DECIZIA nr. 519 din 5 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Viorica Mirela Dicu în Dosarul nr. 1.572/54/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.335D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că este inadmisibilă critica întemeiată pe art. 16 din Constituție, deoarece autoarea excepției compară două norme juridice diferite ca aplicabilitate în timp, fiind nemulțumită că textul de lege criticat, spre deosebire de legislația anterioară în aceeași materie, nu mai include, la calcularea vechimii necesare pentru a participa la concursul de promovare, și perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.572/54/2019, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorica Mirela Dicu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării unei hotărâri prin care Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins contestația formulată de autoarea excepției cu privire la o hotărâre prin care Comisia de organizare a concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a judecătorilor, organizat în perioada octombrie 2019-ianuarie 2020, i-a respins candidatura pe motivul neîndeplinirii condiției de vechime prevăzute de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin eliminarea, la calcularea vechimii necesare pentru a participa la concursul de promovare, a perioadei în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție generează o stare de discriminare între persoanele care, în virtutea acestei dispoziții, nu mai pot îndeplini condiția de vechime necesară pentru participarea la un concurs de promovare și persoanele care, anterior acestei reglementări, au beneficiat de această perioadă la calculul vechimii cerute de lege. Tratamentul juridic diferit se aplică aceleiași categorii de persoane aflate în aceeași situație, și anume judecătorilor și procurorilor în calitatea lor de foști auditori de justiție, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM) din aceeași promoție, iar modificarea legislativă care a generat acest tratament juridic diferit nu se poate justifica în mod obiectiv și rațional, din moment ce destinatarii normei au urmat aceeași formă de pregătire profesională, valorificată în trecut ca vechime necesară promovării în funcție. Prin reglementarea art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a creat o normă imprevizibilă și o stare de incertitudine, sens în care se arată că aceeași perioadă este în continuare valorificată sub aspectul salarizării, nu însă și în planul condițiilor de promovare, în condițiile în care art. 17 alin. (5) din aceeași lege dispune că „perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror“. … 6.Întrucât măsura legală a renunțării la valorificarea perioadei în care judecătorul și procurorul au avut calitatea de auditori de justiție nu se poate justifica printr-un scop legitim, nu este necesară acestui scop și nici nu păstrează un just echilibru între drepturile și interesele aflate în concurs, autoarea excepției consideră că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 contravin și dispozițiilor art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 7.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, invocate în motivarea acesteia. Totodată, consideră că nemulțumirea autoarei excepției pleacă de la modalitatea în care CSM a interpretat și a aplicat, în cazul său, dispoziția legală criticată, aspecte care nu intră însă în sfera jurisdicției constituționale, ci în a celei de drept comun. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din analiza excepției rezultă că textul de lege indicat este criticat în redactarea ulterioară modificării prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, acesta fiind următorul: „(2) La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.“ … 12.Ulterior invocării excepției, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată și a fost înlocuită cu o nouă lege, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere însă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispozițiile de lege abrogate, dacă acestea continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va examina prevederile de lege în redactarea și în cadrul normativ indicate de autoarea excepției, respectiv dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, modificate prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018. … 13.În motivarea excepției sunt invocate normele constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, Curtea observă că actuala reglementare privind statutul judecătorilor și procurorilor – Legea nr. 303/2022 – menține aceeași soluție legislativă criticată în prezenta cauză, art. 128 alin. (2) teza a doua din legea menționată stabilind că la calculul vechimilor cerute de lege pentru promovarea efectivă sau pe loc a judecătorilor și procurorilor nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiție, cu precizarea că, potrivit art. 294 alin. (2) din aceeași lege, textul de lege menționat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. … 15.Anterior promulgării și intrării sale în vigoare, Legea nr. 303/2022 a fost supusă controlului de constituționalitate, concretizat prin Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate. … 16.Cu acel prilej, au fost criticate inclusiv actualele dispoziții ale art. 128 din Legea nr. 303/2022, alături de alte norme (art. 133–141) din același act normativ referitoare la condițiile de promovare efectivă sau pe loc a judecătorilor și procurorilor, criticile formulate fiind raportate la prevederile art. 124 alin. (3) și ale art. 1 alin. (3) și (5) cu referire la art. 148 și art. 20 alin. (2) din Constituție (paragrafele 101-108 din decizia mai sus menționată). … 17.Pentru a analiza aceste critici, Curtea a operat o distincție față de natura acestora și a observat că, în raport cu dispozițiile art. 128 din actuala Lege nr. 303/2022, criticile formulate au un caracter general, în timp ce față de alte texte din aceeași lege (art. 132, 135 și 139), care reglementează stabilirea comisiilor de concurs pentru promovarea pe loc/efectivă, precum și probele de concurs în privința celor două forme de promovare, criticile au un caracter mai specific (paragraful 275). … 18.În esență, Curtea a stabilit că nu este competentă să compare diferitele condiții de acces la promovarea pe loc sau efectivă, deoarece stabilirea acestora este o chestiune de opțiune a legiuitorului, care, în funcție de situația concretă a sistemului judiciar, stabilește modul de acces la cele două forme de promovare. Constituția nu reglementează criterii în funcție de care trebuie realizată promovarea, astfel că stabilirea acestora revine legiuitorului, care, acționând în marja sa de apreciere, are deplina legitimare de a reglementa întregul sistem de promovări. Evident, promovările se realizează prin concurs pentru a se asigura accesul persoanelor în cauză, judecători și procurori, la funcțiile de la instanțele și parchetele superioare într-un mod egal și nediscriminatoriu, în conformitate cu art. 16 din Constituție, dar reglementarea in concreto a probelor de concurs pentru diversele categorii de promovări este o atribuție a legiuitorului (paragrafele 277 și 278). … 19.În același sens, al opțiunii ce intră în sfera proprie de apreciere pe care o are legiuitorul cu referire la stabilirea condițiilor de acces la un concurs de promovare, este și Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021. Astfel, Curtea a luat act de faptul că, până la adoptarea Legii nr. 242/2018, vechimile necesare promovării/numirii în funcție luau în calcul atât perioada cât procurorul a fost auditor de justiție, cât și perioada dintre absolvirea cursurilor Institutului Național al Magistraturii și numirea în funcția de judecător/procuror stagiar, pentru ca după adoptarea Legii nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 să elimine această perioadă din calculul vechimii minime necesare pentru a participa la concursul de promovare în funcțiile de execuție (paragraful 57). Prin urmare, Curtea a observat că, începând cu anul 2018, legiuitorul, prin modificarea realizată la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, a pus accent pe ideea de vechime efectivă în funcție pentru promovarea în funcțiile de execuție, vechime pe care a dimensionat-o în sens ascendent, și a abandonat, în același timp, sistemul în care se cumulau atât vechimea efectivă ca judecător/procuror, cât și cea realizată ca auditor de justiție (paragraful 59). … 20.În prezenta cauză, Curtea reține că autoarea excepției critică soluția legislativă cuprinsă în art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 întrucât aceasta este diametral opusă celei anterioare, care permitea valorificarea vechimii ca auditor de justiție sub aspectul condițiilor de vechime necesare promovării pe loc sau efective a judecătorilor și procurorilor. Or, Curtea observă că, în vechea sa reglementare, anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma sa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, conținea o soluție [instituită inițial prin art. I pct. 68 al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin introducerea alin. (1^1) la art. 44 al Legii nr. 303/2004, în forma sa inițială] potrivit căreia în calculul vechimii se lua în discuție și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Această soluție legislativă a fost însă eliminată ca urmare a constatării neconstituționalității sale prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, Curtea Constituțională constatând că aceasta instituie un tratament privilegiat și nejustificat în favoarea avocaților, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. … 21.Dincolo de acest aspect, Curtea reține, în raport cu considerentele de principiu cuprinse în paragrafele 277 și 278 din Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, și în paragrafele 57 și 59 ale Deciziei nr. 514 din 14 iulie 2021, precitate, că stabilirea condițiilor de acces la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor la instanțe sau parchete superioare nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, atât timp cât dispozițiile reglementate în acest sens de legiuitor se aplică în mod egal tuturor destinatarilor acestor norme, fără privilegii și fără discriminări. A calcula sau a nu calcula durata cursurilor de formare profesională ca auditor de justiție la vechimea efectivă cerută de lege pentru participarea la un concurs de promovare a judecătorilor și procurorilor constituie un aspect care este de resortul legiuitorului, iar opțiunea acestuia poate varia în timp, de la o reglementare la alta, fără ca niciuna dintre acestea să poată fi socotită neconstituțională prin simpla lor comparare. … 22.Cât privește condiția asigurării egalității de tratament sub aspectul accesului la promovare, Curtea constată că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în redactarea criticată, nu instituie privilegii sau discriminări pentru nicio categorie de persoane. Aprecierea egalității de tratament se operează însă prin prisma principiului tempus regit actum, și nu prin comparația cu reglementări anterioare, care, dintr-o perspectivă subiectivă, pot avea un caracter mai mult sau mai puțin favorabil. … 23.De altfel, analizând comparativ reglementările referitoare la durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție, se observă o anumită dinamică. Astfel, dacă în forma sa inițială, Legea nr. 303/2004 prevedea în acest sens o durată de 2 ani [art. 15 alin. (3)], menținută și ulterior republicării sale din anul 2005 [art. 16 alin. (3)], prin Legea nr. 242/2018 s-a instituit o durată de 4 ani, cu aplicabilitate începând cu anul școlar 2019-2020, pentru ca această ultimă lege să fie abrogată prin Legea nr. 303/2022, lege care stabilește, în prezent, o durată de 3 ani pentru efectuarea cursurilor de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii [art. 25 alin. (3)]. Prin urmare, posibilitatea legiuitorului de a modifica durata acestor cursuri impune și posibilitatea de a o lua sau a nu o lua în considerare atunci când reglementează condiții de vechime pentru accesul judecătorilor și procurorilor la promovare. La rândul său, vechimea în funcția de judecător și/sau procuror poate fi efectivă, adică în exercitarea concretă a funcției de judecător și/sau procuror, începând cu gradul de judecător/ procuror stagiar, după promovarea examenului de absolvire a INM, așa cum Legea nr. 303/2022 o impune în prezent, la art. 192 lit. e) și art. 196 alin. (3) lit. b), drept criteriu pentru soluționarea cererilor de transfer și a cererilor de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și/sau din funcția de procuror în funcția de judecător, sau poate fi vechime în funcția de judecător sau de procuror, după caz, așa cum se consideră perioada (variabilă în timp) în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a INM [art. 27 alin. (8) din Legea nr. 303/2022 sau art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, în redactarea criticată de autoarea excepției]. Toate aceste variații de reglementare nu au relevanță constituțională, în sensul că intră în marja de apreciere a legiuitorului, care poate opta diferit, în funcție de rațiuni relevante la un moment dat, atât timp cât respectă principiul egalității de tratament, garantat de art. 16 din Constituție. … 24.În considerarea argumentelor mai sus expuse, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate formulate și va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorica Mirela Dicu în Dosarul nr. 1.572/54/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificate prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește