DECIZIA nr. 516 din 30 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Cristina Gabriela Dornean în Dosarul nr. 12.445/280/2015 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.000D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Raluca Păunescu Dornean din Baroul Timiș, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000. Aceasta precizează că autoarea excepției de neconstituționalitate se încadrează în categoria persoanelor fizice independente și că instanța de contencios constituțional nu s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate prin prisma acelorași critici formulate în cauză, făcând referire la jurisprudența cuprinsă în fișa de jurisprudență a dosarului. Prin sintagma „persoane fizice“ se restrânge sfera noțiunii de consumator doar la persoana fizică privită ca om, ca individ. Prin faptul că în domeniul de reglementare a legii nu intră persoana fizică și persoana fizică autorizată se creează o discriminare nejustificată. … 5.Se menționează jurisprudența considerată relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 455 din 22 iunie 2017. Se mai relatează elemente de fapt din dosar. În continuare sunt comparate mai multe instituții juridice prin prisma efectelor juridice asupra persoanelor fizice independente. … 6.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că prevederile Legii nr. 193/2000 reprezintă transpunerea unei directive europene și invocă faptul că există jurisprudență relevantă a instanței de contencios constituțional, care își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 7.Având cuvântul în replică, reprezentanta autoarei excepției de neconstituționalitate arată că, în prezent, legislația nu este destul de clară în privința persoanelor fizice individuale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.445/280/2015, Tribunalul Argeș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, excepție ridicată de Cristina Gabriela Dornean într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel declarat împotriva unei sentințe civile. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că întrucât dispozițiile legale criticate nu se referă, în definiția „consumatorului“, atât la persoana fizică individuală, cât și la persoana fizică autorizată, acestea contravin prevederilor art. 16 și 53 din Constituție. Prin reglementarea actuală se ajunge la situația în care persoanele menționate nu beneficiază de garanțiile și protecția legislației europene în urma implementării Directivei 93/13 a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii în dreptul românesc, întrucât s-a avut în vedere noțiunea de „persoană fizică“ în sens restrâns și nu în sens larg, în care s-ar include atât persoana fizică individuală, cât și persoana fizică autorizată. … 10.Tribunalul Argeș – Secția civilă apreciază că textul legal criticat nu contravine exigențelor constituționale invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. Interpretarea dată de aceasta din urmă prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 este neîntemeiată, întrucât nu se poate considera că, în baza acestui text de lege, s-ar crea o situație defavorabilă pentru acele categorii de persoane care nu sunt incluse în sfera noțiunii de consumator. De fapt, autoarea excepției de neconstituționalitate critică omisiunea legiuitorului de a include în această categorie și persoanele fizice independente, împrejurare ce nu echivalează cu necorelarea acestei prevederi legale și anume a art. 2 din Legea nr. 193/2000, cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 53 alin. (2) din Constituție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, dispoziții care au următorul cuprins: (1)Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.(2)Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și în art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că regimul persoanelor fizice autorizate este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008. Potrivit art. 7 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, persoanele fizice autorizate trebuie să solicite oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal înregistrarea și autorizarea funcționării înainte de începerea activității economice. De asemenea, potrivit art. 5 din același act normativ, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege. Ca atare, orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate trebuie să fie înregistrată și autorizată în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008. … 17.Autorizarea funcționării, în condițiile legii, nu exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale de obligația de a obține, înainte de începerea activității, autorizațiile, avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea anumitor activități economice (art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008). De asemenea, schimbarea obiectului principal de activitate se înregistrează în registrul comerțului. … 18.De asemenea, persoana fizică autorizată poate angaja, în calitate de angajator, terțe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condițiile legii, sau poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice titulare ale unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor întreprinderi familiale, ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unor activități economice, fără ca aceasta să își schimbe statutul juridic dobândit potrivit legii. … 19.Art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași ordonanță de urgență prevede că: (1)Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.(2)În caz de insolvență, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare. … 20.Mai mult decât atât, Curtea mai menționează prevederile art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, potrivit cărora persoanele fizice autorizate sunt plătitoare de impozit pe venit în condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. … 21.În ceea ce privește persoane fizice independente la care face referire autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, este vorba despre persoanele care obțin venituri din activități independente în sensul Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar acestea au, la rândul lor, calitatea de profesionist. Prin urmare, considerentele de mai sus sunt valabile și în privința lor. … 22.Astfel, conform art. 67 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt considerate venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestările de servicii cu caracter profesional, desfășurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile științific, literar, artistic, educativ și altele, de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, consultanți de plasamente în valori imobiliare, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate în mod independent, în condițiile legii. … 23.Persoanele fizice independente se înregistrează direct la administrația financiară de unde primesc un cod de înregistrare fiscală. Din punct de vedere contabil, lucrurile sunt asemănătoare cu persoanele fizice autorizate, în sensul că acestea au obligația conducerii contabilității, care presupune înregistrarea încasărilor și plăților în Registrul de încasări și plăți și întocmirea unui registru de evidență fiscală, în conformitate cu prevederile art. 68 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. De asemenea, persoanele fizice independente (PFI), ca și P.F.A.-urile, au același regim de impozitare, cu excepția faptului că nu pot fi impozitate la norma de venit (conform art. 69 din Codul fiscal). … 24.Așadar, toate dispozițiile legale menționate indică faptul că atât persoana fizică autorizată, cât și persoana fizică individuală au un regim juridic total diferit (acela de profesionist) față de cel al persoanei fizice – consumator. … 25.Curtea a statuat în jurisprudența sa, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod rațional și obiectiv (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006).  … 26.Curtea constată că legiuitorul a exclus în mod expres persoanele fizice autorizate din sfera consumatorilor, acest lucru fiind o opțiune legislativă care are în vedere condiția lor de profesionist. Or, profesioniștii nu se află în aceeași situație juridică cu aceea a consumatorilor, motiv pentru care nu se poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii.  … 27.Cu privire la dispozițiile art. 53 din Constituție, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II – Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale – din Constituție.  … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristina Gabriela Dornean în Dosarul nr. 12.445/280/2015 al Tribunalului Argeș – Secția civilă și constată că prevederile art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește