DECIZIA nr. 516 din 17 iulie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 61 din 23 ianuarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 140
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 140
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 140
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 140
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 140
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 236 19/04/2018
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 140
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 140 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 3.805/2/2016 (986/2016) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.832D/2017.2.La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției de neconstituționalitate. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Aceasta arată că bănuiala legitimă ar trebui să constituie motiv de strămutare în situația în care instanța judecătorească încalcă drepturile fundamentale.4.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autoarea solicită modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.805/2/2016 (986/2016), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 140 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că pentru a fi constituțional art. 140 din Codul de procedură civilă ar trebui să prevadă mai multe situații care să fie stabilite drept motiv de strămutare, în primul rând, cazul în care instanța încalcă, cu rea-credință, drepturile constituționale ale justițiabilului sau procedurile prevăzute de lege. S-a mai arătat că astfel de situații pot să corespundă uneori motivului de „bănuială legitimă“, dar nu întotdeauna, și că legea ia în calcul doar situații în care există bănuieli cu privire la imparțialitatea judecătorului, însă nu și situații în care acesta încalcă drepturile uneia dintre părți. Autoarea excepției a mai arătat că este evident că un cetățean nu se poate aștepta să-i fie apărate drepturile, libertățile și interesele sale legitime tocmai de către o instanță care i-a încălcat, pe durata procesului, drepturile cetățenești stabilite de Constituție. Suspiciunea lipsei de imparțialitate este un criteriu greu de demonstrat în practică și, din acest motiv, instanța care a făcut abuzuri împotriva unui cetățean poate să continue judecarea cauzei. Prin urmare, legea ar trebui să prevadă că orice încălcare a drepturilor constituționale constituie un criteriu valid pentru a cere strămutarea cauzei respective.7.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate vizează, de fapt, o omisiune legislativă, lucru care excedează competenței Curții Constituționale.10.Avocatul Poporului a arătat că își menține punctul de vedere reținut de instanța de contencios constituțional în Decizia nr. 236 din 19 aprilie 2018, în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acesta mai arată că strămutarea procesului civil reprezintă un incident procedural referitor la instanța sesizată cu judecarea pricinii și are ca finalitate înlăturarea suspiciunilor ce ar putea sa apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia. Hotărârea pronunțată de instanță cu ocazia soluționării cererii de strămutare este rezultatul unui act de administrare a justiției, iar nu de soluționare în fond a unei cauze civile. 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 140 din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală Temeiul strămutării, cu următorul cuprins: (1)Strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică.(2)Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparțialitatea judecătorilor din cauza circumstanțelor procesului, calității părților ori unor relații conflictuale locale.(3)Constituie motiv de siguranță publică împrejurările excepționale care presupun că judecata procesului la instanța competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul stabilirii mai multor situații care să fie recunoscute drept motiv de strămutare, precum și al extinderii sferei noțiunii „bănuială legitimă“. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 140 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 3.805/2/2016 (986/2016) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x