DECIZIA nr. 52 din 26 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (8) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Kassem Hassan în Dosarul nr. 6.445/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.193D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că apărătorul ales al autorului excepției, avocatul Petre Matei, a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece consideră că aceasta este nemotivată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.445/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (8) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Kassem Hassan în cadrul soluționării cererii de suspendare a executării actului administrativ – ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de retragere a cetățeniei române, cerere formulată în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21, art. 52 și art. 53 din Constituție. … 6.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor invocate din Constituție. În acest sens, arată că persoana a cărei cetățenie a fost retrasă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie are deschisă calea acțiunii în anularea acestui act administrativ, în conformitate cu art. 32 alin. (7) din Legea nr. 21/1991 și cu art. 8 din Legea nr. 554/2004, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil și având posibilitatea de a formula apărările pe care le consideră necesare. Instanța va analiza probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității acestui act administrativ, garanțiile oferite de art. 21 și art. 52 din Constituție fiind pe deplin respectate. Totodată, instanța apreciază că prevederile criticate nu contravin nici art. 15 și art. 21 din Constituție, cât timp acestea trebuie raportate la dispozițiile art. 5 din Legea fundamentală, potrivit căruia cetățenia se dobândește, se păstrează și se pierde numai în condițiile prevăzute de legea organică. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, cererea depusă la dosar de reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (8) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „Pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a retragerii cetățeniei române.“ … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține doar că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21, art. 52 și art. 53 din Constituție. Analizând actele dosarului, Curtea observă că, în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, la termenul din 12 iunie 2018, excepția de neconstituționalitate a fost pusă în discuția părților, fiind consemnat în încheierea pronunțată la acea dată că reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate a susținut că „reclamantul nu are dreptul de a se adresa unei instanțe și că se aduce atingere în primul rând accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil“. … 13.În jurisprudența sa referitoare la condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 14.Aplicând aceste considerente la speță, Curtea constată că, deși autorul excepției indică în cererea de sesizare a Curții Constituționale doar textele legale criticate și pe cele de referință, fără a motiva relația de contrarietate existentă între cele două, va analiza pe fond excepția ridicată numai prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, având în vedere faptul că, în mod rezonabil, se poate determina critica de neconstituționalitate ce vizează încălcarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, așa cum această critică a fost consemnată și în încheierea pronunțată de instanța judecătorească la termenul la care a fost pusă în dezbaterea părților excepția de neconstituționalitate. … 15.Astfel, analizând critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. Procedura privind retragerea cetățeniei române este prevăzută de art. 32 din Legea nr. 21/1991, după cum urmează: orice autoritate sau persoană care are cunoștință de existența unui motiv pentru retragerea cetățeniei române poate sesiza, în scris, Comisia pentru cetățenie, având obligația să prezinte dovezile de care dispune [art. 32 alin. (1)]; președintele Comisiei stabilește, prin rezoluție, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată: a) solicitarea punctului de vedere al autorităților competente cu privire la îndeplinirea condițiilor legale privind retragerea cetățeniei; b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum și a oricărei persoane care ar putea da informații utile soluționării cererii; c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaște, prin publicarea citației în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puțin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării [art. 32 alin. (2)]; la termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare retragerii cetățeniei române, audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum și persoana în cauză, iar lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfășurarea procedurilor de retragere a cetățeniei române [art. 32 alin. (3)]; în cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor legale de retragere a cetățeniei române, Comisia va propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetățeniei române sau, după caz, respingerea sesizării [art. 32 alin. (4)]; președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetățeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege [art. 32 alin. (5)]; ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei se comunică persoanei în cauză, precum și persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire [art. 32 alin. (6)]. Potrivit art. 32 alin. (7) din Legea nr. 21/1991, ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului de la domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reședința în România, ordinul poate fi atacat, în același termen, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, iar hotărârea tribunalului este definitivă și irevocabilă. … 16.Având în vedere reglementarea întregii proceduri de retragere a cetățeniei române, nu se poate susține că persoana vizată de ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care i s-a retras cetățenia română nu are acces liber la justiție, deoarece acest ordin este un act administrativ care poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, în conformitate cu art. 32 alin. (8) din Legea nr. 21/1991 și în condițiile Legii nr. 554/2004, aceasta beneficiind de toate garanțiile dreptului la apărare și ale unui proces echitabil. Astfel, potrivit art. 21 din Constituție, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituțională a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, iar legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, astfel cum rezultă din art. 126 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Constituție este neîntemeiată.  … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Kassem Hassan în Dosarul nr. 6.445/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 32 alin. (8) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește