DECIZIA nr. 514 din 3 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, precum și a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 6.391/86/2017* al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 356D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, mandatarul acesteia, domnul Gabriel Dănuț Barbir. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei este depusă o procură judiciară din care rezultă că mandatarul este soțul autoarei excepției de neconstituționalitate și că este împuternicit să o reprezinte în fața instanțelor judecătorești și a instituțiilor statului, asistat la nevoie de un avocat ales, însă nu rezultă că mandatarul este licențiat în drept. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise în susținerea acesteia, prin care a formulat și o cerere de eliberare a unei copii electronice a înregistrării ședinței de judecată. … 4.La întrebarea președintelui Curții Constituționale cu privire la faptul dacă are studii juridice și dacă solicită să susțină concluzii orale sau se rezumă la concluziile scrise aflate la dosar, mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate a răspuns că are studii in situ și ar dori să își susțină oral punctul de vedere.  … 5.Având cuvântul cu privire la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public apreciază că mandatarul autoarei excepției de neconstituționalitate nu poate pune concluzii orale în fața Curții Constituționale, având în vedere că acesta nu are studii juridice. Totodată, solicită respingerea cererii de eliberare a unei copii electronice a înregistrării ședinței, întrucât rezumatul acesteia se va regăsi în cuprinsul deciziei ce urmează să fie pronunțată în cauză. … 6.În legătură cu cererile formulate, Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, permite, cu titlu de excepție, având în vedere lipsa studiilor juridice ale mandatarului autoarei excepției de neconstituționalitate, ca acesta să susțină oral, pe scurt, criticile formulate, iar, în temeiul art. 231 alin. (5) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, Curtea aprobă eliberarea unei copii electronice a înregistrării ședinței de judecată. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul mandatarului autoarei excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând, în esență, criticile cuprinse în excepția de neconstituționalitate. Totodată, solicită Curții să își reconsidere jurisprudența cu privire la dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 corelativ cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât suspendarea cauzei este lăsată la aprecierea instanței judecătorești, suspendare care se aplică față de toate părțile din acel proces. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 5 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.391/86/2017*, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, precum și a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 sunt neconstituționale, întrucât nu se mai suspendă cauzele până după pronunțarea de către Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. … 11.Se susține că este neconstituțional caracterul facultativ al prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, întrucât acestea permit instanțelor judecătorești să suspende sau nu cauza. Astfel se creează o discriminare între justițiabilii ale căror cauze se suspendă și cei ale căror cauze nu se suspendă. În aceste condiții se apreciază că justiția nu mai este unică, imparțială și egală pentru toți.  … 12.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile mandatarului autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, precum și dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010: „Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 3. La articolul 29, alineatul (5) se abrogă.“; … – Art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți;“. …  … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se mai invocă și art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, se invocă prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egal al justiției. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în privința dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 s-a mai pronunțat prin raportare la critici similare formulate de aceeași autoare ca și în prezenta cauză, constatând constituționalitatea acestora. … 19.Prin Decizia nr. 360 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecății cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi neconstituționale, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual și arbitrarul într-o formă care nu poate fi sancționată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecință imediată și necesară a exercitării liberului acces la justiție. Astfel, scopul primordial al controlului de constituționalitate – interesul general al societății de a asana legislația în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituționalitate – a fost pervertit într-un scop eminamente personal al unor părți litigante care au folosit excepția de neconstituționalitate drept pretext pentru amânarea soluției pronunțate de instanța în fața căreia a fost dedus litigiul. Or, prin adoptarea Legii nr. 177/2010, voința legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepției de neconstituționalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituție și lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părți a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. … 20.Astfel, deși nu se mai suspendă cauzele în care a fost invocată o excepție de neconstituționalitate, aceasta nu înseamnă că este afectat principiul egalității în drepturi, întrucât acesta nu presupune uniformitate, ci impune un tratament egal pentru situații egale și un tratament diferit pentru situații diferite. … 21.Curtea nu a reținut încălcarea art. 21 din Legea fundamentală, deoarece prevederile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părților interesate de a se adresa instanțelor judecătorești și de a valorifica în acest cadru toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, întrucât, în măsura în care s-a admis o excepție de neconstituționalitate, aceasta poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri definitive pronunțate, dacă soluția dată s-a întemeiat pe dispoziția declarată neconstituțională sau pe alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare. În plus, prin continuarea judecății în cauzele în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, se dă expresie exigenței constituționale consacrate de art. 21 alin. (3) potrivit căreia părțile au dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.În continuare, referitor la dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecății, instanța este chemată să cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecății. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea cauzei depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unui alt proces aflat în curs, permite acestuia să își exercite rolul activ, sancționând eventualele tentative de exercitare abuzivă de către părți a drepturilor procesuale, mai eficient decât în situația în care suspendarea ar avea caracter imperativ, astfel încât dispozițiile legale criticate nu aduc atingere principiului unicității, imparțialității și egalității justiției, consacrat de prevederile art. 124 alin. (2) din Constituție. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 6.391/86/2017* al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, precum și dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește