DECIZIA nr. 524 din 11 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepție ridicată de Ingrid Luciana Mocanu în Dosarul nr. 52/2/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.506D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, personal, Ingrid Luciana Mocanu, autoarea excepției de neconstituționalitate. Pentru partea Uniunea Națională a Barourilor din București răspunde avocatul Constantin-Cristian Voicescu, cu împuternicire depusă la dosar, iar partea Baroul București este reprezentată de avocatul Iosif Friedmann-Nicolescu având, de asemenea, împuternicire depusă la dosar. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate care, reiterând cele reținute în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepția, solicită admiterea criticilor formulate. În esență, aceasta susține că prevederile art. 49 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 51/1995, care prevăd că deliberările și votul organelor de conducere colegiale constituie secret profesional, sunt neconstituționale, evident, în măsura în care se interpretează ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor baroului. Apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional și prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a celor ale art. 194 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceste prevederi nu ar fi aplicabile și membrilor consiliului baroului. În acest context, face referire la situația de fapt ce a generat invocarea prezentei excepții de neconstituționalitate, susținând că nemulțumirea sa decurge din împrejurarea că, deși a susținut examenul de intrare în Baroul București și a fost declarată admisă, totuși, cu încălcarea flagrantă a legii, membrii Consiliului Baroului București au decis că nu poate exercita profesia de avocat și au respins cererea sa de înscriere în Tabloul avocaților definitivi. Arată că, urmare a acestei situații, s-a adresat Baroului București pentru a i se comunica numele persoanelor care au contribuit la luarea acestei decizii, însă, invocându-se prevederile de lege criticate în speță, răspunsul la această solicitare a fost refuzat. Așa fiind, consideră că textul de lege criticat din Legea nr. 51/1995 este contrar dispozițiilor art. 52 alin. (3) și art. 72 alin. (1) din Constituție, care vin să stabilească norme derogatorii de la răspunderea juridică pentru anumite categorii de persoane, și anume, pentru parlamentarii care nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, și pentru magistrați, care răspund numai pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. Apreciază, astfel, că orice altă formă de adăugare la aceste norme constituționale este de natură a contraveni dispozițiilor art. 16, respectiv, celor ale art. 21 din Constituție, o atare reglementare fiind discriminatorie, întrucât instituie privilegii pentru o anumită categorie de persoane, și anume pentru membrii consiliilor barourilor din România, având în vedere că aceștia nu răspund personal sau material atunci când iau decizii cu încălcarea legii sau atunci când lezează drepturi ale terților. … 4.Reprezentantul Uniunii Naționale a Barourilor din România, avocatul Constantin-Cristian Voicescu, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține că reglementarea criticată nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 și art. 21, referitoare la egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție, iar în ceea ce privește critica formulată prin raportare la art. 52 alin. (3) teza a II-a și art. 72 alin. (1) din Constituție, apreciază că invocarea acestor norme nu are incidență în cauză. Susține că păstrarea secretului profesional reprezintă unul dintre fundamentele profesiei de avocat, fără de care exercitarea acestei profesii nu poate fi concepută. De asemenea, invocând art. 56 alin. (1) și art. 57 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, reprezentantul U.N.B.R. învederează faptul că, raportat la aceste prevederi de lege, indiscutabil, consiliul baroului este un organ colegial și, prin urmare, hotărârile se iau în urma deliberării, astfel că nu are nicio relevanță modul în care a votat unul sau altul dintre membrii consiliului, atât timp cât sunt întrunite cerințele legale. Referitor la susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate în sensul că numele membrilor consiliului baroului ar fi secrete, apreciază că acestea nu sunt reale, întrucât numele membrilor consiliului sunt publice pe pagina oficială de internet a baroului. În ceea ce privește aspectul referitor la atragerea unei eventuale răspunderi patrimoniale, raportat la prevederile Legii contenciosului administrativ completate cu cele ale Codului civil, reprezentantul U.N.B.R. apreciază că o asemenea critică excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței de judecată, respectiv a judecătorului de contencios administrativ sau civil, putându-se solicita constatarea răspunderii organului emitent, ceea ce s-a și realizat de către autoarea excepției de neconstituționalitate prin acțiunea formulată de aceasta la instanța în fața căreia a invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. În concluzie, solicită respingerea criticilor de neconstituționalitate și depune, în acest sens, concluzii scrise la dosar. … 5.Președintele acordă cuvântul și reprezentantului Baroului București, avocatul Iosif Friedmann-Nicolescu, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995. Apreciază că reglementarea criticată este constituțională și în acord cu actele de drept internațional public, fiind o normă de organizare a profesiei, textul criticat fiind plasat în capitolul referitor la organizarea profesiei de avocat, profesie guvernată de principiul autonomiei. Arată că această profesie este, prin excelență, liberă și autoreglată în baza unor norme de etică profesională, având ca o componentă fundamentală și secretul profesional. Apreciază că, așa cum este redactat art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/995, în sensul că deliberările și votul constituie secret profesional, acest text de lege nu contravine Constituției. Astfel, din perspectiva secretului profesional, legea impune obligația de confidență ca o îndatorire profesională fundamentală a avocatului. De altfel, arată că, referitor la secretul profesional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat și a stabilit că nu poate fi făcut public decât în măsura în care constituie, întro societate democratică, o măsură absolut necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale sau protecția sănătății. Invocă, totodată, și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 23 din 18 ianuarie 2017, prin care s-a statuat că întreaga lege a avocaturii, astfel cum a fost modificată, este constituțională și nu instituie privilegii ale avocaților. În concluzie, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată nu are fundament constituțional și nici fundament juridic, având în vedere că nu există o „super imunitate“ a organelor de conducere ale profesiei de avocat, așa cum sugerează autoarea excepției, întrucât în cadrul acestora se respectă toate dispozițiile Legii nr. 51/1995 și cele ale Statutului profesiei de avocat. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 statuează asupra secretului deliberărilor și al votului în cadrul membrilor consiliului baroului, iar prin reglementarea criticată nu se aduce atingere principiilor prevăzute de art. 16 și art. 21 din Constituție. În acest sens, arată că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza edictată de norma juridică, iar, cu privire la dreptul de acces la instanță, învederează faptul că autoarea excepției a formulat acțiune în instanță și a atacat decizia organului colectiv (în cadrul căruia votul fiecăruia dintre membrii își pierde individualitatea). Precizează faptul că, urmare a demersurilor întreprinse de către autoarea excepției, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus anularea deciziei consiliului baroului, iar împrejurarea că aceasta nu a avut posibilitatea de a introduce acțiune în instanță împotriva acelora dintre membrii care au votat împotriva înscrierii sale pe lista avocaților nu înseamnă că i-a fost negat dreptul de acces la justiție. Aceasta deoarece repararea pagubei se realizează în principal de către autoritate, hotărârea organului colectiv fiind, de fapt, hotărârea persoanei juridice însăși. Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 52 și art. 72 alin. (1), reprezentantul Ministerului Public apreciază că acestea nu au incidență în cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Decizia nr. 1.860 din 9 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 52/2/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată. Excepția a fost invocată de Ingrid Luciana Mocanu, cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Încheierii din 9 mai 2016, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, într-o cauză având ca obiect „anulare act administrativ“, în contradictoriu cu Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din București. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituționale în măsura în care s-ar interpreta ca fiind exoneratoare de răspundere juridică personală a membrilor consiliilor barourilor, în sensul că „împiedică aplicarea normelor care permit repararea prejudiciilor cauzate de persoanele care, prin participarea la adoptarea actelor administrative, conduc la adoptarea actelor administrative producătoare de prejudicii, împiedicând, astfel, formularea cererii de chemare în judecată în mod corespunzător“. … 9.Arată că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 52 alin. (3) teza a II-a și ale art. 72 alin. (1), care instituie o serie de excepții de la regula răspunderii autorităților/persoanelor componente ale autorităților statale, excepții care nu pot suferi completări la nivel infraconstituțional, deoarece acest lucru ar echivala cu o adăugire nepermisă la norma constituțională. În acest context, se face referire la prevederile art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ce au fost introduse în scopul responsabilizării funcționarului public care, în absența unui asemenea text, ar fi tentat să refuze, în mod sistematic, să dea eficiență drepturilor și libertăților recunoscute de lege indivizilor. De asemenea, arată că aceste prevederi din Legea contenciosului administrativ au fost elaborate în aplicarea principiului previziunii în luarea deciziilor de către persoanele însărcinate cu rol decizional de interes public, un fel de „sabie a lui Damocles“ de natură a avertiza persoana fizică responsabilă că, în cazul în care actul său lezionar va fi desființat de instanța de judecată, va avea de suferit consecințele acestor decizii, această normă aplicându-se deopotrivă tuturor persoanelor învestite de legiuitor cu emiterea actelor în regim de putere publică (funcționari publici) sau pentru deservirea unor interese publice. De la această regulă, legiuitorul constituant a instituit două excepții, iar cele două categorii excluse de la răspunderea de drept comun sunt: parlamentarii, care au imunitate totală pentru voturile exprimate, potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 72 alin. (1), respectiv magistrații, care au imunitate parțială, exclusiv pentru „exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență“, potrivit art. 52 alin. (3) teza a II-a din Constituție. În acest context, autoarea excepției arată că, pe lângă aceste categorii de persoane, legiuitorul ordinar a intervenit și a instituit o exonerare de răspundere prin adăugare la Legea fundamentală, și anume, prin includerea categoriei profesionale a avocaților care, astfel, a primit o imunitate similară parlamentarilor și superioară magistraților. … 10.Referitor la neconformitatea art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, autoarea excepției susține, în esență, că secretizarea votului membrilor barourilor nu este justificată rațional față de votul în cadrul altor autorități publice în cadrul cărora funcționează organe colegiale, astfel că nu se poate imagina care ar fi motivele de diferențiere care să justifice această secretizare în raport cu alte organe colegiale sau alte persoane care răspund pentru modalitatea exercitării funcției. Așa fiind, apreciază că prevederile criticate creează un privilegiu nejustificat pentru consilierii barourilor din România, prin raportare la alte organe colegiale din România și, totodată, instituie o discriminare pentru destinatarii actelor lezionare adoptate în exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestora. … 11.În fine, apreciază că accesul la justiție este grav încălcat prin ascunderea identității celor care, în mod nelegal, au adus prejudicii, cu forma de vinovăție cerută de lege, ocultism care îmbracă forma inechității procesuale în materia contenciosului administrativ. … 12.Pentru cele expuse mai sus, autoarea excepției solicită să fie admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, republicată. … 13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că, prin conținutul său normativ, art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 nu contravine normelor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, iar corelarea acestuia cu prevederile art. 194 lit. a) din Codul de procedură civilă și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o chestiune de interpretare și aplicare a legii ce intră în atribuțiile instanței de judecată. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că, prin reglementarea ca secret profesional a deliberărilor și a votului membrilor de conducere colegială ale barourilor de avocați, își pierde consistența noțiunea de răspundere personală din conținutul mecanismelor de reparație instituite de lege atunci când are loc o încălcare de drepturi prin acte nelegale. Or, Guvernul apreciază că o asemenea abordare este nu numai forțată, dar și neîntemeiată. Mai mult, în cauză este vorba despre o chestiune de interpretare și aplicare a legii, aspect ce intră în sfera de competență a instanței de judecată. Apreciază totodată că, în mod corect, autoarea excepției, considerânduse lezată în drepturile sale, a acționat în judecată Consiliul Baroului București, aceasta fiind, de bună seamă, calea juridică de urmat. Alternativa acționării în judecată a fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegial, care nu a votat după dorința autoarei excepției, nu constituie o încălcare a principiului constituțional al liberului acces la justiție și nici a principiului egalității în drepturi. Votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegială își pierde relevanța în fața deciziei pe care acesta, în întregul său, a luat-o într-un cadru instituit prin lege. … 16.Avocatul Poporului apreciază că reglementarea legală criticată este constituțională și nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală. Arată că rațiunea unei asemenea reglementări are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Astfel, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune împotriva Baroului București pentru eventualele reparații pe care aceasta este dator să le acorde „celui care a suferit în mod injust“, dispozițiile constituționale ale art. 52 alin. (1) consacrând posibilitatea persoanei lezate în drepturi de a obține anularea actului și repararea pagubei. Mai mult, reglementarea potrivit căreia persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune împotriva Baroului București, iar nu împotriva persoanelor care fac parte din organele colegiale de conducere, oferă posibilități mai largi în valorificarea unui eventual drept la despăgubire. Arată totodată că, dacă se constată reaua-credință a persoanelor din cadrul colegiului, Baroul București poate formula acțiune în regres împotriva acestora, în măsura în care respectiva greșeală le este imputabilă, fiind cauzată de exercitarea cu rea-credință sau gravă neglijență a funcției. Apreciază că dispozițiile art. 52 alin. (3) și art. 72 alin. (1) din Constituție nu au incidență în prezenta cauză. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate și ale părților prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, potrivit cărora „Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările și votul constituie secret profesional.“ … 20.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 52 alin. (3) teza a II-a potrivit căreia „Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care șiau exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.“, precum și celor ale art. 72 alin. (1) care prevăd că „Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.“ … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la situația de fapt din speță, Curtea reține, în esență, că, prin Hotărârea Consiliului Baroului București nr. 10.469 din 3 noiembrie 2015, autoarei excepției i s-a respins cererea de înscriere în Tabloul avocaților definitivi, ca urmare a promovării examenului de primire în profesie. Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație/plângere prealabilă la Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, solicitând invalidarea actului atacat și constatarea faptului că nu se află în stare de incompatibilitate. Ca urmare a acestui demers, prin Decizia nr. 83 din 24 martie 2016, verificând susținerile petentei, precum și punctul de vedere al Baroului București, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a constatat că hotărârea atacată nu este motivată în drept, nefiind indicat cazul de incompatibilitate care este aplicabil în speță, așa încât, în temeiul art. 66 lit. p) din Legea nr. 51/1995, a admis contestația/plângerea prealabilă formulată de autoarea excepției din prezenta cauză și a dispus retrimiterea la Baroul București pentru a motiva hotărârea pe deplin, în fapt și în drept. Curtea observă, de asemenea că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta – autoarea excepției de neconstituționalitate a chemat în judecată pârâții Baroul București și „toți membrii Consiliului Baroului București“, solicitând anularea Hotărârii nr. 10.469 din 3 noiembrie 2015, prin care Baroul București i-a respins cererea de înscriere în Tabloul avocaților definitivi. Totodată, aceasta a solicitat plata unor despăgubiri de la data adoptării hotărârii atacate și până la data înscrierii în tabloul baroului, cu titlu de daune cauzate de împiedicarea în exercitarea profesiei. Reclamanta a precizat, în acest context, că intenția sa este de a chema în judecată doar persoanele care au participat la luarea deciziei în cadrul organului colegial și care au votat împotriva înscrierii sale în Tabloul avocaților definitivi. … 22.Pe fondul excepției de neconstituționalitate, în jurisprudența sa în materie, exemplu fiind Decizia nr. 472 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 28 iulie 2016, sau Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Curtea a statuat că, în concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar cei care doresc să practice această profesie sunt datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Așa fiind, Curtea a subliniat că instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat, a unor obligații pentru cei în cauză, precum și a unor măsuri sancționatoare față de cei ce încalcă regulile prevăzute de aceasta nu este grevată de niciun viciu de neconstituționalitate. Legislația referitoare la organizarea profesiei de avocat este guvernată de anumite principii și reguli care asigură o bună, normală și legală desfășurare a activității de avocat, persoana fiind obligată să se abțină de la comiterea unor fapte antisociale care ar arunca asupra sa o lumină negativă. … 23.Curtea reține faptul că prevederile art. 49 din Legea nr. 51/1995 enunță principiul autonomiei profesiei de avocat, principiu-cheie al organizării, funcționării și conducerii acestei profesii liberale, principiu care este limitat numai de competențele atribuite prin lege acestei profesii și care reprezintă o garanție a independenței acesteia. Acest principiu se alătură celorlalte principii fundamentale care guvernează exercitarea profesiei, și anume principiul legalității, principiul libertății, principiul independenței, principiul autonomiei și descentralizării, precum și principiul păstrării secretului profesional. Așa cum se stipulează și în Statutul profesiei de avocat, independența profesiei, autonomia baroului – ca structură de bază a profesiei de avocat, precum și exercitarea liberă a profesiei nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele vreunei autorități publice, ale instanțelor judecătorești, ale Ministerului Public sau ale altor autorități, decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege (art. 62). Actele emise de barouri, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în calitatea lor de organe ale profesiei, persoane juridice de interes public, sunt acte asimilate actelor administrative, urmând regimul acestora din urmă, în ceea ce privește forța juridică și momentul de la care ele produc efecte juridice. Avocații prestează un serviciu public, fără a ocupa, însă, o funcție publică, din moment ce profesia de avocat este o profesie liberală și independentă (paragraful 55, din considerentele Deciziei nr. 23 din 18 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 5 aprilie 2017, cu trimitere la Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995). … 24.Potrivit susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituționale, întrucât ar contraveni dispozițiilor art. 16 alin.(1) și (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 52 alin. (3) teza a II-a, precum și celor ale art. 72 alin. (1) din Legea fundamentală, în măsura în care sunt interpretate în sensul exonerării de la răspundere personală a membrilor organelor de conducere colegiale ale barourilor de avocați. Raportat la critica astfel formulată, Curtea constată că prin art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 se statuează faptul că hotărârile organelor de conducere ale profesiei de avocat se adoptă numai prin vot secret, aceasta reprezentând o expresie a democrației profesionale care guvernează funcționarea mecanismelor de conducere ale corpului profesional, la orice nivel – barou sau Uniunea Națională a Barourilor din România. Reglementarea criticată în cauză stabilește, cu valoare de principiu, atât regula votului deschis, în ceea ce privește adoptarea hotărârilor organelor colegiale de conducere, cât și cea a secretului deliberărilor și votului. Acest caracter secret, care face parte din sfera secretului profesional, potrivit Legii nr. 51/1995, este menit a asigura protecție membrilor structurilor colegiale decidente. Ceea ce contează, însă, este rezultatul dezbaterilor și al votului exprimat în urma acestora și nu poziția individuală a celor care participă la luarea hotărârilor. Prin urmare, nu se poate afirma că este vorba de o lipsă de transparență, întrucât aceasta este asigurată prin comunicarea publică a hotărârilor organelor profesiei, luate cu respectarea legii. Așa fiind, hotărârea Consiliului Baroului este rezultatul pronunțării (deliberării) unui organ colectiv, căruia baroul i-a dat anumite însărcinări și care exercită, în numele acestuia, atribuțiile prevăzute expres în Legea nr. 51/1995. … 25.De altfel, Curtea observă că modalitatea în care a acționat autoarea excepției este cea legală și firească, și anume, considerându-se lezată în drepturile sale prin hotărârea pronunțată de către Consiliul Baroului București, aceasta a demarat o acțiune la instanța de judecată competentă, Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Imposibilitatea acționării în judecată a fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegial care au votat împotriva înscrierii autoarei excepției în Tabloului avocaților definitivi nu constituie o încălcare a dispozițiilor art. 16 și art. 21 din Constituție, deoarece votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegială își pierde din relevanță în fața deciziei pe care acesta, în întregul său, a adoptat-o în cadrul instituit prin legea specială de organizare și funcționare a profesiei de avocat, și care constituie unicul act ce produce efecte juridice. … 26.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 52 alin. (3) teza a II-a, precum și a celor ale art. 72 alin. (1) din Constituție, Curtea apreciază că acestea nu au incidență în cauză. … 27.Totodată, cu privire la pretinsa neconstituționalitate a art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 dedusă din corelarea acestuia cu prevederile art. 194 lit. a) din Codul de procedură civilă și a celor ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea consideră că aceasta reprezintă o chestiune de interpretare și aplicare a legii ce intră în atribuțiile instanței de judecată, și nu a Curții Constituționale. Mai mult, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ingrid Luciana Mocanu în Dosarul nr. 52/2/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește