DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022

1.Pe rol se află soluționarea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de 38 de deputați. … 2.Cu Adresa nr. 2/9.007 din 20 octombrie 2022, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale sesizarea formulată de 38 de deputați referitoare la neconstituționalitatea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022, sesizare intitulată de autorii acesteia „Cerere de extindere din oficiu a controlului de constituționalitate determinat de obiecțiile de neconstituționalitate formulate“. … 3.Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.483 din 20 octombrie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.346A/2022.  … 4.În motivarea obiecției de neconstituționalitate autorii acesteia solicită constatarea neconstituționalității legii în ansamblul său, pentru motive de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la procedura de adoptare a acesteia. Se subliniază că cele trei legi adoptate în domeniul justiției au fost adoptate potrivit unei proceduri legislative excepționale, în care dezbaterea parlamentară a fost drastic limitată, în care nu au existat decât discuții generale asupra proiectelor de lege, fără posibilitatea discutării și susținerii amendamentelor formulate, iar votul nu s-a dat asupra fiecărui articol de lege, ci doar asupra raportului comisiei de avizare și a proiectelor în ansamblu. Se susține că legea criticată a fost adoptată într-o procedură adhoc, neprevăzută de Regulamentul Senatului, stabilită de către Biroul permanent, care și-a arogat, astfel, competențe de legiferare care, constituțional, sunt rezervate doar Senatului, ceea ce a dus la limitarea dezbaterilor parlamentare, încălcându-se art. 64 alin. (1) și art. 76 din Constituție. Stabilirea de către acesta a procedurii hibrid de desfășurare a ședinței Senatului din 17 octombrie 2022 nu este o simplă problemă de interpretare a Regulamentului Senatului, ci echivalează cu exercitarea suveranității naționale în nume propriu de către un grup de persoane (13), membri ai Biroului permanent, ceea ce este contrar art. 2 din Constituție. Stabilirea procedurii propriuzise de legiferare nu ține de competența acestui birou, ci de cea a Senatului. Prezumția de comportament constituțional loial a fost încălcată de Biroul permanent, care nu numai că șia depășit limitele delegării stabilite prin Regulamentul Senatului, ci a și anulat dreptul senatorilor de a susține amendamente și de a vota asupra lor potrivit procedurii de adoptare a legilor în regim de urgență, încălcând art. 74 alin. (1) din Constituție. … 5.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate punctuale, acestea vizează art. 206, art. 228 alin. (5) și (6), art. 234 alin. (2) și art. 271 din legea criticată. Art. 206 din lege este considerat neconstituțional, întrucât judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot fi membri sau pot face parte din organele de conducere ale oricăror organizații neguvernamentale, care nu sunt asociații profesionale și sunt nonjuridice și care pot fi finanțate de diverse persoane fizice sau juridice, inclusiv de partide politice pentru atingerea propriilor interese. Activitatea desfășurată de aceste organizații și apartenența la acestea permit o interferență în activitatea judecătorilor și procurorilor, deoarece activitatea lor poate fi influențată direct sau indirect, fiind afectate independența sistemului de justiție, precum și dreptul cetățenilor la un proces echitabil. Totodată, este nesocotit regimul constituțional al incompatibilităților judecătorilor și procurorilor. Se încalcă, astfel, art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (1)-(3), art. 125 alin. (3) și art. 132 din Constituție. … 6.Art. 228 alin. (5) și (6) din legea criticată este neconstituțional, întrucât nu prevede o verificare reală și efectivă a respectării interdicției privind apartenența la serviciile de informații, iar cetățeanul nu are acces la justiție pentru a contesta dacă a fost încălcată respectiva interdicție. Această din urmă critică este susținută de faptul că un înscris este emis de Consiliul Suprem de Apărare a Țării numai în situația în care acesta constată încălcarea interdicției, nu și în situația în care ajunge la concluzia că persoana verificată nu a încălcat interdicția. În acest fel, se poate ajunge la situația menținerii în sistemul de justiție a unor persoane care au încălcat interdicția. Nu sunt respectate, astfel, art. 124 alin. (1)-(3), art. 125 alin. (3) și art. 132 și nici art. 21 alin. (1) și art. 126 alin. (6) din Constituție. … 7.Art. 234 alin. (2) din legea criticată este neconstituțional, întrucât permite participarea judecătorilor și procurorilor la întocmirea unor documente interne și internaționale ale oricăror persoane fizice/juridice. Faptul că aceștia pot avea calitatea de expert în proiectele cu finanțare externă poate duce la o aparență de fidelizare față de diversele grupuri de interese care derulează aceste proiecte și creează o presiune asupra judecătorilor și procurorilor implicați, putându-i influența direct sau indirect. Se încalcă, astfel, art. 124 alin. (1)-(3), art. 125 alin. (3) și art. 132 din Constituție. … 8.Se mai susține că eliminarea din cuprinsul art. 271 din lege a sancționării magistraților pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii ori pentru dezlegarea unor chestiuni de drept provoacă haos și prejudicii iremediabile atât în tot sistemul de justiție, cât și cetățenilor în calitatea lor de justițiabili. Se ajunge la subminarea autorității Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deciziile acestora urmând a fi opționale sau facultative pentru magistrați. În sensul necesității reglementării ca abatere disciplinară a faptei de nerespectare a deciziilor instanțelor de mai sus, sunt invocate Avizul Consiliului Legislativ nr. 969/2022 și Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012. Eliminarea sancțiunii pentru nerespectarea deciziilor celor două autorități reprezintă un atac fără precedent asupra Constituției, care devine opțională și lipsită de valoare. În consecință, se apreciază că art. 271 din legea analizată încalcă art. 1 alin. (5), art. 124 alin. (1) și (3),art. 126 alin. (1) și (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 9.Se subliniază că poporul român nu și-a exprimat niciodată prin referendum voința să renunțe la supremația Constituției, iar Curtea Constituțională, prin deciziile sale, s-a pronunțat în sensul constituționalității unei soluții legislative care consacră nerespectarea deciziilor sale drept abatere disciplinară. Se apreciază că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 142 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. … 10.În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele lor de vedere asupra acesteia. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate formulată este inadmisibilă, întrucât aceasta a fost semnată de 38 de deputați, neîntrunindu-se, astfel, numărul minim de 50 de deputați necesar legalei sesizări a Curții Constituționale. … 12.La dosar au fost depuse memorii amicus curiae prin care se apreciază că legea criticată este neconstituțională. … 
CURTEA,examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.  … 14.Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 2 privind suveranitatea, art. 8 privind pluralismul și partidele politice, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 64 alin. (1) privind organizarea internă a celor două Camere ale Parlamentului, art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă, art. 76 alin. (3) privind procedura de adoptare a legilor, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 alin. (3) privind incompatibilitățile judecătorilor, art. 126 alin. (1), (3) și (6) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și controlul judecătoresc al actelor administrative, art. 132 privind statutul procurorilor, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. Totodată, este invocat și art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Referitor la actul de sesizare a Curții Constituționale, se reține că, în prezentul dosar, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale, prin Adresa cu nr. 2/9.007 din 20 octombrie 2022, sesizarea formulată de 38 de deputați referitoare la neconstituționalitatea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022, sesizare intitulată de autorii acesteia „Cerere de extindere din oficiu a controlului de constituționalitate determinat de obiecțiile de neconstituționalitate formulate“. Având în vedere că temeiul invocat de autorii sesizării îl reprezintă art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră controlul de constituționalitate a priori, Curtea constată că sesizarea celor 38 de deputați, care formează obiectul prezentului dosar, este distinctă de sesizarea celor 57 de deputați, care se referă tot la neconstituționalitatea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, trimisă la Curtea Constituțională de secretarul general al Camerei Deputaților cu Adresa nr. 2/9.010 din aceeași dată și care formează obiectul Dosarului Curții nr. 2.345A/2022. … 16.Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia trebuie realizată prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre acestea are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții (Decizia nr. 66 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 martie 2018, paragraful 38, sau Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, paragraful 27). … 17.Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, se constată că obiecția de neconstituționalitate care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.346A/2022 a fost formulată de un număr de 38 de deputați. Or, potrivit art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, „la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“. Astfel, se observă că dispozițiile constituționale enumeră expres și limitativ titularii dreptului de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori. … 18.Prin urmare, în cazul de față, întrucât sesizarea Curții Constituționale asupra neconstituționalității Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, lege nepromulgată, s-a făcut de către 38 de deputați, iar nu de către cel puțin 50 de deputați, așa cum prevede expres Constituția, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție privind titularii dreptului de a sesiza Curtea Constituțională (a se vedea în același sens și Decizia nr. 247 din 4 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 31 mai 2022). … 19.Astfel, constatarea neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la titularii sesizării Curții Constituționale are efecte dirimante asupra obiecției de neconstituționalitate, făcând inutilă analiza celorlalte condiții de admisibilitate a acesteia. … 20.În concluzie, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, formulată de 38 de deputați.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Prim-magistrat-asistent,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește