DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Avram și Elena Avram în Dosarul nr. 10.620/212/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 778D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 793D/2019, nr. 1.262D/2019, nr. 2.855D/2019 și nr. 3.448D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alice Virginia Pană în Dosarul nr. 7.086/212/2015 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, de Ilie Stan în Dosarul nr. 13.396/303/2015 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, de Constantin Pașcan în Dosarul nr. 1.866/326/2014 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și de Oana Elisabeta Frânc în Dosarul nr. 931/272/2013* al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.262D/2019 autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 793D/2019, nr. 1.262D/2019, nr. 2.855D/2019 și nr. 3.448D/2019 la Dosarul nr. 778D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la excluderea căii de atac a recursului în materia partajului judiciar, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze căile de atac în diferite materii. În ceea ce privește critica ce vizează o pretinsă discriminare sub aspectul stabilirii căilor de atac în funcție de modul în care este cerut partajul – pe cale principală sau pe cale incidentală, apreciază că aceasta este neîntemeiată atât timp cât este vorba despre proceduri diferite. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.620/212/2016, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Avram și Elena Avram într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de partaj judiciar, aflată în faza procesuală a recursului.  … 9.Prin Încheierea din 27 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.086/212/2015, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alice Virginia Pană în cadrul soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect partajul judiciar.  … 10.Prin Încheierea din 15 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.396/303/2015, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ilie Stan în cadrul soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect partajul judiciar. … 11.Prin Încheierea din 16 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.866/326/2014, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constantin Pașcan în cadrul soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect partajul judiciar. … 12.Prin Încheierea din 19 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 931/272/2013*, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 995 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Oana Elisabeta Frânc în cadrul soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect partajul judiciar.  … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că legiuitorul a instituit prin dispozițiile legale criticate o diferență de tratament juridic fără a avea o bază rațională și obiectivă, prin excluderea de la calea de atac a recursului a hotărârilor pronunțate în procedura partajului judiciar. Astfel, deși partajul este în esență o acțiune patrimonială, legiuitorul a înțeles să o delimiteze de categoria cererilor evaluabile în bani și să o includă într-o categorie reglementată special din punctul de vedere al exercitării căilor de atac. Fără ca legiuitorul să aducă argumente temeinice care să justifice o astfel de măsură, lipsirea părților de dreptul de a exercita calea de atac a recursului în materia partajului îmbracă forma unei evidente încălcări a dreptului pe care îl are orice persoană – de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime, în condițiile în care statul trebuie să asigure o protecție egală drepturilor și intereselor legitime ale părților din proces, să respecte principiul egalității în fața legii. … 14.Mai mult, dispozițiile legale criticate realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul – pe cale principală sau incidentală, și avantajează inexplicabil doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. … 15.În fine, în susținerea excepției sunt invocate și considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat neconstituționalitatea excluderii cererilor evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv de la calea de atac a recursului. … 16.Prin urmare, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece prevăd doar calea de atac a apelului în materia partajului judiciar, deși aceste litigii sunt evaluabile și în bani. … 17.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 18.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.  … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.“ … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 670 din Codul civil, partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii. Procedura partajului judiciar este reglementată ca o procedură specială prin dispozițiile art. 980-996 din cartea a VI-a, titlul V, din Codul de procedură civilă. Așadar, persoanele care doresc să partajeze bunurile comune pot opta pentru partajul voluntar ori, dacă nu se înțeleg, pot urma procedura civilă specială a partajului judiciar. În aceste condiții, partajul judiciar are un caracter facultativ și judiciar. … 25.Potrivit dispozițiilor legale criticate, soluționarea cererii de partaj se face prin hotărârea de partaj care este supusă numai apelului, dacă partajul a fost cerut pe cale principală. Principala critică a autorilor excepției de neconstituționalitate vizează lipsa căii de atac a recursului în materia partajului judiciar. … 26.Analizând conținutul normativ al dispoziției legale criticate, Curtea observă că legiuitorul a stabilit, în materia sus- menționată, dublul grad de jurisdicție, respectiv fond și apel. Întrucât apelul este o cale devolutivă de atac, persoanele în cauză beneficiază de o examinare în fond a cauzei lor atât în fața judecătoriei, cât și a tribunalului. … 27.Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional, care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului (Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 15). … 28.Curtea a mai statuat că accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea, în fiecare cauză, a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege.  … 29.Totodată, Curtea observă că în prezenta cauză textul de lege criticat permite exercitarea căii ordinare de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, astfel încât este asigurat în această procedură specială controlul judiciar, sub forma unei căi de atac devolutive care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea dreptului de acces la justiție, a dreptului la un proces echitabil și nici a dreptului la apărare. … 30.Cu privire la invocarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, Curtea reține faptul că prin decizia amintită a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituțională. Sintagma menționată viza imposibilitatea introducerii căii de atac a recursului în procesele al căror obiect îl constituiau astfel de cereri, iar instanța constituțională a constatat existența unei discriminări pe criteriul valorii cererii în cadrul aceleiași categorii de persoane, mai exact a acelora care au formulat cereri evaluabile în bani.  … 31.În urma pronunțării acestei decizii, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani, justițiabilul are acces la calea de atac a recursului. Astfel, rațiunea adoptării unei asemenea soluții prin decizia antereferită a fost aceea de a deschide accesul la calea de atac extraordinară a recursului pentru cererile evaluabile în bani, indiferent de valoarea lor, neputând exista cauze mai importante și mai puțin importante în funcție de acest criteriu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 389 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 28 august 2020, paragraful 29). … 32.Faptul că hotărârea pronunțată în procedura partajului judiciar nu poate fi supusă recursului nu rezultă în mod direct din fixarea unei condiții valorice în acest sens, ci din faptul că aceasta este pronunțată într-o procedură specială, într-o materie în care legiuitorul, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, precum în cazul de față (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017). Împrejurarea că în anumite materii, expres stabilite de lege, nu este reglementat și al treilea grad de jurisdicție, respectiv recursul, drept cale extraordinară de atac nu poate echivala cu lipsa accesului la justiție, garantat de art. 21 din Legea fundamentală. … 33.Prin urmare, considerentele de principiu ale Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 nu pot fi aplicate mutatis mutandis în cauza de față. … 34.Referitor la critica raportată la art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii, Curtea a stabilit că această normă din Legea fundamentală lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.341 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 3 decembrie 2010, sau Decizia nr. 246 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 25 aprilie 2012). … 35.În continuare, Curtea nu poate reține nici critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul – pe cale principală sau incidentală, și avantajează doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. În acest sens, Curtea observă că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie, în funcție de situațiile în care partajul judiciar este solicitat pe cale principală sau pe cale incidentală. Soluția legislativă potrivit căreia, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac precum hotărârea dată asupra cererii principale reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu contravine principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotește dreptul la un proces echitabil, părțile exercitându-și drepturile procesuale în funcție de calificarea procesuală a cererilor deduse judecății, exercitarea căilor de atac având loc în condițiile și termenele stabilite de legiuitor. … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Avram și Elena Avram în Dosarul nr. 10.620/212/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, de Alice Virginia Pană în Dosarul nr. 7.086/212/2015 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, de Ilie Stan în Dosarul nr. 13.396/303/2015 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, de Constantin Pașcan în Dosarul nr. 1.866/326/2014 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și de Oana Elisabeta Frânc în Dosarul nr. 931/272/2013* al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește