DECIZIA nr. 523 din 11 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, excepție ridicată de Societatea Sport Ten BMG – S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 15.261/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.480D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, avocatul Alin Bengescu, cu împuternicire depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, consilierul juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar.  … 3.Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.561D/2016 și nr. 2.094D/2016, având ca obiect excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, excepții ridicate de Societatea Tegafel Games – S.R.L. din Brăila și Societatea Sphynx Games Arena – S.R.L. din București în dosarele nr. 9.805/3/2016 și nr. 6.495/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepțiilor, avocatul Alin Bengescu, cu împuterniciri depuse la dosare, iar, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, consilierul juridic Daniela Hudelcu, cu delegații depuse la dosare. … 5.Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, în toate cele 3 dosare menționate, partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepțiilor de neconstituționalitate. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.561D/2016 și nr. 2.094D/2016 la Dosarul nr. 1.480D/2016, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului convențional al autoarelor excepției, care arată că excepția de neconstituționalitate este admisibilă și susține că dispozițiile normative criticate și-au produs efectele față de autoarele excepției. În ceea ce privește fondul excepției de neconstituționalitate, acesta reiterează argumentele formulate în motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, așa cum au fost ridicate în fața instanțelor judecătorești.  … 8.Având cuvântul, reprezentantul părții Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc arată că, prin instituirea taxei de viciu, legiuitorul a înlocuit o altă taxă, care a fost desființată, respectiv biletul de intrare în locația în care se desfășoară activitatea. De asemenea, respinge paralelismul între taxa de licență și taxa de autorizare pe care îl invocă autoarele excepției. Aceste taxe sunt alte taxe impuse, necesare, în sistemul jocurilor de noroc. În concluzie, susține respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precum și luarea în considerare a Deciziei Curții Constituționale nr. 72 din 28 februarie 2017. … 9.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Dispozițiile normative care instituie taxa pe viciu, care face parte din categoria taxelor speciale, nu încalcă prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție, atât timp cât cuantumul acesteia nu este excesiv pentru operatorul de jocuri de noroc, stabilirea acesteia a urmărit un scop legitim, și anume buna funcționare a pieței specifice, insuficient reglementate la momentul instituirii, adaptarea la practica europeană în materie, precum și asigurarea unei protecții eficiente a consumatorilor acestui tip de servicii.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Sentința nr. 3.419 din 25 mai 2016, îndreptată prin Încheierea din 13 iunie 2016, precum și prin încheierile din 24 iunie 2016 și 28 septembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 15.261/3/2016, nr. 9.805/3/2016 și nr. 6.495/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Sport Ten BMG – S.R.L. din Pitești, Societatea Tegafel Games – S.R.L. din Brăila și Societatea Sphynx Games Arena – S.R.L. din București, în cauze având ca obiect anulare decizie emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc privind taxa pe viciu, anulare răspuns la contestație formulată împotriva deciziei, precum și restituire sume de bani reprezentând taxa de viciu achitată.  … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele arată că taxarea fiecărui aparat de joc se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea lor, astfel că, prin instituirea obligației în sarcina organizatorului de jocuri de noroc de a plăti taxe atât pentru obținerea licenței, cât și pentru obținerea autorizației, se încalcă dispozițiile constituționale care garantează dreptul de proprietate, precum și justa așezare a sarcinilor fiscale.  … 12.Se mai susține că organizatorul de jocuri de noroc este „defavorizat în mod clar“ de măsurile legislative criticate, situație care, în opinia autoarelor, ar conduce la încălcarea dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției.  … 13.Autoarele mai susțin că instituirea taxei de viciu în sarcina persoanelor juridice „ignoră rațiunea logică“, câtă vreme numai o persoană fizică, nu și o persoană juridică are aptitudinea de a avea vicii.  … 14.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în opinia sa, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, legiuitorul având posibilitatea de a reglementa perceperea și cuantumul taxelor reglementate. … 15.Instanța mai arată că nu se încalcă dreptul de proprietate, câtă vreme acesta nu este un drept absolut, una dintre limitările admise ale acestuia fiind reglementată în art. 56 din Constituție. În plus, dispozițiile art. 56 alin. (2) din Constituție nu sunt încălcate, întrucât cuantumul noii taxe nu este unul excesiv de împovărător, iar, prin instituirea acesteia, sunt urmărite obiective legitime, respectiv creșterea resurselor financiare pentru investiții publice și descurajarea dependenței de jocuri de noroc. … 16.Referitor la critica autoarelor din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituție, instanța reține, pe de o parte, că autoarele nu au motivat excepția, iar, pe de altă parte, că urgența este motivată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență criticate. … 17.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 18.Guvernul apreciază, pe de o parte, că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispozițiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 este neîntemeiată, având în vedere că taxa de viciu se aplică, de o manieră nediscriminatorie, tuturor persoanelor aflate în aceeași situație (operatorii jocului tip slot-machine). În plus, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe și cuantumul acestora, bineînțeles cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile.  … 19.În plus, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri ale statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar.  … 20.În final, Guvernul arată că autoarele nu motivează critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituție, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă sub acest aspect. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, notele scrise depuse, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2015, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 47. La anexă, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: Taxe speciale: […] C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență.[…]“ … – Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 […] au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“ …  … 24.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții normative sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale și art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanțelor de urgență.  … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015, însă, așa cum reiese din pct. 3 (Taxe speciale) lit. C (i) al Anexei acestei legi, potrivit căruia „Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“, taxa de viciu a fost menținută. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014. … 26.Cu referire la circumstanțele prezentei cauze, Curtea reține, la fel ca în Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, că, la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, odată cu reglementarea măsurilor concrete instituite cu privire la organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să opteze pentru renunțarea la activitatea desfășurată, dacă nu îndeplinesc noile condiții de autorizare și de licențiere prevăzute în noul act normativ. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, „În situația în care operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu doresc continuarea activității pentru care au fost licențiați, pentru oprirea activității trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) notifică renunțarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declarație a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizațiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislația în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul și la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.“ … 27.Curtea observă că taxa de viciu a fost introdusă de legiuitorul delegat, ca o taxă specială în sistemul general de taxare a activităților desfășurate de organizatorii de jocuri de noroc din România, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, în considerarea necesității, evidențiate în preambulul acesteia, instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice. De asemenea, din însăși denumirea acestei taxe speciale nou- introduse, transpar concepția legiuitorului delegat cu privire la efectele negative pe care angrenarea în activități precum jocurile de noroc le poate avea asupra participanților, precum și intenția de a descuraja, prin mijloace efective, astfel de practici.  … 28.Legea nr. 124/2015 aduce unele modificări regimului juridic al plății taxei de viciu. Astfel, taxa de viciu se achită și pentru videoloterie, nu doar pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine, și se achită de organizator, în tranșe trimestriale, odată cu taxa de autorizare, și nu odată cu taxa de licență.  … 29.În vederea soluționării prezentei excepții, Curtea face trimitere la Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, în care a evocat Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, prin care instanța europeană și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar. … 30.În continuare, Curtea observă că autoarele susțin că prevederile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 afectează dreptul de proprietate și justa așezare a sarcinilor fiscale. Sunt invocate prevederile pct. 1.I.G și pct. 1.II.G (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 pct. 1 al anexei – Taxe anuale percepute pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc are două diviziuni: I – Taxe aferente licenței de organizare a jocurilor de noroc (anuale) – și II – Taxe aferente autorizației de exploatare a jocurilor de noroc (anuale). Aceste categorii de taxe anuale se plătesc, în cuantum diferit, în funcție de categoriile de jocuri de noroc. În ceea ce privește jocurile de noroc de tip slot-machine, prevederile pct. 1.I.G și pct. 1.II.G (i) din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 dispun că: taxa anuală aferentă licenței de organizare este în cuantum de 20.000 euro, taxa anuală aferentă autorizației de exploatare se achită pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine, respectiv pentru mijloace de joc slot-machine clasa în cuantum de 2.600 euro, iar pentru aparatele electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat clasa B în cuantum de 1.500 euro. Potrivit autoarelor excepției, organizatorul de jocuri de noroc plătește taxe atât pentru obținerea licenței, cât și pentru obținerea autorizației. Întrucât taxarea suplimentară a fiecărui aparat de joc se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea fiecărui aparat de joc, societățile organizatoare sunt taxate în mod dublu pentru fiecare aparat de joc.  … 31.Curtea reține, cu privire la această critică, că, în sistemul taxelor prevăzut în anexa Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 și Legea nr. 124/2015, taxa pe viciu face parte din categoria taxelor speciale, reglementată la pct. 3 al anexei, în vreme ce dispozițiile pct. 1.I.G și pct. 1.II.G (i) din anexă instituie taxe anuale, inclusiv pentru jocul de noroc de tip slot-machine. Prin urmare, cu referire la jocurile de noroc caracteristice slot-machine, de lege lata este reglementată o singură taxă de viciu, care este distinctă de taxele anuale aferente licenței de organizare și, respectiv, autorizației de exploatare. … 32.Curtea reiterează, în acest context, și cele reținute în Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017 în sensul că cetățenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară sunt justificate de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și agenții economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală. Așadar, instituirea, în sarcina organizatorilor de jocuri de tip slot-machine, a obligației achitării taxei de viciu reprezintă, pe de o parte, realizarea, în concret, de către legiuitorul delegat a obligațiilor față de cetățeni și agenții economici și, pe de altă parte, o particularizare a obligațiilor pe care le au toți contribuabilii de a contribui prin plata impozitelor și taxelor la cheltuielile publice. … 33.Autoarele excepției susțin că organizatorul de jocuri de noroc este „defavorizat în mod clar“ de măsurile legislative criticate, situație care, în opinia lor, conduce la încălcarea dispozițiilor constituționale prevăzute la art. 16, art. 44 și art. 56 alin. (2) din Constituție. Curtea reține, în acest context, că, prin instituirea taxei de viciu, organizatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine nu sunt defavorizați în raport cu ceilalți subiecți de drept, care au obligația de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Organizatorii de jocuri de noroc de tip slot-machine, asemenea tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, sunt angrenați într-o activitate pur lucrativă, într-un domeniu pe care legiuitorul l-a reglementat separat în considerarea specificității sale, situație de natură să îi diferențieze, în mod obiectiv, de restul contribuabililor, și să justifice acțiunea statului de a institui în sarcina lor plata unor taxe speciale.  … 34.Autoarele excepției de neconstituționalitate mai susțin că instituirea taxei de viciu „ignoră rațiunea logică“, câtă vreme doar persoanele fizice, iar nu și persoanele juridice, sunt susceptibile de a avea vicii. O asemenea susținere ignoră însă faptul că taxa de viciu, deși instituită în sarcina persoanelor juridice, fiind o măsură care face parte dintr-un ansamblu normativ, mai larg, este destinată, în realitate, să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc tocmai în sensul atenuării dependenței de jocurile de noroc a persoanelor fizice și, în genere, al protejării consumatorilor acestui tip de serviciu. … 35.În final, Curtea observă că, deși în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt indicate și dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, autoarele nu motivează excepția din perspectiva încălcării acestor prevederi. În acest context, Curtea reamintește că sesizările adresate instanței constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui acestora în ceea ce privește formularea argumentelor de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014, paragraful 14).  … 36.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Sport Ten BMG – S.R.L. din Pitești, Societatea Tegafel Games – S.R.L. din Brăila și Societatea Sphynx Games Arena – S.R.L. din București, în dosarele nr. 15.261/3/2016, nr. 9.805/3/2016 și nr. 6.495/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește