DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și ale art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Valentin Jianu în Dosarul nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.420D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019, nr. 3.071D/2019 și, respectiv, nr. 3.463D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ridicată de Jenică Ionică Blajovan, de Marius Florin Adamov și de Ion Chera în dosarele nr. 1.370/30/2019, nr. 185/30/2019 și nr. 257/30/2019 ale Tribunalului Timiș – Secția I civilă și, respectiv, de Valentin Vilt în Dosarul nr. 1.328/117/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. În Dosarul nr. 3.071D/2019 magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că dovada de îndeplinire a procedurii de citare a autorului excepției a fost restituită Curții Constituționale cu mențiunea „decedat“, fără însă a exista la dosar vreun document referitor la introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia. Se constată că procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019, nr. 3.071D/2019 și nr. 3.463D/2019 la Dosarul nr. 2.420D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reiterând, pe scurt, argumentele reținute prin deciziile pronunțate în precedent de Curtea Constituțională asupra textului de lege criticat, exemplificativă fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea nr. 1.882 din 31 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 444/118/2019, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și ale art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Valentin Jianu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.420D/2019. … 8.Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.370/30/2019 și prin încheierile din 11 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 185/30/2019 și nr. 257/30/2019, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Jenică Ionică Blajovan, Marius Florin Adamov și Ion Chera în cauze având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.932D/2019, nr. 3.011D/2019 și nr. 3.071D/2019. … 9.Prin Încheierea din 9 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.328/117/2019, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Valentin Vilt într-o cauză aflată în apel având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.463D/2019. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, dispozițiile legale criticate instituie un tratament discriminatoriu între pensiile militare aflate în plată anterior intrării în vigoare a acestui act normativ și cele care au fost stabilite sau acordate ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, deoarece aceste norme legale plafonează cuantumul pensiei militare de stat în sensul că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Ca urmare, se creează situația discriminatorie ca beneficiarii pensiilor militare de stat care se află în aceeași situație juridică și îndeplinesc aceleași condiții obiective de pensionare în raport cu elementele de calcul al drepturilor de pensie să obțină un cuantum diferit al pensiei, ceea ce aduce atingere chiar substanței dreptului la pensie reglementat de art. 47 din Constituție. Efectul discriminatoriu al textului criticat contravine chiar justificării sub care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, și anume pretinsa necesitate de evitare a unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității între asigurații sistemului de pensii militare. … 11.Reglementarea criticată lipsește de orice efectivitate, ignoră și chiar încalcă normele legale cuprinse în Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, norme care stabilesc principiul contributivității și al egalității sistemului pensiilor militare de stat, alte elemente de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei (vârsta de pensionare, perioada de contribuție sau sporurile), dar și alte drepturi sau beneficii anterior recunoscute în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cum ar fi sporul cuvenit în considerarea acordării semnului onorific În Serviciul Patriei. Așa fiind, toate aceste elemente nu mai pot avea efect plenar și se transformă în drepturi golite de conținut, iluzorii, din moment ce cuantumul rezultat al pensiei va fi plafonat pe criteriul stabilit de textul legal criticat. Practic, acesta are efectul unei reale exproprieri a dreptului de proprietate, protejat de art. 44 din Legea fundamentală și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind astfel contrar și art. 53 din Legea fundamentală. … 12.În sprijinul acestor susțineri, în dosarele nr. 2.420D/2019 și nr. 3.463D/2019 se invocă jurisprudența relevantă în materia proprietății și dreptului la pensie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 13.Tribunalul Constanța – Secția I civilă, Tribunalul Timiș – Secția I civilă și Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și-au exprimat opiniile în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, conform încheierilor de sesizare, prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziții care, conform art. X din același act normativ, au intrat în vigoare la data de 15 septembrie 2017 și prin care s-a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispozițiile de modificare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate se raportează, în realitate, la dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Totodată, Curtea observă că modificările aduse art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 – și criticate de autorii excepției – nu mai sunt în prezent în vigoare, deoarece art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat prin art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Însă, în aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea examinează inclusiv dispozițiile legale criticate abrogate care continuă să producă efecte juridice în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea va reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Totodată, se observă că, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.420D/2019 sunt indicate, în dispozitivul încheierii de sesizare, ca obiect al excepției de neconstituționalitate, inclusiv prevederile art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Față de acest aspect Curtea reține că aceste dispoziții, deși modifică, la rândul lor, același art. 60 din Legea nr. 223/2015 și sunt și în prezent în vigoare, nu sunt incidente în cauza ce constituie obiectul Dosarului nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, în care se soluționează o contestație împotriva unei decizii de pensionare emisă la data de 11 septembrie 2018, deci anterior intrării în vigoare, în 29 decembrie 2018, a dispozițiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Prin urmare, aceste dispoziții normative nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. Prevederile legale criticate au următorul conținut normativ:– Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ …  … 18.Prevederile constituționale invocate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și al legalității, art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la principiul nediscriminării, și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, referitoare la dreptul de proprietate. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse analizei Curții Constituționale, în redactarea conferită prin normele cuprinse în art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care au acționat în sens modificator în perioada 9 august 2017-1 ianuarie 2019 (până la intervenția art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018), exemplificative în acest sens fiind Decizia nr. 313 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 15 iulie 2022, Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 februarie 2022, Decizia nr. 410 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 24 august 2021, Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, decizii prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 20.Cu referire la reglementarea pensiilor militare, Curtea a observat că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Cu referire la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a reținut că acestea nu mai prevăd, la fel ca în redactarea anterioară, actualizarea pensiilor de serviciu și instituie, în schimb, o nouă regulă – a plafonării – potrivit căreia pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … 21.Curtea a consolidat o jurisprudență constantă și de principiu referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. De exemplu, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. – abrogată, în prezent, prin Legea nr. 263/2010) instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Aceste considerente de principiu au fost menținute și aplicate mutatis mutandis (de exemplu, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragrafele 54 și 55). … 22.În ceea ce privește pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcție de momentul – anterior sau ulterior – stabilirii sau acordării dreptului de pensie, sunt relevante considerentele de principiu ale Curții prin care aceasta a arătat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit și acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 11 decembrie 2020, paragraful 44). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiași principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Pe de altă parte, Curtea a precizat, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28, Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 46, și Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15). … 23.Cu referire la noile reglementări ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 – criticate în prezenta cauză -, Curtea a arătat că acestea pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a acestora, neputând afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reținut și faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, toți beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuși acelorași prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevăzute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanța de urgență mai sus menționată, potrivit căruia „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată“ (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 15). … 24.Având în vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudența incidentă a Curții Constituționale, rezultă că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție și nici celor cuprinse în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, deoarece acestea se aplică nediferențiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acțiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime așteptări și, cu atât mai puțin, ale unui bun câștigat, și nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere și stabilire a legiuitorului. Întrucât aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție, de asemenea invocat de autorii excepției. … 25.Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale mai sus indicată excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 26.În ceea ce privește invocarea Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea reține că prin decizia menționată a constatat ca fiind neconstituțională reglementarea legală potrivit căreia cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată se va diminua cu 15%, fără ca aceasta să semnifice însă negarea evoluției în reglementarea juridică a acestui domeniu, adică interzicerea sau imposibilitatea reașezării prin lege, pentru viitor, a sistemului de calcul al pensiilor, cu respectarea principiului contributivității (pct. III din considerentele Curții). Or, dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, în redactarea conferită prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, au introdus o nouă soluție legislativă pentru calculul cuantumului pensiei, aplicabilă pentru viitor tuturor celor vizați de ipoteza normei, fără nicio diferențiere pe criterii subiective. Concomitent cu această intervenție legislativă, legiuitorul delegat a asigurat, prin art. 59 din aceeași lege, menținerea cuantumului pensiei aflate în plată în ipoteza în care, ca urmare a actualizării anuale, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației, ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic. Așadar, soluția normativă sancționată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 prin declararea sa ca neconstituțională este în mod evident diferită de cea criticată de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate. În mod similar, situațiile analizate prin hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului invocate în motivarea excepțiilor de neconstituționalitate ce fac obiectul dosarelor nr. 2.420D/2019 și nr. 3.463D/2019 se referă la cazuri de discriminare în acordarea unor drepturi de asigurări sociale, bazate pe criterii interzise de art. 14 din Convenție sau care nu se justificau în mod obiectiv și rezonabil, acestea nefiind incidente, prin urmare, în prezenta cauză. … 27.În plus, nu pot fi reținute nici criticile raportate la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, pe motiv că textul criticat vine în contradicție cu anumite prevederi ale Legii nr. 223/2015, deoarece, pe de o parte, nu este rolul Curții să examineze corelarea dintre diferite texte normative, iar, pe de altă parte, revine autorităților competente, inclusiv instanțelor judecătorești, să identifice și să aplice normele juridice incidente într-o anumită cauză, pe baza unei interpretări pozitive, care să dea eficiență acestor norme în litera și spiritul lor. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Jianu în Dosarul nr. 444/118/2019 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Jenică Ionică Blajovan, de Marius Florin Adamov și, respectiv, de Ion Chera în dosarele nr. 1.370/30/2019, nr. 185/30/2019 și, respectiv, nr. 257/30/2019 ale Tribunalului Timiș – Secția I civilă și de Valentin Vilt în Dosarul nr. 1.328/117/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Tribunalului Timiș – Secția I civilă și Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește