DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Eugen Hîrceagă în Dosarul nr. 985/191/2018/a3 al Judecătoriei Blaj și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 962D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părții. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar o cerere de judecare a cauzei în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autorul acesteia contestă modalitatea de calcul al veniturilor în funcție de care se soluționează cererea de ajutor public judiciar și propune el o modalitate de calcul, aspecte a căror analiză excedează competenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea nr. 371 din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 985/191/2018/a3, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Eugen Hîrceagă într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a asistenței judiciare sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale dacă în aplicarea lor nu se scad toate cheltuielile lunare pe care solicitantul ajutorului public judiciar le are de suportat pentru asigurarea unui trai la un nivel minim decent. De asemenea, se susține că „este neconstituțional refuzul instanței de a scădea cheltuielile efectuate lunar, cu mențiunea că plata unui abonament TV și respectiv a unui abonament telefonic trebuie excluse de la a fi avute în vedere atunci când se analizează cererea de acordare a ajutorului judiciar“. … 7.Judecătoria Blaj apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În realitate criticile formulate vizează modul în care instanța judecătorească a aplicat în cauză dispozițiile legale criticate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.“ … 12.În opinia autorului excepției, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea accesului la justiție și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor fizice care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 2 aprilie 2019, paragraful 13). Reglementarea posibilității acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. … 14.Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilește categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum și sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere). … 15.În ceea ce privește sumele datorate în mod periodic la care face referire textul legal criticat, Curtea observă că art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 vizează obligațiile de întreținere și de plată ale solicitantului și ale familiei sale. Astfel, art. 14 din aceeași ordonanță de urgență se referă la mențiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de ajutor public judiciar și la furnizarea datelor și a documentelor necesare acordării acestuia, deoarece situația materială se apreciază în raport cu sursele de venit ale solicitantului și ale membrilor familiei, precum și cu obligațiile periodice pe care aceștia le au. … 16.Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 august 2018, paragraful 15, Curtea a reținut că dispozițiile art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă forma ad probationem a soluției legislative consacrate de art. 9 din același act normativ. Totodată, Curtea a reținut că instanța de judecată, în vederea soluționării cererii de acordare a ajutorului public judiciar, poate solicita, suplimentar, în temeiul art. 14 alin. (3) din ordonanța de urgență sus-menționată, orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente. … 17.Faptul că textul de lege criticat nu prevede in terminis categoriile de sume datorate în mod periodic nu are relevanță constituțională, întrucât, astfel cum a arătat și Curtea în jurisprudența sa referitoare la principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 322 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 16 august 2021, paragraful 14). … 18.Prin urmare, aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. … 19.Față de jurisprudența anterior invocată, Curtea reține că, în prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, este nemulțumit de modul de aplicare a legii de către instanța judecătorească raportat la stabilirea de către aceasta a sumelor datorate cu caracter periodic. … 20.Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 19). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Eugen Hîrceagă în Dosarul nr. 985/191/2018/a3 al Judecătoriei Blaj.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Blaj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește