DECIZIA nr. 52 din 15 februarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Ion Chirilă în Dosarul nr. 2.031/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 83D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 399D/2020, nr. 400D/2020, nr. 439D/2020, nr. 457D/2020, nr. 514D/2020, nr. 665D/2020, nr. 672D/2020, nr. 714D/2020, nr. 726D/2020, nr. 821D/2020, nr. 929D/2020 și nr. 1.850D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Nicolae Pană, Constantin Soficu și Arghir Porca în dosarele nr. 2.308/62/2019, nr. 2.467/62/2019 și nr. 2.468/62/2019 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Maria Catona în Dosarul nr. 1.172/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Ion Cioponea, Ioan Borodi, Mircea Andrieș, Ioan Corneliu Iustinian și Lina Olteanu în dosarele nr. 3.743/62/2018, nr. 322/62/2019, nr. 697/62/2019, nr. 4.056/62/2018 și nr. 1.053/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă, a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Elena Preotu și Aurel Pescaru în dosarele nr. 132/62/2019 și 1.422/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă, precum și a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Adrian Gozgar în Dosarul nr. 1.152/62/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 399D/2020, nr. 400D/2020, nr. 439D/2020, nr. 457D/2020, nr. 514D/2020, nr. 665D/2020, nr. 672D/2020, nr. 714D/2020, nr. 726D/2020, nr. 821D/2020, nr. 929D/2020 și nr. 1.850D/2020 la Dosarul nr. 83D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 399D/2020, nr. 400D/2020, nr. 439D/2020, nr. 457D/2020, nr. 514D/2020, nr. 665D/2020, nr. 672D/2020, nr. 714D/2020, nr. 726D/2020, nr. 821D/2020, nr. 929D/2020 și nr. 1.850D/2020 la Dosarul nr. 83D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii în sensul menținerii jurisprudenței Curții Constituționale deja existente. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 1.443 din 18 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.031/121/2019, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Ion Chirilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 83D/2020.  … 8.Prin încheierile din 15 ianuarie 2020 și 25 februarie 2020, pronunțate în dosarele nr. 2.308/62/2019, nr. 2.467/62/2019 și nr. 2.468/62/2019, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Nicolae Pană, Constantin Soficu și Arghir Porca și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 399D/2020, nr. 400D/2020 și nr. 439D/2020. … 9.Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.172/62/2019, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Maria Catona și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 665D/2020. … 10.Prin încheierile din 2 martie 2020, 25 mai 2020, 21 mai 2020, 22 iunie 2020 și 22 mai 2020, pronunțate în dosarele nr. 3.743/62/2018, nr. 322/62/2019, nr. 697/62/2019, nr. 4.056/62/2018 și nr. 1.053/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Ion Cioponea, Ioan Borodi, Mircea Andrieș, Ioan Corneliu Iustinian și Lina Olteanu și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 457D/2020, nr. 672D/2020, nr. 714D/2020, nr. 821D/2020 și 929D/2020. … 11.Prin încheierile din 10 februarie 2020 și 28 mai 2020, pronunțate în Dosarele nr. 132/62/2019 și nr. 1.422/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepțiile au fost ridicate de Elena Preotu și Aurel Pescaru și constituie obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 514D/2020 și nr. 726D/2020. … 12.Prin Încheierea din 14 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.152/62/2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Adrian Gozgar și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.850D/2020. … 13.În dosarele Curții nr. 83D/2020 și nr. 1.850D/2020, excepțiile au fost ridicate în cauze având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei în considerarea prevederilor legale criticate, iar în celelalte dosare ale Curții excepțiile au fost ridicate în litigii având ca obiect soluționarea unor contestații la executare formulate împotriva unor decizii de recuperare debite emise de Casa Județeană de Pensii Brașov. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că recalcularea pensiilor, prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, prin luarea în considerare a altui stagiu de cotizare decât cel avut în vedere la stabilirea acestora, anterior Legii nr. 263/2010, încalcă principiul neretroactivității legii, întrucât aceste pensii sunt drepturi câștigate. În acest fel, statul ajunge să nu mai recunoască principiile de drept anterior avute în vedere, cu consecința afectării circuitului civil. … 15.Luarea în considerare a stagiului de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, îi discriminează pe cei ale căror pensii se recalculează în aceste condiții față de pensionarii în cazul cărora, la momentul recalculării pensiilor în vederea acordării punctajului suplimentar, s-a ținut seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării. Este evocată, spre exemplificare, situația celor pensionați inițial în temeiul art. 8 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială și a căror pensie a fost recalculată fără să se țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea ulterioară, respectiv Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sau Legea nr. 263/2010.  … 16.De asemenea, se menționează că pentru persoane care au lucrat în aceleași condiții pentru aceeași perioadă se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete diferite. În plus, se mai arată că aplicarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice de recalculare a drepturilor la pensie prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, în funcție de data nașterii pensionarului, stagiu ce nu a fost în vigoare la data pensionării, ci a fost instituit ulterior, nu face decât să ultraactiveze legea civilă. … 17.Autorii apreciază că interpretarea criticată este generată de Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, prin care s-a prevăzut că recalcularea realizată în vederea valorificării punctajului suplimentar se va realiza potrivit stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010 și este contrară interpretării care se decelează din Legea nr. 192/2015 care a stabilit acordarea majorării de punctaj. Întrucât actul administrativ menționat este inferior ca forță juridică legii, în sens strict, de act al Parlamentului, fiind adoptat în executarea Legii nr. 192/2015, acest din urmă act normativ ar trebui să fie aplicat cu prioritate, soluție impusă, de altfel, și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.  … 18.În continuare, se precizează că în urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 autorii nu beneficiază de majorarea cu 0,50 puncte pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă. … 19.Autorii excepției se referă, în mod particular, și la situația pensionarilor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații. Astfel, în forma inițială a Legii nr. 263/2010, cu referire la această categorie de persoane, se prevedea că stagiul complet de cotizare este de 22 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații. Ulterior, prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, durata stagiului complet de cotizare necesară pentru pensionarea acestor categorii de persoane s-a redus la 15 ani. În plus, arată autorii, cei pensionați cât timp durata stagiului complet de cotizare a fost de 22 de ani și 6 luni au avut posibilitatea de a li se recalcula pensia prin luarea în considerare a stagiului cu durata de 15 ani. Din acest motiv, conchid autorii, recalcularea pensiilor pentru perioada 2001-2011 prin luarea în considerare a stagiului de 22 de ani și 6 luni creează o situație discriminatorie prin raportare la cei cărora pensia le-a fost recalculată prin raportare la stagiul de 15 ani pentru întreaga perioadă lucrată. În plus, prin adoptarea Legii nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, această discriminare este consolidată, de vreme ce recalcularea se face prin raportare la un stagiu de cotizare de 15 ani, iar pensiile se diminuează.  … 20.În justificarea încălcării art. 44 și 47 din Constituție, se susține că recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ar trebui să se realizeze prin raportare la legea privind stagiul de cotizare în vigoare la data stabilirii pensiilor, având în vedere că, așa cum rezultă din nota de fundamentare și expunerea de motive, scopul avut în vedere de către legiuitor prin acordarea punctajului suplimentar a fost înlăturarea inechităților. Raportul de drept substanțial ar trebui să fie guvernat de legea sub imperiul căreia s-a născut dreptul. Aplicarea principiului tempus regit actum presupune că dreptul la pensia de asigurări sociale se stabilește în condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, aspect confirmat de jurisprudența instanțelor naționale, a Curții Constituționale si a Curții Europene a Drepturilor Omului.  … 21.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 22.Tribunalul Brașov – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 23.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 24.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 25.Guvernul, în dosarele nr. 399D/2020, nr. 400D/2020 și nr. 439D/2020, arată că dispozițiile criticate se aplică de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, așadar pentru viitor, iar recalcularea unor drepturi născute sub imperiul unor legi anterioare, prin aplicarea regulilor stabilite de noua lege, nu contravine art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.  … 26.Prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 îi au în vedere, fără privilegii și discriminări, pe toți pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din legea analizată, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001. Spre deosebire de forma inițială a Legii nr. 263/2010, care excludea de la beneficiul majorărilor de punctaj pensionarii care au beneficiat de recalcularea pensiei în baza unor legi speciale anterioare în domeniu, prin aplicarea stagiului complet de cotizare redus, de 20 de ani, noua reglementare acordă astfel de majorări și acestei categorii de pensionari, fără însă a mai acorda și beneficiul stagiului de cotizare redus. Reglementarea unui astfel de algoritm de calcul al pensiei, în cazul acestei categorii de pensionari, a avut în vedere situația aparte în care se regăsesc aceștia, ca urmare a evoluției legislative în domeniu, și a avut ca scop înlăturarea diferențelor scriptice, nu majorarea pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea în plată a celui mai avantajos cuantum, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. În acest sens invocă și cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019.  … 27.Guvernul mai arată că nu se motivează critica raportată la art. 21 din Constituție și conchide că excepția este neîntemeiată, în ceea ce privește art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție, și inadmisibilă cu referire la critica raportată la art. 21 din Legea fundamentală.  … 28.Guvernul, în dosarele nr. 457D/2020 și 929D/2020, menționează că este neîntemeiată critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, atunci când o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei nu are ca urmare aplicarea retroactivă a acesteia. … 29.Critica raportată la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție este neîntemeiată, având în vedere Decizia Curții nr. 463 din 11 iulie 2019. De asemenea, în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale, art. 47 alin. (2) din Constituție acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. În exercitarea acestei largi marje de apreciere, statul este însă ținut, în anumite situații, cum este și cea de față, de exigența de a se asigura că, odată reglementat un beneficiu, acesta este acordat în mod nediscriminatoriu. Așadar, această soluție nediscriminatorie, consacrată de altfel și prin Decizia Curții Constituționale nr. 463 din 11 iulie 2019, este singura care poate adapta legislația actuală la exigențele jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu care, deși Protocolul nr. 1 la Convenție nu include dreptul de a primi plăți cu titlu de asigurare socială de vreun fel, dacă un stat decide să creeze un sistem de beneficii trebuie să o facă într-o o manieră compatibilă cu art. 14 din Convenție. … 30.Întrucât critica raportată la art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție nu este motivată, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate în această privință.  … 31.Guvernul, în dosarele nr. 514D/2020, nr. 714D/2020 și nr. 726D/2020, invocă Decizia Curții nr. 463 din 11 iulie 2019 și arată că art. 47 alin. (2) din Constituție acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. În exercitarea acestei largi marje de apreciere, statul este însă ținut, în anumite situații, cum este și cea de față, de exigența de a se asigura că, odată reglementat un beneficiu, acesta este acordat în mod nediscriminatoriu. Așadar, această soluție nediscriminatorie, consacrată de altfel și prin Decizia Curții Constituționale nr. 463 din 11 iulie 2019, este singura care poate adapta legislația actuală la exigențele jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu care, deși Protocolul nr. 1 la Convenție nu include dreptul de a primi plăți cu titlu de asigurare socială de vreun fel, dacă un stat decide să creeze un sistem de beneficii trebuie să o facă într-o manieră compatibilă cu art. 14 din Convenție. … 32.În continuare, apreciază că este inadmisibilă critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, invocând cele reținute în paragrafele 79 și 81 ale Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și în deciziile nr. 19 din 21 ianuarie 2003 și nr. 722 din 21 noiembrie 2017 ale Curții Constituționale, precum și cea raportată la art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, având în vedere că nu este motivată.  … 33.Guvernul, în dosarele Curții nr. 83D/2020, nr. 665D/2020, nr. 672D/2020, nr. 821D/2020 și nr. 1.850D/2020, nu a comunicat punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 34.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:35.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 36.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din analiza motivării, îl constituie sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ …  … 37.Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 38.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 47 privind nivelul de trai decent și dreptul la pensie. … 39.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai fost analizate în numeroase rânduri de către Curtea Constituțională, de exemplu, prin Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 26 octombrie 2021. Astfel, cu referire la critica raportată la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, în paragrafele 66 și 67 ale deciziei menționate, Curtea a reținut că legiuitorul, prin adoptarea Legii nr. 192/2015, exercitându-și prerogativa suverană și legitimă din punct de vedere constituțional de a conduce politica socială, financiară și bugetară a statului, a decis să ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitată în art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, beneficiul creșterii punctajului mediu anual, refuzat anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, din cauza faptului că la pensionare beneficiaseră deja de un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu să fie acordat doar pentru viitor, adică începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“. Așa cum legiuitorul nu este ținut de nicio prevedere constituțională să acorde sau să nu acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, ci doar ca, în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituție, odată ce a decis acordarea beneficiilor aceasta să se realizeze în mod nediscriminatoriu, nu există nicio constrângere constituțională care să îi impună momentul de la care să acorde beneficiul. Evident, momentul de la care se cuvine beneficiul creșterii punctajului mediu anual prezintă un interes deosebit pentru titularii acestuia, întrucât, în funcție de legea aflată în vigoare la acel moment, este determinat cuantumul acestui beneficiu. În mod corelativ, este un element esențial și pentru stat, deoarece afectează în mod nemijlocit cantitatea resurselor pe care le va aloca în acest scop. Or, dacă legiuitorul a optat să ofere creșterea punctajului anual începând cu 1 ianuarie 2016, este cât se poate de firească soluția potrivit căreia legea (de drept material) care va fi luată în considerare la recalcularea prin care se valorifică respectiva creștere să fie cea în vigoare la data recalculării pensiei, adică 1 ianuarie 2016, așa cum a statuat și instanța supremă în decizia criticată de către autorii prezentei excepții. Curtea a arătat că interpretarea instanței supreme criticată de către autorii excepției nu face posibilă aplicarea retroactivă a normelor criticate. În realitate, autorii excepției nu țin seama de diferența dintre, pe de o parte, norma de drept material care reglementează durata stagiului complet de cotizare și, pe de altă parte, norma care indică norma de drept material de care se va ține seama la recalcularea pensiilor prevăzută de Legea nr. 192/2015. … 40.Curtea a mai reținut că norma de drept material a fost modificată prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, dispunându-se că „Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puțin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) din lege (…)“. De asemenea, Curtea a reținut că, ulterior acestei modificări a normei de drept material, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 a fost adoptată pentru punerea în aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și a dispus, printre altele, că recalcularea pensiilor se va realiza ținându-se seama de Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate [a se vedea art. 134 alin. (8) din normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017]. Cu alte cuvinte, în privința autorilor excepției, potrivit acestui act normativ, ar fi trebuit să se țină seama de art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, adică de un stagiu de cotizare cu durata de 30 de ani, și nu de 20 de ani, așa cum prevedea acest articol ulterior modificării operate de Legea nr. 155/2016. Curtea, raportându-se la critica autorilor potrivit căreia se încalcă art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție din cauza faptului că, ulterior modificării conținutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 „reactivează“ legea materială în conținutul său anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016, a reținut, în prealabil, că pune în discuție conformitatea cu Constituția a unei hotărâri a Guvernului care, potrivit unei jurisprudențe constante a jurisdicției constituționale, nu poate face obiectul controlului de constituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). În al doilea rând, chiar și dacă s-ar aprecia că autorii nu pun în discuție, propriu-zis, conformitatea cu Constituția a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, Curtea reține caracterul neîntemeiat al unei astfel de critici, întrucât Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la data de 11 iulie 2015, și-a produs efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016. Or, la acea dată erau în vigoare dispozițiile de drept material aplicabile categoriei de pensionari din care fac parte și autorii prezentei excepții și care prevedeau o durată a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Modificarea acestei durate la 20 de ani, de care doresc să se prevaleze autorii excepției, a survenit ulterior, prin Legea nr. 155/2016, intrată în vigoare la data de 23 iulie 2016. Prin urmare, într-o atare situație nu se încalcă art. 15 alin. (2) teza a doua din Constituție. … 41.În ceea ce privește criticile raportate la art. 16 alin. (1) din Constituție, în paragrafele 71-75 ale Deciziei nr. 463 din 1 iulie 2021 Curtea a reținut că Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferențiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creșterii punctajului anual celor cărora anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008–31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Prevederile art. 169^1 nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca ele să fie aplicate în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toți pensionarii care anterior nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susținerii autorilor excepției, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că i s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creșterea punctajelor anuale. … 42.Curtea a reținut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, a stagiului complet de cotizare indicat de legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, și nu a celui indicat de legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condițiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. În plus, a statuat Curtea, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și art. 134 alin. (8) din normele de aplicare. Astfel, situația vizată de art. 134 alin. (3) din normele de aplicare, în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate, este diferită de situația vizată de art. 134 alin. (8) din normele de aplicare, în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situație, recalcularea să se realizeze ținându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar în a doua situație recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare. … 43.Mai departe, Curtea a observat că autorii apreciază că dispozițiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeași categorie, în funcție de criteriul datei ieșirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiții speciale de muncă, în sensul că sunt discriminați cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, față de cei pensionați sau care, după caz, se vor pensiona după această dată. În sfârșit, tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare și de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii. Cu referire la această critică, Curtea a reținut că art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu prevede, așa cum susțin autorii excepției, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creșterii punctajului anual. În aceste condiții, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent Legea nr. 263/2010, fără durată redusă, și nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiții speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieșirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, și această critică de neconstituționalitate.  … 44.Curtea a mai reținut că autorii excepției consideră că nu este acceptabil, în cazul persoanelor care pentru aceeași durată de timp au lucrat în aceleași condiții, un tratament diferențiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite. Cu referire la această critică, Curtea a statuat că, potrivit jurisprudenței sale, exprimată, de exemplu, în Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar și în situația în care titularii acestora, în fapt, se află în situații asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfășurat activități în aceleași condiții și pentru aceeași durată, nu trebuie înțeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. … 45.În sfârșit, Curtea observă că și în ceea ce privește criticile formulate prin raportare la art. 44 și 47 din Constituție s-a pronunțat în jurisprudența sa. Astfel, în Decizia nr. 759 din 9 noiembrie 2021*), paragraful 75, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunțării prezentei decizii, Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie. În consecință, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care acesta a fost calculat afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.*) Decizia Curții Constituționale nr. 759 din 9 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 18 februarie 2022. … 46.Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 47.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Chirilă în Dosarul nr. 2.031/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Nicolae Pană, Constantin Soficu și Arghir Porca în dosarele nr. 2.308/62/2019, nr. 2.467/62/2019 și nr. 2.468/62/2019 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Maria Catona în Dosarul nr. 1.172/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă, de Ion Cioponea, Ioan Borodi, Mircea Andrieș, Ioan Corneliu Iustinian și Lina Olteanu în dosarele nr. 3.743/62/2018, nr. 322/62/2019, nr. 697/62/2019, nr. 4.056/62/2018 și nr. 1.053/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Elena Preotu și Aurel Pescaru în dosarele nr. 132/62/2019 și nr. 1.422/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și de Adrian Gozgar în Dosarul nr. 1.152/62/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă, Tribunalului Brașov – Secția I civilă și Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 februarie 2022.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește