DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Anișoara Munteanu în Dosarul nr. 901/40/2019 al Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.138D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 3.139D/2019, nr. 3.141D/2019, nr. 3.142D/2019 și nr. 3.460D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Klaudia Midoschi, Elena Ciubotariu, Radu Tudor Pricope și Radu Mihai Beldiman în dosarele nr. 995/40/2019, nr. 949/40/2019, nr. 1.010/40/2019 și nr. 1.697/40/2019 ale Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, măsura conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.139D/2019, nr. 3.141D/2019, nr. 3.142D/2019 și nr. 3.460D/2019 la Dosarul nr. 3.138D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reiterând, pe scurt, argumentele reținute prin deciziile pronunțate în precedent de Curtea Constituțională asupra textului de lege criticat, exemplificativă fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin sentințele nr. 461, nr. 464, nr. 463 și nr. 465 din 25 octombrie 2019, precum și nr. 547 din 21 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 901/40/2019, nr. 995/40/2019, nr. 949/40/2019, nr. 1.010/40/2019 și nr. 1.697/40/2019, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Anișoara Munteanu, Klaudia Midoschi, Elena Ciubotariu, Radu Tudor Pricope și Radu Mihai Beldiman în cauze de contencios administrativ în care reclamanții – autori ai excepției de neconstituționalitate – au solicitat anularea parțială a unor decizii de reîncadrare salarială emise în data de 7 februarie 2019 de Casa Județeană de Pensii Botoșani și emiterea unor noi decizii de salarizare. … 8.În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, având un conținut identic, se arată că art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție, stabilește un tratament discriminatoriu cu privire la acordarea majorării salariale pentru complexitatea muncii în proporții diferite între funcționarii publici din cadrul aceleiași instituții. Astfel, pentru unii funcționari publici majorarea salarială pentru complexitatea muncii s-a acordat în totalitate în procent de 15% din salariul de bază brut lunar, iar pentru alții s-a acordat parțial, urmând ca diferența să se acorde etapizat până în anul 2022, deși este vorba despre funcționari care își desfășoară activitatea în aceeași instituție, respectiv Casa Județeană de Pensii Botoșani, din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale. … 9.Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, existând o proporționalitate între mijloacele utilizate (creșterea graduală a drepturilor salariale) și scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice), precum și un echilibru echitabil între interesele generale ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului. Soluția legislativă criticată asigură atât încadrarea în fondurile bugetare, cât și creșterea veniturilor salariaților care nu sunt încă la maximul din grilă, iar drepturile salariale deja câștigate de salariații care deja ajung la maxim sunt păstrate și plafonate la acest nivel maxim. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, conform dispozitivului actelor de sesizare, dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din criticile de neconstituționalitate rezultă însă că autorii excepției se rezumă doar la art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, texte care prevăd următoarele:(1)Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. […](4)În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). […](6)În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. … 14.În acest context legislativ este de menționat art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, text invocat de autorii excepției în acțiunea introductivă de instanță și care dispune o derogare de la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel:  … (1)Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.(2)Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(3)Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.15.Prevederile constituționale invocate sunt cele ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. … 16.Analizând actele de sesizare și criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea observă că, prin acțiunea introductivă de instanță, autorii excepției au solicitat, în calitate de funcționari publici – angajați ai Casei Județene de Pensii Botoșani -, anularea deciziilor de reîncadrare salarială, emise în luna februarie 2019, în temeiul art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 și al art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, și obligarea angajatorului la emiterea unor noi decizii, cu includerea majorării salariale de 15% pentru complexitatea muncii. … 17.Curtea Constituțională a mai examinat critici de neconstituționalitate identice, formulate în susținerea unor excepții de neconstituționalitate ridicate în cauze cu obiect similar, aflate chiar pe rolul aceleiași instanțe de judecată – Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal -, autorii acestor excepții având aceeași calitate de funcționari publici – angajați ai Casei Județene de Pensii Botoșani, din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Aceste excepții de neconstituționalitate, care vizau dispozițiile art. 38 alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, au fost respinse, ca inadmisibile, prin Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022. … 18.La pronunțarea acestei soluții, Curtea a avut în vedere faptul că, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanța supremă a decis că „interpretarea sistematică, logică și gramaticală a dispozițiilor art. 38 alin. (2), (3), (4) și (6) privind aplicarea etapizată a legii […] impun concluzia că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de dispozițiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârșitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că sar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind menținerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul celor din luna iunie 2017, precum și prevederile art. 38 alin. (3) din același act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condițiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat. În mod excepțional, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ … 19.Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile de lege criticate nu instituie niciun fel de diferențe între persoanele aparținând acelorași categorii socioprofesionale sub aspectul modului de acordare a sporului de 15% prevăzut la Nota 2 lit. c) a secțiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. A mai observat și faptul că nici Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de instanța supremă, nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a acestui spor între persoane aflate în aceeași situație juridică. … 20.În aceste circumstanțe, Curtea a reținut că autorii excepției au invocat, în realitate, o inegalitate de tratament juridic ce nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora. În aplicarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu și cu privire la aspectele ce vizează aplicarea în concret a dispozițiilor unei legi într-o cauză, și în considerarea jurisprudenței sale în această materie (de exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, sau Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25), Curtea a reamintit competența conferită de art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție exclusiv instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii și a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate. … 21.Având în vedere identitatea cazuistică și de critici de neconstituționalitate prezentate în cauza de față cu cele analizate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021, se impune, pentru identitate de rațiune, menținerea în prezenta cauză a aceleiași soluții de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Anișoara Munteanu, Klaudia Midoschi, Elena Ciubotariu, Radu Tudor Pricope și Radu Mihai Beldiman în dosarele nr. 901/40/2019, nr. 995/40/2019, nr. 949/40/2019, nr. 1.010/40/2019 și nr. 1.697/40/2019 ale Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește