DECIZIA nr. 519 din 15 iulie 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) și ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir în Dosarul nr. 1.013/334/2018/a1* al Judecătoriei Vatra Dornei. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.901D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către autorul excepției, prin care acesta solicită pronunțarea unei soluții de admitere. De asemenea, învederează că autorul excepției a depus și copii după diverse hotărâri judecătorești. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care susține că instanța judecătorească a comunicat Curții Constituționale doar două încheieri, astfel că a transmis prin email documentele necesare. Citează din Decizia nr. 1 din 16 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția penală, prin care a admis recursul formulat de autorul excepției împotriva Încheierii din 25 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) și ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală.  … 4.În acest context, autorul excepției solicită acordarea unui nou termen de judecată. Reprezentanta Ministerului Public apreciază ca fiind suficientă amânarea pronunțării asupra cauzei. Curtea apreciază că nu se impune amânarea cauzei, astfel că acordă cuvântul pe fond autorului excepției de neconstituționalitate. … 5.Autorul excepției susține că deciziile pronunțate de instanța de contencios constituțional nu sunt aplicabile în cauza de față, deoarece nu a fost analizată constituționalitatea celor două prevederi legale coroborate. Apreciază că existența cheltuielilor judiciare afectează dreptul la un proces echitabil. Prezintă elemente ale situației de fapt referitoare la aplicarea în sarcina sa a cheltuielilor judiciare. Susține că dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale atunci când sunt aplicate în cazul unei persoane vătămate. Prezintă dispozițiile art. 68 alin. (7) din noua reglementare prin comparație cu vechiul Cod de procedură penală. Apreciază că Decizia Curții Constituționale nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, nu este aplicabilă în prezenta cauză. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. … 6.Reprezentanta Ministerului Public solicită, în principal, respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Apreciază că autorul excepției nu invocă niciun text constituțional de referință pentru a se putea reține în mod rezonabil existența unei critici de neconstituționalitate. În subsidiar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, dispozițiile art. 53 din Constituție permițând restrângerea exercițiului unor drepturi ori al unor libertăți.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.013/334/2018/a1*, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) și ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir cu ocazia soluționării unei contestații la executare. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale deoarece „mai adaugă petentului o vătămare la vătămarea inițială“. Apreciază că, deși instanța de la Strasbourg a menționat că nu pot fi impuse cheltuieli judiciare în sarcina unei persoane vătămate, organele de urmărire penală fac acest lucru în contextul în care sunt „incompetente în a rezolva o cauză a unei persoane vătămate“. Precizează că i s-au impus cheltuieli judiciare de către stat, deși avea calitatea de persoană vătămată, iar ca urmare a acestui fapt „justițiabilului îi este frică și este descurajat“. Arată că instanța de contencios constituțional a reținut că procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, iar această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, deci nu poate fi adăugată o cheltuială impusă petentului, persoanei vătămate, ci are caracter administrativ judiciar, fiind clar pentru oricine, chiar dacă nu are studii juridice, că dânsul vrea doar să se apere.  … 9.Judecătoria Vatra Dornei, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit prevederilor art. 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi poate fi restrâns în mod legal prin lege. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 alin. (7) și ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:– Art. 68 alin. (7): „Încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.“; … – Art. 275 alin. (2): „În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.“ …  … 14.Autorul excepției nu indică prevederile constituționale pretins încălcate de dispozițiile de lege criticate. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate autorul excepției nu indică vreun temei constituțional ori convențional, deși, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Curtea a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 16.Având în vedere aspectele relevate în paragrafele anterioare, Curtea apreciază că, în cauză, susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a identifica, în mod rezonabil, un temei constituțional ori convențional pretins încălcat. Cu alte cuvinte, dacă s-ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). … 17.Așadar, având în vedere că nu a fost indicat textul de referință pretins încălcat de norma procesual penală criticată, Curtea apreciază că nu se poate identifica nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) și ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) și art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriel Dănuț Barbir în Dosarul nr. 1.013/334/2018/a1* al Judecătoriei Vatra Dornei.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește