DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România, cu sediul principal în Slatina, în Dosarul nr. 901/54/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.442D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În esență, critica de neconstituționalitate vizează competența separată în ceea ce privește cariera judecătorilor, respectiv a procurorilor a celor două secții ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în condițiile în care art. 133 alin. (1) din Constituție atribuie acestuia din urmă rolul de garant al independenței justiției ca organ unitar, indivizibil. Or, această chestiune a fost tranșată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022, în care se menționează că independența justiției se realizează prin puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe de judecată, astfel că funcționarea CSM în secții nu încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități colegiale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 901/54/2019, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România, cu sediul principal în Slatina, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei acțiuni în anularea/suspendarea unei hotărâri emise de Secția pentru judecători a CSM.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor contravin art. 11, art. 147 alin. (4) și art. 148 alin. (2) din Constituție, deoarece relativizează standardele profesionale și afectează calitatea activității magistraților prin faptul că permit accesul în magistratură doar pe baza unui interviu persoanelor cu minimum 10 ani vechime în funcția de judecător, de procuror sau de magistrat-asistent. Fără un concurs riguros de verificare a cunoștințelor profesionale actualizate și fără vreo condiție referitoare la perioada dintre data părăsirii funcției și data cererii de revenire se creează premisele îndoielii asupra menținerii unui grad înalt de exigență profesională, în special cu privire la persoanele care își doresc să acceadă direct la curțile de apel sau la Înalta Curte de Casație și Justiție. … 6.Aceste dispoziții încalcă flagrant și actele internaționale care consacră principiile fundamentale privind independența judecătorilor, reflectată în importanța selecției, pregătirii și conduitei profesionale a acestora și a respectării standardelor obiective care se impun atât la intrarea în profesia de magistrat, cât și la instituirea modalităților de accedere în magistratură. Recrutarea judecătorilor și procurorilor trebuie efectuată exclusiv pe bază de concurs, așa cum se arată în concluziile Raportului Comisiei Europene din 4 februarie 2008, recomandările Comitetului de miniștri al Consiliului Europei și ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, precum și într-o serie de alte documente emise în acest domeniu de către alte organisme internaționale. Criteriile meritocrației și obiectivității în selecția magistraților se impun pentru a exclude influențele politice și pentru a preveni riscul apariției favoritismului, a conservatorismului și a „nepotismului“, existente dacă numirile sunt făcute într-o manieră nestructurată.  … 7.Este menționată Decizia nr. 556 din 29 aprilie 2010, prin care Curtea Constituțională a arătat că abrogarea reglementării ce prevedea posibilitatea de a fi numit, fără concurs, în funcția de judecător sau de procuror nu afectează dreptul la muncă sau alegerea profesiei, măsura adoptată de legiuitorul delegat justificându-se prin faptul că această modalitate de accedere în magistratură nu oferă garanții suficiente ale capacității profesionale a viitorilor magistrați și nici nu garantează asigurarea calității actului de justiție, astfel încât se impune obligativitatea promovării unui examen pentru intrarea în magistratură.  … 8.Se afirmă că, deși legiuitorul delegat a eliminat în anul 2008 posibilitatea de numire fără concurs în funcția de judecător sau de procuror în considerarea aplicării Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) și a rapoartelor de evaluare GRECO, întocmite în acea perioadă cu privire la statul de drept din România, Decizia nr. 556 din 29 aprilie 2010 a Curții Constituționale a fost ignorată, iar prevederile respective au fost reintroduse în fondul legislativ, contrar recomandărilor emise de Comisia Europeană, ceea ce echivalează cu încălcarea obligațiilor pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene. … 9.În ceea ce privește dispozițiile art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, autorul excepției susține, în esență, că aceste texte redefinesc rolul și atribuțiile constituționale ale Plenului CSM și ale secțiilor CSM în sensul că afectează/reduc rolul Plenului CSM, ca organ unitar, colegial și multiplică atribuțiile secțiilor CSM, contrar prevederilor art. 125 alin. (2), ale art. 133 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1), (2) și (4) din Constituție.  … 10.Prin noua repartizare a atribuțiilor între secții a fost afectat rolul CSM de garant al independenței justiției, rol ce vizează structura sa ca organ unitar, colegial. Constituția, la art. 134 alin. (2), atribuie secțiilor CSM competență numai în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, iar sintagma „în condițiile legii“ din cuprinsul art. 125 alin. (2) al Legii fundamentale presupune că legiuitorul ordinar este îndrituit să reglementeze prin lege procedura referitoare la exercitarea atribuțiilor privind propunerile de numire, promovare, transfer și sancționare a judecătorilor, atribuții ce revin Plenului CSM ca organ colectiv, și nu că legiuitorul poate transfera înseși atribuțiile privind cariera judecătorilor din competența Plenului CSM în cea a secției corespunzătoare a CSM. Prin urmare, se susține că prin lege organică nu se pot modifica rolul și atribuțiile stabilite de Constituție pentru CSM ca organ colegial, respectiv pentru secțiile sale, ci, cel mult, se pot stabili doar pentru CSM alte atribuții pentru realizarea rolului său general de garant al independenței justiției. Potrivit normelor constituționale ce consacră rolul CSM, secțiile CSM exercită doar o competență specială, prin atribuire, în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, stabilită astfel de legiuitorul constituant ca o garanție semnificativă pentru realizarea de către CSM a rolului său general de garant al independenței justiției, deoarece judecătorii și procurorii vor fi judecați în materie disciplinară fără nicio influență externă, exclusiv de către propriii reprezentanți aleși, fără să poată participa ceilalți membri ai Plenului CSM, și anume ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și reprezentanții societății civile.  … 11.Dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuțiile Plenului CSM să fie distribuite celor două secții ale CSM, aceasta ar însemna că vor funcționa de facto două structuri de tip CSM – una pentru judecători și una pentru procurori -, ceea ce ar nega rolul constituțional stabilit de constituant pentru CSM ca unică autoritate reprezentativă pentru magistrați, ar accentua semnificativ „corporatismul“ decizional al secțiilor și ar afecta principiul independenței justiției și al cooperării loiale în cadrul autorității judecătorești. Se precizează că în alte sisteme constituționale, acolo unde constituantul a intenționat să marcheze o distincție clară între corpul profesional al judecătorilor și corpul profesional al procurorilor, au fost create chiar prin Legea fundamentală consilii judiciare distincte. Este indicat, în legătură cu acest subiect, un aviz prin care Comisia de la Veneția subliniază importanța participării reprezentanților societății civile sau a unor persoane din afara sistemului judiciar la activitatea și deciziile luate de aceste consilii judiciare, scopul fiind evitarea percepției de corporatism și a autoguvernării judecătorilor, precum și creșterea încrederii cetățenilor în justiție.  … 12.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 este întemeiată, fără a-și motiva însă opinia, limitându-se doar la redarea textelor constituționale ale art. 11, ale art. 147 alin. (2) și ale art. 148 alin. (2) și (4), la expunerea evoluției legislative a dispozițiilor legale criticate și la menționarea unor considerente din cuprinsul deciziilor Curții Constituționale nr. 556 din 29 aprilie 2010 și nr. 2 din 11 ianuarie 2012.  … 13.În ceea ce privește dispozițiile art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, instanța de judecată consideră că acestea nu contravin textelor fundamentale, care permit legiuitorului ordinar să reglementeze în concret, prin lege organică, atât atribuțiile Plenului CSM, cât și atribuțiile secțiilor CSM referitoare la cariera judecătorilor, cu respectarea dispozițiilor cuprinse la art. 134 alin. (2) din Constituție.  … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, introduse prin art. I pct. 48 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, cu următorul conținut normativ: „Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior.“ … 18.De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă și dispozițiile art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, astfel cum au fost modificate (doar în privința art. 40) prin art. I pct. 32 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018. Aceste dispoziții legale aveau, la data ridicării excepției de neconstituționalitate, următorul conținut normativ:– Art. 23 alin. (1): „(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora.“; … – Art. 40 alin. (1) lit. c): „(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor: (…) c) propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor.“; … – Art. 43: „Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numește și promovează magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii.“ …  … 19.Ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 33^1 a fost abrogat expres prin art. I pct. 1 din Legea nr. 313/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1232 din 28 decembrie 2021, iar Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Totodată, Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022. Chiar dacă textele de lege criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepții îl constituie prevederile de lege în redactarea indicată de autorul acesteia.  … 20.În motivarea excepției sunt invocate normele constituționale ale art. 11 – Dreptul intern și dreptul internațional, ale art. 125 alin. (2), potrivit cărora „(2) Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.“, ale art. 133 alin. (1) care consacră Consiliului Superior al Magistraturii rolul de garant al independenței justiției, ale art. 134 alin. (1), (2) și (4) referitoare la numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, la rolul CSM de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor și, respectiv, la îndeplinirea și a altor atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției, ale art. 147 alin. (4), care stabilesc că, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, și ale art. 148 alin. (2), potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări ale acesteia cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.  … 21.Examinând dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, Curtea reține că acestea reglementează un beneficiu de natură profesională, introdus în corpul Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018, ce constă în posibilitatea reîncadrării în funcțiile de judecător sau procuror a persoanelor care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent și care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) nu au fost sancționate disciplinar; b) au avut numai calificativul „foarte bine“ la toate evaluările și c) și-au încetat activitatea din motive neimputabile. Reîncadrarea se realizează la cerere, în limita funcțiilor vacante de la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde aceste persoane au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior. … 22.Acest beneficiu legal a cunoscut o anumită evoluție legislativă, configurată de legiuitor în funcție de necesitățile componentei resursei umane pe care serviciul public al justiției le-a impus în diferite perioade.  … 23.Cercetând dinamica legislativă cu privire la acest beneficiu, Curtea observă că acesta derivă, ca origine, dintr-o veche modalitate alternativă de acces în magistratură. În forma sa inițială, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992, stabilea ca regulă generală de acces în magistratură îndeplinirea anumitor condiții legale și a promovării examenului de capacitate prevăzut de lege. Aceeași lege permitea, ca modalitate subsecventă de acces în magistratură la judecătorii sau parchete de pe lângă acestea, valorificarea unei vechimi de 5 ani în anumite profesii cu profil juridic, în funcții didactice în învățământul superior, de cercetare sau în funcții de specialitate juridică în administrația publică sau în cadrul unor autorități naționale și instituții centrale [art. 66]. În mod excepțional, aceleași persoane aveau vocația de a fi numite, fără concurs sau examen, la instanțele de nivel superior (tribunale și curți de apel și parchetele de pe lângă acestea), în funcții de execuție sau de conducere (numai la judecătorii și tribunale), ipoteză în care vechimea cerută de lege pentru respectivele funcții era majorată cu 3 ani [art. 68]. Ulterior, sfera profesiilor și funcțiilor limitativ enumerate la art. 69 din forma originară a Legii nr. 92/1992 a fost semnificativ redusă, aceeași lege, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, stabilind, la același articol, că în norma cu caracter de excepție se încadrează doar persoanele care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau de inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiției sau de avocat o perioadă de cel puțin 5 ani și menținând cerința majorării cu 3 ani a vechimii stabilite de lege pentru încadrarea pe funcțiile vizate.  … 24.Posibilitatea de numire sau, după caz, de reîncadrare în magistratură fără concurs, în anumite condiții și pe baza unei vechimi de 5 ani în profesie, a fost stabilită apoi în art. 31 alin. (5) din forma inițială a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, și se adresa unei categorii profesionale limitate la profesorii universitari din învățământul juridic superior acreditat, foștii magistrați sau foștii magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă și-au încetat activitatea din motive neimputabile. În forma republicată a Legii nr. 303/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, aceeași posibilitate a fost menținută în esență, fiind modificată doar vechimea necesară, de la 5 la 10 ani [art. 33 alin. (5) și (7)], printre destinatarii acestor norme fiind enumerați și avocații.  … 25.Posibilitatea legală mai sus menționată a fost apoi eliminată din cuprinsul Legii nr. 303/2004 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007, fiind reintrodusă ulterior, prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008), la art. 33 alin. (10^1) și (10^3) din Legea nr. 303/2004, cu referire la persoanele care au îndeplinit cel puțin 10 ani funcțiile de judecător, procuror sau magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum și la avocații, consilierii juridici, notarii și profesorii universitari de specialitate juridică având o vechime în profesie de cel puțin 10 ani. Aceste dispoziții legale au fost imediat abrogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008. … 26.Beneficiul reîncadrării în funcție fără concurs, cu anumite condiții, printre care și cea a vechimii de 10 ani în aceste funcții, a fost ulterior reintrodus prin art. I pct. 48 din Legea nr. 242/2018 exclusiv cu referire la funcțiile de judecător sau procuror și magistrat-asistent, fiind apoi eliminat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 313/2021, noua lege în materia statutului judecătorilor și procurorilor (Legea nr. 303/2022) nemaiprevăzând această posibilitate de acces în magistratură. … 27.Revenind la criticile de neconstituționalitate și în raport cu cele constatate din cercetarea evoluției istorice în plan normativ a reglementării criticate, Curtea reține că problema în discuție nu are în vedere un drept fundamental, ci un beneficiu de natură profesională, astfel că atât asupra stabilirii existenței lui în sine, cât și asupra destinatarilor, modalităților și condițiilor sale de exercitare este suveran legiuitorul ordinar, acesta fiind limitat în reglementarea acestui beneficiu doar de respectarea normelor și principiilor fundamentale.  … 28.Or, din analiza de mai sus rezultă că, în timp, legiuitorul, începând cu perioada imediat următoare schimbării regimului politic din țara noastră, a adaptat condițiile de acces și de numire sau, după caz, de reîncadrare în magistratură în funcție de nivelul real de dezvoltare a societății românești la un moment dat și de imperativele asigurării unor garanții cât mai solide pentru realizarea serviciului public al justiției la standardele de exigență profesională impuse de noua ordine juridică constituțională și europeană și de principiile statului de drept. În acest sens, este de remarcat că în anul 1992 a fost înființat Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților (prin Hotărârea Guvernului nr. 48/1992 privind înființarea și organizarea Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 17 februarie 1992, în prezent abrogată), care organiza cursuri de pregătire profesională de 1 an pentru viitorii magistrați, iar 5 ani mai târziu, prin Legea nr. 142/1997 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 170 din 25 iulie 1997, acesta a fost reglementat în corpul Legii nr. 92/1992, devenind actualul Institut Național al Magistraturii, iar durata cursurilor de pregătire specifică magistraților era cuprinsă între 1 și 2 ani, fiind stabilită în fiecare an de ministrul justiției în funcție de numărul judecătorilor și al procurorilor necesar pentru ocuparea posturilor vacante. Tot începând cu anul 1997, absolvirea Institutului Național al Magistraturii sau promovarea concursului ori a examenului de admitere în magistratură a devenit o condiție legală de accedere în magistratură. Cu toate acestea, până la formarea unei întregi categorii profesionale de judecători și procurori de carieră, care să provină exclusiv din rândul absolvenților Institutului Național al Magistraturii și care să răspundă, din punct de vedere numeric, structurii și atribuțiilor noului sistem judiciar, legiuitorul a considerat că soluția valorificării experienței profesionale a unor categorii profesionale cu profil juridic, în esență, rămâne una rezonabilă, utilă scopului realizării justiției și asigurării dreptului fundamental de acces la justiție. Relevante în acest sens sunt dispozițiile din forma inițială a Legii nr. 92/1992 care cuprindeau anumite norme tranzitorii sau prin care se permitea adaptarea, de către ministrul justiției, a vechimii necesare pentru încadrarea la diferite instanțe și parchete, care stabileau obligația acestuia ca, în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, să asigure selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri și atribuții ale puterii judecătorești sau care prevedeau posibilitatea transferului de la alte instituții ori cea a numirii în funcția de judecător sau procuror la judecătorii, tribunale și curți de apel și parchetele corespunzătoare și a foștilor magistrați pensionari care nu depășeau vârsta de 65 de ani (art. 125-128). … 29.Dovada faptului că, în acest proces complex de creare și consolidare a unui nou sistem judiciar, legiuitorul a urmărit în mod constant atingerea unor standarde profesionale naționale cât mai apropiate de cele europene în domeniul înfăptuirii justiției o reprezintă însăși dinamica reglementării criticate, care, așa cum se poate observa, a devenit, în timp, din ce în ce mai restrictivă, atât sub aspectul vechimii anterioare impuse, cât și sub aspectul categoriilor de profesii cu profil juridic vizate.  … 30.Este adevărat că, deși a fost eliminat în anul 2008 din fondul normativ național, beneficiul reîncadrării în magistratură fără concurs sau examen a fost reintrodus în corpul Legii nr. 303/2004 în anul 2018, prin Legea nr. 242/2018, însă acest demers al legiuitorului se justifică în mod rațional prin efectul ieșirii masive la pensie a judecătorilor și procurorilor, ca urmare a îndeplinirii, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 92/1992, a condițiilor de pensionare prevăzute de legile aplicabile în materie, respectiv 25 de ani vechime în magistratură sau împlinirea vârstei legale de pensionare. Totodată, în expunerea de motive ce însoțește propunerea legislativă devenită ulterior Legea nr. 242/2018 este invocată perioada de un deceniu scursă de la republicarea legilor justiției, în care s-au produs schimbări parțiale ale realităților și necesităților sistemului judiciar, care au fost constatate ca atare atât de CSM, cât și de celelalte instituții din sistemul justiției și care impun reformarea acestor acte normative.  … 31.În acest context, Curtea consideră că dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 nu sunt de natură să contravină, prin prisma art. 11, a art. 147 alin. (4) și a art. 148 alin. (2) din Constituție, standardelor de calitate a justiției, asigurate printr-un nivel de înaltă pregătire profesională a magistraților. Persoanele care, potrivit normei juridice criticate, beneficiau de posibilitatea numirii în funcția vacantă de judecător, procuror sau, după caz, magistrat-asistent, fără concurs sau examen, erau exclusiv judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți cu o vechime de cel puțin 10 ani în aceste funcții, pe care nu le-au mai exercitat din motive neimputabile lor, iar în timpul activității nu au fost sancționate disciplinar și au obținut la toate evaluările calificativul „foarte bine“. Condițiile stricte impuse de lege pentru beneficiul reîncadrării în magistratură sunt de natură să configureze o prezumție a experienței profesionale dobândite în trecut în funcțiile exercitate și să justifice în mod rezonabil lipsa susținerii unui concurs sau examen similar celui de admitere în magistratură. Totodată, calificativele obținute la evaluările din timpul celor minimum 10 ani de activitate în funcțiile enumerate sunt în măsură să reflecte nivelul de pregătire profesională, inclusiv sub aspectul actualizării tuturor informațiilor și noțiunilor de specialitate de noutate în materie juridică, iar lipsa sancțiunilor disciplinare denotă, de asemenea, capacitatea persoanei în cauză de a-și respecta obligațiile și de a se conforma normelor deontologice.  … 32.În ceea ce privește observația autorului excepției referitoare la riscul accederii la curțile de apel sau la Înalta Curte de Casație și Justiție a persoanelor vizate de dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, fără a dovedi printr-o formă de examinare nivelul necesar de cunoștințe impus de gradul înalt al acestor instanțe, Curtea observă că textul criticat prevede că aceste persoane aveau acces la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior. În fapt, este vorba despre judecători și procurori, cu privire la care legea limita nivelul instanței sau al parchetului la care se puteau reîncadra, fără a putea solicita reîncadrarea pe o funcție vacantă la o instanță sau un parchet de nivel superior celui unde au activat în trecut. În ceea ce îi privește pe magistrații-asistenți, aceștia puteau fi numiți, potrivit art. 67 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, în condițiile descrise de norma criticată, în funcția vacantă de magistrat-asistent, cu același grad avut la data eliberării din funcție, fără a putea fi numite în această funcție persoanele care au făcut parte din serviciile de informații ori care au colaborat cu acestea. … 33.În plus, Curtea mai observă că, odată cu reintroducerea dispoziției criticate în cuprinsul Legii nr. 303/2004, Legea nr. 242/2018 a modificat și art. 83 alin. (3) al acesteia, stabilind că „Reîncadrarea în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcția de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcția de judecător sau procuror se face de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadrați în funcție, în condițiile prezentului alineat, foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți care au fost eliberați din funcție prin pensionare potrivit prezentei legi și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condițiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.“ … 34.Dispozițiile mai sus redate întăresc concluzia potrivit căreia soluția adoptată de legiuitor de a reintroduce beneficiul reîncadrării în funcția, anterior deținută timp de minimum 10 ani, de judecător, procuror sau magistrat-asistent, în anumite condiții, fără concurs sau examen, a avut ca scop alimentarea în mod eficient a sistemului judiciar cu personal calificat, cu experiență relevantă în magistratură, în considerarea volumului mare de activitate al instanțelor și parchetelor și a rolului încărcat al fiecărui judecător, procuror sau magistrat-asistent în activitate și în măsura în care existau la aceste instanțe sau parchete posturi vacante, neocupate prin modalitatea principală de acces în magistratură.  … 35.Această măsură a avut caracter temporar, fiind abrogată prin Legea nr. 313/2021, iar actuala reglementare în materie – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor – nu mai conține o astfel de dispoziție. Faptul că legiuitorul a renunțat, în prezent, la măsura criticată în cauza de față nu îi atribuie acesteia caracter de neconstituționalitate, acesta fiind liber să adopte diferite măsuri care să răspundă necesităților în schimbare ale sistemului judiciar la un moment sau altul. Totodată, acest beneficiu se adresează tuturor destinatarilor normei care îndeplinesc cerințele prescrise, astfel că, respectând principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, nu se poate reține că legiuitorul și-a depășit propria marjă de apreciere în materie și a încălcat normele constituționale invocate sau alte acte internaționale obligatorii prin prisma art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală.  … 36.În considerarea celor mai sus expuse, Curtea constată că prin criticile de neconstituționalitate formulate nu se relevă modalitatea în care această măsură poate afecta principiile înfăptuirii justiției la standarde profesionale cât mai înalte, aspect reclamat de autorul excepției. Prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.  … 37.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea reține că autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate punctuale prin raportare la conținutul normativ al fiecărui text criticat, ci vizează aspecte generale ale Legii nr. 317/2004, care, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 234/2018, a reconfigurat competența Plenului CSM, respectiv a secțiilor CSM pe principiul separării carierelor de judecător și procuror.  … 38.Cu toate acestea, Curtea observă că, dintre cele trei texte de lege indicate drept obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate, două nu au suferit nicio modificare prin Legea nr. 234/2018, păstrându-și redactarea originară de la momentul ultimei republicări a Legii nr. 317/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012. Astfel, art. 23 alin. (1) teza a doua, potrivit căruia hotărârile CSM se iau „în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora“, cuprinde aceeași soluție legislativă preluată în toate formele anterioare ale Legii nr. 317/2004 [cu precizarea că, în prima formă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 599 din 2 iulie 2004, art. 23 alin. (1) teza a doua se regăsea la art. 24 alin. (1) teza a doua], la fel ca și conținutul normativ al art. 43, potrivit căruia „Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numește și promovează magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii“, text prezent în aceeași redactare și numerotare în toate formele Legii nr. 317/2004. Mai mult, în ceea ce privește soluția legislativă consacrată în art. 23 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 317/2004, se constată că aceasta este cuprinsă, și în prezent, la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii; în ceea ce privește conținutul juridic reglementat în art. 43 din Legea nr. 317/2004, acesta nu a fost menținut în actuala legislație în domeniul justiției, numirea și promovarea magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție fiind reglementate în prezent în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, acestea fiind atribuții ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. În sfârșit, se constată că doar în privința art. 40 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004 – criticat – au fost operate intervenții de substanță prin art. I pct. 32 din Legea nr. 234/2018, în sensul că atribuția referitoare la cariera judecătorilor de a propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor a fost transferată din competența Plenului CSM în cea a Secției pentru judecători a CSM. Se mai observă că o soluție juridică similară este menținută în prezent în Legea nr. 305/2022, care prevede la art. 40 alin. (1) lit. a) că secțiile CSM propun Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor. … 39.În acest context, Curtea reține că, într-adevăr, Legea nr. 234/2018 reflectă modificarea de concepție a legiuitorului asupra modului de funcționare și organizare a CSM. Chiar dacă, structural, CSM a fost de la începutul înființării sale compus din două secții distincte – Secția pentru judecători și Secția pentru procurori -, Legea nr. 234/2018 a introdus filosofia separării carierelor în cadrul celor două ramuri ale magistraturii, astfel că o serie dintre atribuțiile pe care anterior le exercita Plenul CSM, ca autoritate unică prevăzută de Constituție cu rolul de garant al independenței justiției [art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală], au fost distribuite celor două secții ale CSM, în mod corespunzător.  … 40.Legea nr. 234/2018 a fost supusă în două rânduri controlului de constituționalitate anterior promulgării, Curtea luând act, prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 6 martie 2018, și Decizia nr. 251 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 4 mai 2018, de noul principiu al separării carierelor de judecător și procuror și considerând, în principiu, că acesta nu contravine normelor fundamentale ale art. 133 și 134, referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii. … 41.Legiuitorul a consolidat principiul separării carierelor de judecător și procuror cu prilejul următoarei reforme în domeniul legilor justiției (din anul 2022). Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede explicit că, deși au calitatea de magistrați atât judecătorii, cât și procurorii, cariera judecătorilor este separată de cea a procurorilor. … 42.Curtea Constituțională a analizat constituționalitatea acestui principiu prin prisma exigențelor constituționale ale art. 133 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1), (2) și (4), invocate și în prezenta cauză, cu prilejul controlului a priori de constituționalitate exercitat asupra Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (devenită ulterior promulgării Legea nr. 303/2022).  … 43.Prin Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 15 noiembrie 2022, Curtea Constituțională a constatat, din analiza sistematică a dispozițiilor criticate (printre care și unele referitoare la separația decizională între secțiile CSM), că, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituție, CSM „este garantul independenței justiției“, iar, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituție, CSM „îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare“ a judecătorilor și procurorilor. Din analiza acestor norme fundamentale reiese că funcționarea CSM în secții nu încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități colegiale (paragraful 101).  … 44.Curtea a reținut că este firesc ca apărarea independenței puterii judecătorești să fie realizată de secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că numai judecătorii fac parte din puterea judecătorească, nu și procurorii (a se vedea și Decizia nr. 417 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018, paragrafele 70 și 71, și Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, paragraful 88). Prin urmare, nu există și nu poate fi nicio confuzie între autoritatea judecătorească, noțiune ce cuprinde instanțele judecătorești, Ministerul Public și CSM, și puterea judecătorească, ce cuprinde numai instanțele judecătorești. De aceea, competența Plenului CSM va viza apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblu, ea angajându-se atunci când sunt afectate atât instanțele judecătorești, cât și Ministerul Public, pe de o parte, sau CSM, pe de altă parte. În schimb, atunci când sunt afectate instanțele judecătorești sau Ministerul Public, competența va aparține, în mod firesc, secțiilor corespunzătoare (paragraful 102). … 45.Curtea a conchis, prin aceeași Decizie nr. 524 din 9 noiembrie 2022, că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților nu afectează rolul constituțional al CSM de garant al independenței justiției, astfel cum este consacrat în art. 133 alin. (1) din Constituție. De asemenea, faptul că textul art. 134 alin. (2) din Constituție prevede expres că, în materie disciplinară, CSM îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, nu exclude posibilitatea legiuitorului organic de a stabili atribuții în sarcina secțiilor CSM, în condițiile în care art. 134 alin. (4) din Constituție prevede că CSM îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției (paragraful 103). … 46.În ceea privește punctual competența privind propunerile de numire, precum și promovarea judecătorilor, Curtea reține că, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituție – invocat în motivarea criticii de neconstituționalitate -, aceasta aparține CSM, în condițiile legii sale organice, sintagmă prin care legiuitorul constituant permite legiuitorului ordinar să aprecieze asupra reglementării acestor condiții și modalități de realizare efective a respectivelor atribuții. Sensul normei constituționale mai sus menționate este cel potrivit căruia aceste prerogative (propunerile de numire, promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor) nu pot aparține unei alte persoane, autorități sau instituții decât acelei autorități căreia tot Constituția îi rezervă rolul de garant al independenței justiției, fără a prezenta vreo relevanță constituțională faptul că acestea se realizează prin intermediul Secției pentru judecători a CSM.  … 47.În aplicarea considerentelor de principiu mai sus evocate, extrase din jurisprudența în materie a Curții, instanța constituțională va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.  … 48.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România, cu sediul principal în Slatina, în Dosarul nr. 901/54/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 23 alin. (1), ale art. 40 alin. (1) lit. c) și ale art. 43 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește