DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (5), în privința cuvântului „plenului“, coroborat cu art. 29 alin. (6) – (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Angela-Bianca Ispas în Dosarul nr. 561/57/2019 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.914D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Consideră că nici textele de lege criticate și nici cele constituționale, pretins încălcate, nu au o legătură directă cu criticile formulate, deoarece acestea vizează, în esență, efectul suspensiv de drept de care beneficiază, în temeiul Legii nr. 317/2004, contestația formulată împotriva hotărârilor plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spre deosebire de hotărârile secțiilor aceleiași entități publice, care nu pot fi suspendate în același temei, ci doar în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Aceste instituții juridice, referitoare la competența plenului, respectiv a secțiilor CSM, se regăsesc în alte reglementări, care nu fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 561/57/2019, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (5), în privința cuvântului „plenului“, coroborat cu art. 29 alin. (6) – (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Angela-Bianca Ispas într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării unei hotărâri prin care Secția pentru procurori a CSM a respins contestația formulată de autoarea excepției cu privire la o hotărâre prin care comisia de organizare a concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor a respins candidatura acesteia pe motivul neîndeplinirii condiției de vechime. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, prin faptul că se referă la hotărârile plenului, și nu ale secțiilor CSM, lipsesc hotărârile pronunțate în materia drepturilor și carierei judecătorilor și procurorilor de efectul suspendării de drept a executării în ipoteza contestării acestora. Se arată că, până la introducerea în concepția Legii nr. 317/2004 a principiului separării carierelor de judecător și procuror, prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, plenul CSM hotăra cu privire la aspectele legate de cariera și drepturile magistraților, iar contestarea acestor hotărâri avea efect suspensiv de executare în temeiul art. 29 alin. (5) coroborat cu art. 29 alin. (6) – (8) din Legea nr. 317/2004. Însă, în urma modificărilor legislative mai sus menționate, o serie de atribuții importante ale plenului CSM au fost mutate în sarcina secțiilor, astfel că dispozițiile art. 29 alin. (5) – (8), criticate în cauza de față, nu se mai pot aplica în cazul hotărârilor pronunțate de secțiile CSM. În consecință, este afectat rolul constituțional al CSM de garant al independenței justiției, atribuit de art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală, rol ce nu poate viza doar o secție a CSM, deci o activitate desfășurată „în cerc restrâns“ care include aspecte esențiale ale drepturilor și carierei judecătorilor și procurorilor, cum ar fi dreptul de a promova în carieră. … 6.În lipsa efectului suspensiv de executare a hotărârilor Secției pentru judecători sau ale Secției pentru procurori pe care îl au normele speciale, cu caracter derogatoriu, cuprinse la art. 29 alin. (5) – (8) din Legea nr. 317/2004, persoana interesată de obținerea suspendării executării actului administrativ reprezentat de hotărârea Secției pentru procurori a CSM pronunțată cu privire la drepturile și cariera procurorilor este obligată să urmeze calea dreptului comun, prescrisă de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Or, art. 14 alin. (1) din această lege, referitor la suspendarea executării actului administrativ contestat, face trimitere la noțiunea de „pagubă iminentă“, definită la art. 2 alin. (1) lit. ș) din aceeași lege și care, referindu-se numai la prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, la perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, elimină posibilitatea invocării unui alt interes de altă natură decât cel material, cum ar fi dreptul procurorului la promovare în interesul realizării justiției. Prin urmare, această limitare a naturii pagubei iminente în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 este neconstituțională, îngrădind dreptul persoanei vătămate în alt sens decât printr-o pagubă materială prezentă sau viitoare și afectând, în final, garanțiile de independență a justiției. … 7.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Odată cu separarea, în cadrul CSM, a competențelor decizionale în privința carierei magistraților, legiuitorul a stabilit implicit și caracterul de acte administrative al hotărârilor pronunțate de cele două secții ale CSM cu privire la cariera magistraților, acestea putând fi contestate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun. Cât privește sfera noțiunii de „pagubă iminentă“, în jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr. 349 din 24 aprilie 2012, nr. 794 din 3 iunie 2010, nr. 673 din 10 octombrie 2006, nr. 1.129 din 27 noiembrie 2007, nr. 1.109 din 8 septembrie 2011 sau nr. 1.354 din 13 octombrie 2011) s-a stabilit că dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cuprind repere clare în funcție de care instanța de judecată poate acorda, la cerere, suspendarea executării actului administrativ atacat, fără a depinde exclusiv de o pagubă actuală, deci fără a exclude și existența unui prejudiciu moral pretins de persoana vătămată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în actul de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 29 alin. (5), în privința cuvântului „plenului“, coroborat cu art. 29 alin. (6) – (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, modificată și completată prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018. În realitate, obiectul excepției îl formează dispozițiile art. 29 alin. (5) coroborat cu art. 29 alin. (6) – (8) din Legea nr. 317/2004, texte care, la data ridicării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul conținut:– Art. 29 alin. (5)-(8) din Legea nr. 317/2004:(5)Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.(6)Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.(7)Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.(8)Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia. …  … 12.Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, noua reglementare în materie intervenind asupra soluției legislative criticate în cauză. Însă, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională va analiza dispozițiile de lege criticate, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, dar continuă să producă efecte juridice în litigiul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 13.De asemenea, sunt criticate și dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, modificate și completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, având următorul conținut normativ:– Art. 2 (Semnificația unor termeni) alin. (1) lit. ș): „(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […] ș) pagubă iminentă – prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public;“. …  … 14.Normele constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 124 alin. (1) cu referire la principiul legalității în activitatea de înfăptuire a justiției și ale art. 133 alin. (1) potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, Curtea observă că, prin Legea nr. 234/2018, legiuitorul a adus o serie de modificări esențiale de concepție asupra modului de funcționare și organizare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), reglementat prin Legea nr. 317/2004. Chiar dacă, structural, CSM a fost de la începutul înființării sale compus din două secții distincte – Secția pentru judecători și Secția pentru procurori -, Legea nr. 234/2018 a introdus filosofia separării carierelor în cadrul celor două ramuri ale magistraturii, astfel că o serie dintre atribuțiile pe care anterior le exercita plenul CSM, ca autoritate unică prevăzută de Constituție cu rolul de garant al independenței justiției [art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală] au fost distribuite celor două secții ale CSM, în mod corespunzător. Legea nr. 234/2018 a fost supusă în două rânduri controlului de constituționalitate anterior promulgării, Curtea luând act, prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 6 martie 2018, și Decizia nr. 251 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 4 mai 2018, de noul principiu al separării carierelor de judecător și procuror și considerând, în principiu, că acesta nu contravine normelor fundamentale ale art. 133 și 134, referitoare la CSM. … 16.În prezenta cauză, autoarea excepției reclamă, în calitate de procuror candidat la concursul de promovare pe loc în funcție de execuție, organizat la data de 20 octombrie 2019, și respins pe motivul neîndeplinirii cerințelor legale de vechime, faptul că, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 234/2018, hotărârile privind cariera procurorilor, mai exact, privind promovarea acestora, nu mai aparțin plenului CSM, ci Secției pentru procurori a CSM, iar din acest motiv contestația formulată de procurorul candidat nu mai beneficiază de efectul suspensiv de executare de drept, conferit expres de art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, întrucât obiectul acesteia nu mai este hotărârea plenului CSM, așa cum prevede expressis verbis art. 29 alin. (5) din aceeași lege și la care art. 29 alin. (8) face trimitere, ci hotărârea Secției pentru procurori. În consecință, este obligat să urmeze calea dreptului comun pentru a solicita suspendarea executării hotărârii Secției pentru procurori (act administrativ), însă Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 condiționează suspendarea executării actului de existența unei pagube iminente, care, în termenii art. 2 alin. (1) lit. ș) din această lege, nu cuprinde însă și prejudiciul moral sau alte interese legitime, cum ar fi promovarea în funcție, care, la rândul său, servește interesului realizării justiției și garanțiilor independenței acesteia. … 17.Curtea constată că există, într-adevăr, o lipsă de corelare între dispozițiile art. 29 din Legea nr. 317/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, dar că aceasta nu contravine normelor fundamentale invocate în susținerea excepției, referitoare la rolul constituțional al CSM, la principiile înfăptuirii justiției și la dreptul persoanei vătămate de a se adresa autorității publice pentru repararea pagubei sau recunoașterea dreptului pretins încălcat. … 18.Astfel, potrivit noii concepții a legiuitorului, implementate prin modificările legislative aduse concomitent atât Legii nr. 317/2004, cât și Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor) și Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară) – acte normative abrogate în prezent -, nu toate atribuțiile care vizează cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor sunt exercitate de plenul CSM, unele dintre acestea – printre care și atribuțiile privind promovarea – fiind repartizate secției corespunzătoare a CSM, așa cum se poate observa din lectura comparativă a prevederilor art. 35 și 40 din Legea nr. 317/2004, în redactarea inițială și ulterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 234/2018. … 19.Așa fiind, sub imperiul noilor modificări legislative, Secția pentru procurori a CSM a aprobat, prin Hotărârea nr. 681 din 23 iulie 2019, în prezent abrogată, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție. Potrivit art. 14 din acest regulament, comisia de organizare a concursului verifică îndeplinirea condițiilor legale de participare la concurs a candidaților, iar listele cu rezultatele acestor verificări pot fi contestate, în termen de 2 zile de la publicarea lor, la CSM, fiind soluționate de Secția pentru procurori. De îndată după pronunțarea hotărârii secției, comisia de organizare a concursului întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, care se afișează la sediile parchetelor și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 20.Continuarea demersului de contestare este prevăzută de art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin Legea nr. 207/2018, potrivit căruia „Hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.“ În redactarea sa anterioară, art. 9 avea următorul cuprins: „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată pentru soluționarea contestațiilor formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară.“ Așadar, dacă anterior implementării principiului separării carierelor de judecător și procuror, plenul CSM era instanța competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva hotărârilor secțiilor CSM pronunțate în alte materii decât cea disciplinară, implementarea noului principiu a impus și modificarea competenței de judecată a acestor contestații, care nu mai revine plenului CSM, ci secției de contencios administrativ a curții de apel competente teritorial. … 21.În acest context, se remarcă, totodată, dispozițiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, care au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, în sensul distincției operate în virtutea principiului separării carierelor de judecător și de procuror, astfel: „Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.“ Anterior acestei intervenții legislative, alin. (8) al art. 29 din Legea nr. 317/2004 se referea, fără nicio distincție, la „contestație“, acțiune cu efect suspensiv de drept asupra executării hotărârii CSM. Corelând însă alin. (8) cu alin. (5) al art. 29, ulterior adoptării Legii nr. 234/2018, se observă o neconcordanță între acestea întrucât alin. (5) nu a fost modificat în același sens, al distincției dintre hotărârea plenului CSM și hotărârea secției corespunzătoare a CSM, pronunțată în urma contestației formulate de persoana interesată, judecător sau procuror. … 22.Prin urmare, dispozițiile criticate ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, referindu-se, chiar și după adoptarea Legii nr. 234/2018, la „hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor“, sunt necorelate cu ansamblul normativ al prevederilor care, ulterior modificărilor aduse în anul 2018 legilor justiției, au implementat un nou model de abordare a aspectelor legate de promovarea judecătorilor și procurorilor, în sensul că acestea nu mai revin plenului CSM, ci fiecărei secții corespunzătoare a CSM, și nici nu mai pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun, adică Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 23.Curtea constată, în acest sens, că art. 35 din Legea nr. 317/2004 a menținut în competența plenului CSM, chiar și după adoptarea Legii nr. 234/2018, unele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, dar printre acestea nu se mai numără și cele privind promovarea, acestea din urmă fiind transferate în mod expres, prin modificările aduse în anul 2018, în competența secției corespunzătoare a CSM, astfel cum reglementează aceeași lege la art. 40 alin. (1) lit. h) cu privire la promovarea judecătorilor și, respectiv, la art. 40 alin. (2) lit. i) cu privire la promovarea procurorilor. În acest caz particular, al promovării, hotărârea prin care se soluționează contestația cu privire la rezultatele verificării îndeplinirii condițiilor legale de participare la concursul de promovare aparține secției corespunzătoare a CSM, și nu plenului CSM, astfel că nu se poate aplica efectul suspensiv de executare de drept pe care îl conferă contestației art. 29 alin. (8) dacă aceasta este formulată împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (5), adică împotriva hotărârilor plenului CSM. … 24.Curtea reține, pe de altă parte, că lipsa de corelare mai sus arătată a fost corectată odată cu adoptarea, în anul 2022, a noilor legi ale justiției, art. 29 alin. (5) și (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii stabilind următoarele: „(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului și secțiilor privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare. (6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă.“ … 25.Revenind la chestiunea suspendării de drept a executării hotărârii Secției pentru procurori, se reține că aceasta se poate obține potrivit art. 9 din Legea nr. 304/2004, respectiv în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, care reglementează condițiile în care instanța poate acorda suspendarea actului administrativ atacat, situație în care instanța soluționează cererea de suspendare de urgență și cu precădere, cu citarea părților, hotărârea dată cererii de suspendare fiind executorie de drept. Urmând acest demers, autoarea excepției consideră că definiția prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 pentru noțiunea de „pagubă iminentă“ limitează sfera acesteia doar la producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, excluzând prejudiciul moral și împiedicând astfel instanța să dispună suspendarea actului administrativ atacat. … 26.Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 794 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010, a observat că art. 14 din Legea nr. 554/2004 impune întrunirea a trei condiții pentru ca instanța să poată dispune suspendarea: existența cazului bine justificat, prevenirea unei pagube iminente și dovada că persoana vătămată a formulat recursul prealabil la autoritatea emitentă a actului respectiv. Analizând definiția noțiunii de „pagubă iminentă“, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, semnifică prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, Curtea a constatat că legiuitorul a conferit reglementării un caracter preventiv, în scopul evitării efectelor vătămătoare ale actului a cărui legalitate este pusă în discuție, scop care nu ar fi putut fi atins în ipoteza în care norma s-ar fi referit doar la o pagubă actuală. De altfel, iminența pagubei nu se prezumă, ci trebuie dovedită de către persoana care a solicitat suspendarea executării actului administrativ, instanța de judecată urmând să aprecieze cu privire la aceasta. … 27.În considerarea celor de mai sus și a criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea Constituțională reține că, prin natura sa, paguba iminentă nu se poate disocia de latura sa materială, concretă, nici cea actuală, nici cea previzibilă, din viitor, având în vedere că suspendarea executării actului administrativ este o măsură de excepție de la regula executării lui, iar excepția trebuie să răspundă unor imperative de urgență și de necesitate, care să se justifice rațional prin iminența producerii în mod real a unei pagube cuantificabile, actuale sau eventuale, instanța putând aprecia asupra semnificației, întinderii și gravității acestei pagube și dispunând în consecință măsura suspendării executării respectivului act administrativ pentru o perioadă determinată de timp. Totodată, legiuitorul a luat în considerare și posibilitatea amenințării unui interes general, și nu doar particular, referindu-se la perturbarea gravă, în viitor, a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, această ipoteză acoperind și cazul de față, înfăptuirea justiției reprezentând un serviciu public, iar autoarea excepției invocând interesul realizării justiției și al garantării independenței justiției. … 28.Prin urmare, Curtea constată că, deși în cazul autoarei excepției nu a putut opera suspendarea de drept a executării hotărârii Secției pentru procurori în virtutea regulilor speciale prevăzute de art. 29 din Legea nr. 317/2004 – necorelate corespunzător cu funcționarea principiului separării carierei de judecător de cea de procuror, introdus prin Legea nr. 234/2018 -, reglementările de drept comun au oferit persoanei interesate/ vătămate o altă cale pentru atingerea aceluiași scop, reprezentată de contenciosul administrativ, dreptul său garantat de art. 52 alin. (1) din Constituție nefiind, astfel, afectat. … 29.Cât privește susținerile autoarei excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 124 alin. (1) și ale art. 133 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt de natură să demonstreze modalitatea în care textele de lege criticate contravin principiilor înfăptuirii justiției sau rolului de garant al independenței justiției al CSM, iar Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în formularea unor critici pertinente în sensul arătat, astfel că normele constituționale invocate sunt lipsite de incidență în cauză. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Angela-Bianca Ispas în Dosarul nr. 561/57/2019 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 29 alin. (5) coroborat cu art. 29 alin. (6) – (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește