DECIZIA nr. 521 din 17 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.3 al Tribunalului Cluj – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.967 D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, prin domnul avocat Adrian Samuilă Rusu, din cadrul Baroului Cluj.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se susține că soluționarea contestației împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare trebuie să aibă loc cu respectarea termenului de 5 zile prevăzut prin textul criticat și anterior expirării măsurii preventive dispuse, sancțiunea nerespectării acestui termen fiind încetarea, de drept, a măsurii preventive. Se susține că o interpretare contrară a prevederilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală este de natură a încălca dispozițiile constituționale și convenționale invocate în prezenta cauză. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 336 din 30 aprilie 2015, despre care se afirmă că este aplicabilă și în prezenta cauză. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a principiului egalității armelor și la dreptul la un recurs efectiv, se susține că procurorul are un drept efectiv de a formula contestație împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, întrucât contestația astfel formulată este soluționată înaintea expirării măsurii preventive, iar soluția pronunțată de instanța superioară celei competente să soluționeze fondul cauzei își produce efectele imediat. Or contestația formulată de inculpat nu produce aceleași efecte, întrucât, în ipoteza admiterii acesteia ulterior expirării măsurii preventive contestate, soluția pronunțată nu are în vedere perioada scursă între momentul expirării măsurii preventive și momentul soluționării contestației. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că măsurile preventive trebuie prelungite înaintea expirării duratei lor și înaintea expirării termenelor prevăzute de lege, în caz contrar intervenind sancțiunea încetării de drept a respectivelor măsuri. Se susține însă că acest aspect nu trebuie să ducă la ignorarea caracterului suspensiv sau nesuspensiv al contestației formulate, potrivit textului criticat, în funcție de titularul acesteia. Se arată, totodată, că, în prezenta cauză, sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 295 din 26 aprilie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea penală nr. 181/C/2017 din 31 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.3, Tribunalul Cluj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații invocate de autorul excepției împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care a fost menținută, în privința acestuia, măsura controlului judiciar.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul criticat este neconstituțional, în măsura în care este interpretat în sensul că termenul de 5 zile, prevăzut în cuprinsul acestuia, este un termen de recomandare. Se arată că, pentru respectarea dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, termenul anterior menționat trebuie să fie interpretat ca fiind unul de decădere, a cărui nerespectare atrage, conform art. 241 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, sancțiunea încetării de drept a măsurii preventive dispuse sau prelungite. Se susține că dreptul la libertate și la siguranță, așa cum el este reglementat la art. 5 din Convenție, obligă la asigurarea unor garanții juridice suficiente referitoare la dreptul celui supus unei măsuri preventive ca, pe parcursul procesului, să fie pus în libertate, imediat ce a încetat respectiva măsură. Se face trimitere la Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 30 mai 1989, pronunțată în Cauza Brogan și alții împotriva Regatului Unit, prin care a fost statuată obligația statului de a impune o procedură de verificare din oficiu, respectiv de soluționare a contestației cu privire la o măsură preventivă în termenul prevăzut de lege. Se arată, de asemenea, că dacă termenul analizat ar fi interpretat ca fiind unul de recomandare, aceasta ar duce la încălcarea standardului „termenului rezonabil“, ceea ce ar contraveni jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, mai sus invocată. Se susține că termenul prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală trebuie să permită soluționarea cu celeritate a contestației formulate împotriva încheierii prin care este prelungită o măsură preventivă, și că, de fapt, ar fi fost logic ca această contestație să fie soluționată înaintea expirării măsurii contestate, însă tocmai pentru că legiuitorul a evitat să oblige instanțele la soluționarea contestației în termenul anterior menționat, a reglementat acest termen, de 5 zile, care este echivalent, din perspectiva caracterului său imperativ, cu cel al încetării măsurii preventive dispuse inițial. Se mai face trimitere la art. 23 alin. (9) din Constituție, care prevede punerea în libertate a celui reținut sau arestat, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și în alte situații prevăzute de lege, dispoziție constituțională despre care se afirmă că este aplicabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză. … 7.Tribunalul Cluj – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că termenul de 5 zile reglementat prin prevederile art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală este un termen de recomandare, aspect ce rezultă din lipsa reglementării unei sancțiuni în cazul nerespectării lui, dar și din faptul că, dacă încălcarea acestui termen ar duce la nulitatea absolută a încheierii pronunțate în calea de atac a contestației, s-ar ajunge la situația absurdă, în care o eventuală măsură nelegală sau netemeinică dispusă de judecătorul primei instanțe să nu poată fi infirmată de instanța de control judiciar, ci respectivul inculpat să rămână sub puterea unei măsuri preventive până la expirarea termenului pentru care ea a fost dispusă.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Se susține că autorul excepției de neconstituționalitate critică, în realitate, modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală de către organele judiciare. Totodată, se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 667 din 30 aprilie 2009, paragrafele 20-22, despre care afirmă că este aplicabilă, mutatis mutandis, și în prezenta cauză.  … 10.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât criticile formulate nu vizează reale probleme de neconstituționalitate, ci, mai degrabă, interpretarea și aplicarea legii. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 296 din 1 martie 2011.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare, care au următorul conținut: „(4) Contestația formulată de inculpat se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare.“ … 14.Se susține că textul criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și dispozițiilor art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la libertate și la siguranță.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că o critică similară cu cea din prezenta cauză a fost invocată cu privire la dispozițiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, referitor la natura termenului de 3 zile, de la înregistrarea dosarului, în care judecătorul de cameră preliminară trebuie să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive dispuse în cursul urmăririi penale. Cu privire la aceasta, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 448 din 28 iunie 2018*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, că argumentele invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate se întemeiază pe interpretarea dată de către instanțele judecătorești termenului anterior menționat. Mai mult, s-a reținut, prin aceeași decizie, că autoarea excepției de neconstituționalitate nu invocă, în susținerea acesteia, o practică sistematică a instanțelor judecătorești, potrivit căreia termenul de 3 zile, prevăzut la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, ar fi interpretat ca fiind un termen de recomandare. Or, doar o astfel de interpretare acceptată la nivelul instanțelor judecătorești, a textului criticat, ar justifica realizarea de către Curte a unei analize a fondului excepției de neconstituționalitate invocate. În acest sens, prin Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, instanța de contencios constituțional a statuat că este competentă să procedeze la o astfel de analiză, atunci când „deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea acelei reglementări“. De asemenea, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 21, Curtea a reținut că „nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al textului, o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar“. Pentru aceste motive, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală.*) Decizia Curții Constituționale nr. 448 din 28 iunie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 27 august 2018. … 16.Curtea reține că atât soluția, cât și considerentele Deciziei nr. 448 din 28 iunie 2018 sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză.  … 17.Astfel, Curtea constată că autorul prezentei excepții de neconstituționalitate critică eventualul caracter de termen de recomandare, în interpretarea instanțelor, al termenului de 5 zile, prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, termen în interiorul căruia trebuie soluționată contestația formulată de inculpat împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau menținerea unei măsuri preventive ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia, arătând că interpretarea contrară a termenului analizat este de natură a încălca prevederile art. 20 și art. 21 alin. (3) din Constituție și pe cele ale art. 5 din Convenție.  … 18.Totodată, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate nu își fundamentează susținerile pe o practică acceptată a instanțelor judecătorești în a atribui termenului de 5 zile prevăzut la art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală un caracter de recomandare, ci pe o interpretare a unei instanțe judecătorești competente să soluționeze contestația formulată, conform art. 205 din Codul de procedură penală, în prezentul dosar.  … 19.Având în vedere aspectele anterior arătate, Curtea va respinge prezenta excepție de neconstituționalitate, ca inadmisibilă.  … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.3 al Tribunalului Cluj – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește