DECIZIA nr. 513 din 13 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Constantin Dobrița în Dosarul nr. 517/54/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.000D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 517/54/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Dobrița într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a reținut că autorul a deținut simultan atât funcția de primar, cât și calitatea de persoană fizică autorizată. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că în paralel cu funcția de primar a avut și calitatea de persoană fizică autorizată, desfășurând o activitate agricolă cu privire la care a încercat să acceseze finanțare din fondurile Uniunii Europene, în scopul satisfacerii nevoilor familiei. În acest context, consideră că numai săvârșirea de fapte de comerț obiective conferă calitatea de comerciant persoanei fizice. Textul de lege criticat determină interpretări diferite pentru aceeași situație, care duc la restrângerea dreptului de a beneficia de fonduri europene sau de a desfășura o activitate agricolă. Norma juridică trebuie interpretată în spiritul ei, iar interpretarea nu trebuie să ducă la încălcări ale Constituției. Simpla deținere a calității de comerciant, fără exercitarea efectivă a activității, nu poate conduce la o incompatibilitate. Textul de lege criticat aduce atingere dreptului de a fi ales și creează o disproporție în raport cu scopul urmărit. Prin acesta se creează o discriminare între persoanele care pot accesa fonduri europene și persoanele care intră sub incidența sa. Se aduce atingere și dreptului de proprietate, deoarece autorul excepției nu poate folosi terenul pe care îl deține și pentru exploatarea căruia dorea să acceseze fonduri europene. În concluzie, acesta solicită să se constate că textul de lege criticat este neconstituțional „în măsura în care se interpretează în sensul că există starea de incompatibilitate și în cazul exercitării simultan a funcției de primar, dar și a unei calități de comerciant impuse în mod imperativ de legislație pentru accesarea unor fonduri cu scopul satisfacerii nevoilor personale și ale familiei (cum este cazul persoanei fizice autorizate), chiar dacă nu se produc efecte specifice celor comerciale“. … 6.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale și arătând că dispozițiile art. 105 alin. (1) din Constituție nu au legătură cu situația de incompatibilitate în care se află autorul excepției. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările aduse prin Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, care au următorul conținut: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: […] g) calitatea de comerciant persoană fizică;“. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 4 alin. (2) referitor la criteriile de nediscriminare, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 105 alin. (1) privind incompatibilitățile funcției de membru al Guvernului. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, paragrafele 30-40), a statuat cu valoare de principiu că textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. … 13.Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. … 14.De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. … 15.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. (2) și ale art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu sunt de natură a afecta acest principiu constituțional, având în vedere faptul că demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, iar acestea îi vizează în egală măsură pe toți cei aflați într-o atare situație, fără deosebire pe criterii de gen. … 16.Referitor la invocarea prevederilor constituționale ale art. 37, Curtea nu a reținut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. … 17.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care îndeplinesc funcții publice, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese. Ca atare, norma constituțională invocată nu are incidență în cauză. … 18.Distinct de cele reținute prin decizia anterior menționată, Curtea reține că în momentul în care o persoană ocupă o funcție publică, respectiv cea de primar, aceasta este supusă regimului incompatibilității în raport cu calitatea de comerciant persoană fizică, indiferent de scopul pentru care a dobândit această ultimă calitate. Această persoană este supusă unui regim special pe care l-a cunoscut, asumându-și-l în momentul în care a candidat. Este opțiunea legiuitorului de a reglementa incompatibilitățile, astfel încât persoana să exercite funcția publică cu respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public anterior menționate. … 19.În ceea ce privește încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea reține că acesta poate fi exercitat în limitele stabilite prin lege, așa cum prevede art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, cu respectarea regimului incompatibilității stabilite prin textul de lege criticat. … 20.Curtea observă că nu poate fi reținută nici încălcarea art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție de vreme ce autorul nu indică motivele pe care se întemeiază excepția de neconstituționalitate, iar din conținutul textului de lege criticat nu rezultă vreo legătură cu acest articol (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 21.În ceea ce privește invocarea art. 105 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că acesta nu este o normă de referință pentru situația autorului excepției, care a exercitat funcția de primar. Textul constituțional pretins încălcat reglementează cu privire la incompatibilitățile funcției de membru al Guvernului și nu își găsește aplicabilitatea în cauză. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Dobrița în Dosarul nr. 517/54/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește