, totodată, obligat la plata unor despăgubiri civile. … 16.Având în vedere cele reținute, Curtea va analiza în ce măsură normele penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 17.În aceste codiții, Curtea constată că, în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea formulată în temeiul art. 341 din Codul de procedură penală, va verifica soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi, dispunând una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) alart. 341 din Codul de procedură penală, fără a face aplicarea prevederilor legii penale anterioare, respectiv în vigoare referitoare la reabilitarea de drept, întrucât plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu are natura unei proceduri de anulare/control a reabilitării de drept. De altfel, Curtea reține că doar în ipoteza reabilitării judecătorești se poate dispune anularea acesteia de către instanță. Reabilitarea de drept nu se hotărăște de către instanța de judecată într-o procedură contencioasă, ci intervine prin forța legii, în anumite condiții, astfel încât lipsa de competență funcțională în această materie este impusă de principiul legalității procesului penal, care obligă instanțele de judecată să judece numai acolo unde legea le recunoaște acest drept. Or, Curtea reține că, în cauză, reabilitarea de drept a părții Alin Costinel Bătăiosu a fost constatată printr-un act al unui organ administrativ al statului, respectiv decizia Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj – Serviciul cazier judiciar, susceptibil de a fi atacat în cadrul procedurii reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în măsura în care interesele autoarei excepției au fost vătămate prin acesta, într-o astfel de procedură excepția de neconstituționalitate invocată având relevanță atât din perspectiva aplicabilității normelor penale criticate în cauza dedusă judecății, cât și din perspectiva necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. … 18.Având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că normele penale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, nu au legătură cu soluționarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Codul penal din 1969 și ale art. 165 din Codul penal urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Codul penal din 1969 și art. 165 din Codul penal, excepție ridicată de Veronica Dumitru în Dosarul nr. 7.366/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește