DECIZIA nr. 517 din 5 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) raportat la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Iani-Marius Giuris și Gabriela Avram în Dosarul nr. 6.450/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.027D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În esență, arată că termenele de soluționare reglementate de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în funcție de numărul cererilor nesoluționate au fost instituite tocmai pentru a induce destinatarilor normei așteptări realiste cu privire la durata necesară soluționării cererilor lor. Mai mult, până la emiterea deciziei de compensare în puncte persoana îndreptățită la despăgubiri are doar o simplă așteptare, care nu se bucură de aceeași protecție specifică dreptului de proprietate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.450/118/2018, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) raportat la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Iani-Marius Giuris și Gabriela Avram într-o cauză privind soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă ca tardiv introdusă o acțiune civilă privind acordarea de măsuri reparatorii pentru un imobil. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 instituie o discriminare între destinatarii acestei norme, întrucât nu prevăd aceleași termene de soluționare a notificărilor de către entitățile învestite de lege, ci acestea variază în funcție de locul situării imobilului obiect al cererii de restituire și de numărul de cereri rămase nesoluționate la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Aceleași dispoziții sunt, totodată, lipsite de claritate și previzibilitate sub aspectul luării la cunoștință de către destinatarii normei a numărului concret de cereri nesoluționate, în ipoteza în care entitățile învestite de lege nu fac publice aceste informații încă de la momentul la care aceste termene încep să curgă, astfel că cetățenii nu pot cunoaște ce termen li se aplică. Se arată că acest aspect are drept consecință pierderea definitivă a dreptului de a supune controlului instanței de judecată conduita abuzivă a autorității publice, în temeiul art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. Exemplifică în acest sens că modalitatea prin care, în cauza sa, entitatea învestită de lege cu soluționarea cererilor de restituire a efectuat publicitatea acestor categorii de informații a fost prin afișarea centralizatorului la avizierul instituției, ceea ce nu asigură însă garanția luării la cunoștință de către destinatarul normei, mai ales în cazul unei entități publice atât de încărcate cum este Primăria Municipiului Constanța. Consideră, prin urmare, că procedura de publicitate trebuia definită legal, întrucât în discuție sunt drepturi ce pot fi vătămate ireversibil, iar norma criticată afectează și dreptul constituțional la informație și la liberă exprimare. … 6.Se mai arată că prevederile legale criticate creează o situație profund dezavantajoasă pentru titularii notificărilor, spre deosebire de situația entităților învestite de lege, care au la dispoziție un termen mai îndelungat pentru soluționarea notificărilor, în comparație cu termenul de 6 luni, pus la dispoziția persoanelor care se consideră îndreptățite, în vederea exercitării dreptului de a se adresa instanței de judecată. În plus, nu există o sancțiune pentru nerespectarea obligației de publicare a informațiilor referitoare la numărul de notificări nesoluționate, la data de 1 ianuarie 2014, spre deosebire de termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de a se adresa justiției de către persoanele care se consideră îndreptățite, termen a cărui nerespectare este sancționată cu decăderea. Prin urmare, depășirea etapei administrative, desfășurată în fața entității învestite de lege, este lăsată exclusiv la latitudinea autorității publice, ceea ce este contrar scopului pentru care a fost adoptată Legea nr. 165/2013. Mai mult, regimul mai avantajos, apt să conducă la o soluție mai favorabilă, profită unei instituții a statului, care are calitatea de pârâtă în proces. … 7.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, astfel cum rezultă din jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit motivării autorului acesteia, dispozițiile art. 33 alin. (1) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. În ceea ce privește dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, din motivarea excepției rezultă că incidente în cauză sunt numai prevederile art. 33 alin. (1) lit. b). Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 33 alin. (1) lit. b): „(1) Entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează: (…) b) în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri.“; … – Art. 35 alin. (2): „(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.“ …  … 12.Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 30 – Libertatea de exprimare, ale art. 31 – Dreptul la informație, ale art. 44 alin. (1) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la aceasta, texte referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv la protecția proprietății. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare celor invocate de autorii prezentei excepții, relevante în acest sens fiind Decizia nr. 754 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 6 martie 2019, Decizia nr. 569 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1125 din 23 noiembrie 2020, Decizia nr. 571 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 23 octombrie 2020, Decizia nr. 820 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022, sau Decizia nr. 857 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 aprilie 2022. … 14.Curtea a observat, în jurisprudența mai sus citată, că stabilirea unor termene de natura celor instituite prin prevederile art. 33 și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în care entitățile învestite trebuie să soluționeze notificările și de la expirarea cărora persoana îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești când se constată refuzul nejustificat de soluționare a notificării, se înscrie în rațiunea pentru care legea însăși a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficiență procesului reparatoriu al măsurilor abuzive de preluare a unor imobile în timpul regimului comunist, asigurându-se, în același timp, și certitudinea finalizării acestuia, inclusiv a accesului la instanță în situația refuzului nejustificat al entității competente de a soluționa cererile în respectivele termene. Așadar, termenele instituite în art. 33 din Legea nr. 165/2013 nu împiedică, în sine, exercitarea accesului liber la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, ci doar îl condiționează de respectarea acelor termene înăuntrul cărora entitățile prevăzute de lege au obligația soluționării cererilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea Constituțională statuând în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței sale, a unui drept – subiectiv ori procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului dreptului de acces la justiție, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 857 din 14 decembrie 2021, precitată, paragrafele 15 și 16). Totodată, Curtea a statuat că regula constituțională a accesului liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări (Decizia nr. 113 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, paragraful 23). … 15.În legătură cu susținerile autorilor excepției referitoare la neîndeplinirea de către entitățile învestite de lege a obligației de a comunica numărul cererilor rămase nesoluționate la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin afișare la sediul propriu și prin publicarea acestuia pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în vederea calculării termenului pe care acestea îl au la dispoziție pentru soluționarea lor, Curtea a reținut, în esență, că aceste susțineri nu reprezintă un veritabil motiv de neconstituționalitate a normei legale, ci o chestiune de fapt, apreciată de la caz la caz de instanța de judecată, pe baza probatoriului administrat, Curtea Constituțională neavând competență în această privință (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 820 din 9 decembrie 2021, precitată, paragraful 13). … 16.De asemenea, prin deciziile precitate, Curtea a analizat susțineri referitoare la faptul că nu există un termen în care să fie îndeplinită obligația entităților de publicare a informațiilor referitoare la numărul de notificări nesoluționate, precum și la faptul că nu există o sancțiune pentru nerespectarea acestei obligații, în temeiul art. 33 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, spre deosebire de termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de a se adresa justiției de către persoanele care se consideră îndreptățite, termen a cărui nerespectare este sancționată cu decăderea. Curtea a reținut că acestea sunt aspecte de oportunitate a reglementării, ce țin de opțiunea legiuitorului. Totodată, Curtea a mai constatat că depășirea termenelor cuprinse în cadrul etapei administrative, desfășurată în fața entității învestite de lege cu soluționarea notificării, prin emiterea unei decizii de admitere sau de respingere a acestora, nu echivalează cu crearea unei situații nefavorabile pentru persoanele îndreptățite la restituire, câtă vreme acestea se pot adresa instanței de judecată, în vederea soluționării pe fond a notificării. Așadar, în vederea asigurării celerității procedurii, legiuitorul a prevăzut remediul accesului în fața instanțelor judecătorești al persoanelor îndreptățite, nemulțumite de pasivitatea entităților învestite de lege cu privire la soluționarea notificărilor, în termenele prevăzute în mod expres în acest scop. … 17.Curtea a mai observat că prin actul normativ criticat legiuitorul a prevăzut și un sistem de garanții cu privire la aplicarea eficientă a legii, prin instituirea unor sancțiuni. Astfel, în sensul art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013, nerespectarea termenelor prevăzute de această lege constituie contravenție dacă faptele nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni (Decizia nr. 820 din 9 decembrie 2021, precitată, paragrafele 14 și 15). … 18.Prevederile art. 33 alin. (1) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 au fost criticate și din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate, deoarece, în ipoteza în care entitățile învestite de lege nu fac publice informațiile cu privire la numărul de notificări rămase nesoluționate, persoanele care se consideră îndreptățite nu au posibilitatea să cunoască termenul instituit de lege pentru soluționarea notificărilor la nivelul fiecărei entități, respectiv de 24 de luni [prevăzut de art. 33 alin. (1) lit. b)] în prezenta cauză, și nu pot calcula termenul de 6 luni de la epuizarea căruia poate fi exercitat dreptul la acțiune, sancțiunea fiind decăderea din dreptul de a supune controlului instanței de judecată conduita abuzivă a autorității publice. Analizând aceste susțineri, Curtea a reținut că prevederile legale criticate stabilesc suficient de clar și precis, în condiții de previzibilitate, atât anumite termene în care entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, cât și obligația respectivelor autorități publice de a afișa aceste date la sediul lor și de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care are, la rândul ei, obligația de a le centraliza și de a le publica pe pagina proprie de internet, nefiind în contradicție cu exigențele privind calitatea legii ce decurg din art. 1 alin. (5) al Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr. 754 din 22 noiembrie 2018, precitată, paragraful 26). … 19.Cu referire la susținerile potrivit cărora prevederile legale criticate creează o situație profund dezavantajoasă pentru titularii notificărilor, spre deosebire de situația entităților învestite de lege, care au la dispoziție un termen mai îndelungat pentru soluționarea notificărilor, Curtea a reamintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia tratamentul diferențiat al persoanelor aflate în situații similare este discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, respectiv dacă nu urmărește un obiectiv legitim sau dacă nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele întrebuințate și obiectivul avut în vedere (Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Având în vedere scopul Legii nr. 165/2013, și anume eficientizarea procedurilor administrative și, în final, respectarea drepturilor tuturor persoanelor vizate de acest act normativ, Curtea a constatat existența unui raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. La stabilirea termenelor prevăzute în art. 33 din acest act normativ s-au avut în vedere procedurile administrative necesare implementării noului cadru legislativ, alocările de resurse materiale și umane pentru ca autoritățile locale și centrale să își îndeplinească obligațiile legale prevăzute de noua reglementare, numărul mare de cereri și posibilitatea completării cu înscrisuri a dosarelor depuse la entitățile învestite de lege, astfel că tratamentul juridic diferențiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectivă și rezonabilă, fără a constitui o încălcare a normelor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 754 din 22 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 28-30). … 20.În lipsa unor elemente de noutate relevate în prezenta cauză, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții, cele statuate în deciziile mai sus indicate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, excepția urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. … 21.Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 30 – Libertatea de exprimare și art. 31 – Dreptul la informație, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate nu arată, în mod concret, în ce constă această încălcare, astfel că aceste susțineri nu pot fi reținute. Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate pertinente, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 22.În consecință, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate, excepția urmând să fie respinsă ca neîntemeiată. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iani-Marius Giuris și Gabriela Avram în Dosarul nr. 6.450/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. b) și ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește