DECIZIA nr. 510 din 5 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Florin Monac în Dosarul nr. 304/91/2020 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 786D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.522D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de municipiul Reșița în Dosarul nr. 2.374/115/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.522D/2020 la Dosarul nr. 786D/2020, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. În acest sens, invocă Decizia nr. 632 din 7 octombrie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 10 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 304/91/2020, Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Florin Monac într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ. … 8.Prin Încheierea din 8 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.374/115/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de municipiul Reșița într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 au permis personalului nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile să beneficieze de majorarea indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%. Aceleași dispoziții legale au permis viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile să aibă indemnizațiile mărite cu până la 25%. … 10.Cu toate acestea, dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 au stabilit faptul că nivelul veniturilor salariale pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ se va stabili fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar, fiind astfel plafonate drepturile salariale de care puteau beneficia cele două categorii de angajați ai primăriei, dar fără a exista un asemenea plafon legal și pentru viceprimarii unităților administrativ-teritoriale. … 11.În aceste condiții, dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din aceeași lege, sunt neconstituționale în măsura în care induc o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte, diferențe care se manifestă prin plafonarea veniturilor salariale pentru prima categorie și acordarea în mod neîngrădit a acestora celei de-a doua categorii.  … 12.Acest aspect s-ar traduce prin aceea că, pentru o muncă egală, o persoană va putea beneficia de drepturi bănești suplimentare, iar o altă persoană nu, atingându-se, în mod evident, cele mai elementare norme legale cu privire la discriminare, aceste aspecte fiind contradictorii chiar Legii-cadru nr. 153/2017, care, prin art. 6 pct. b), ridică la rang de principiu egalitatea în cadrul personalului sectorului bugetar. … 13.Curtea Constituțională a statuat în numeroase rânduri că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, așa cum a stabilit prin Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, dar dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din aceeași lege, instituie un tratament diferențiat pentru cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă.  … 14.Totodată, instanța constituțională, prin Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, a statuat că principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. Prin aceeași decizie s-a mai arătat că în același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. … 15.Caracterul discriminatoriu al dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 este evident, în condițiile în care, în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din aceeași lege, acesta instituie un tratament inegal pentru o situație similară, respectiv situația în care atât funcționarul public/consilierul, cât și viceprimarul fac parte din echipele de proiecte finanțate din fonduri comunitare nerambursabile, proiecte în care aceștia exercită aceeași muncă, dar în legătură cu care sunt remunerați inegal din cauza plafonărilor veniturilor salariale ale funcționarului/consilierului la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar. … 16.Autorii excepției recunosc faptul că sporurile nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare pe care legiuitorul le poate limita, dar nu în condițiile în care o parte din destinatarii acestora se pot bucura de ele, iar o altă parte nu, deși toate persoanele vizate se regăsesc în aceeași situație. … 17.Prin dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, intenția legiuitorului a fost de a încuraja atât unitățile administrativ-teritoriale, cât și personalul din cadrul acestora să implementeze proiecte de absorbție a fondurilor europene în vederea dezvoltării infrastructurii sau a altor puncte de interes pentru comunitățile locale. Acordarea acestui spor este justificată, în condițiile în care implementarea proiectelor pentru fondurile europene presupune numeroase activități adiacente activităților din cadrul funcției publice, precum monitorizarea proiectului prin folosirea de instrumente specifice pentru măsurarea evoluției proiectului, analizarea măsurii în care proiectul se încadrează în limitele stabilite prin buget, monitorizarea riscurilor, controlul costurilor și încadrării în duratele planificate, pregătirea și realizarea cererilor de plată etc. … 18.Autorii excepției arată și faptul că, dacă se dă curs interpretării pentru aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu se vor mai putea aplica dispozițiile art. 16 alin. (1) din aceeași lege, deoarece se ajunge la situația, evident neconstituțională, de a nu permite angajaților primăriei să beneficieze de plata muncii suplimentare pe care o realizau în cadrul echipelor de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. O asemenea concluzie este neconstituțională, deoarece dreptul la remunerație bănească pentru munca prestată este un drept ce derivă din dreptul la muncă prevăzut la art. 41 din Constituție, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia nr. 294 din 1 noiembrie 2001. … 19.Este adevărat că, în situația expusă, nu se are în vedere plata unui salariu în sensul art. 159 din Codul muncii, ci plata unor drepturi salariale reprezentate de sporurile prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, dar pentru identitate de rațiune se consideră că, în lipsa unei dispoziții exprese care să suprime dreptul la acordarea acestor sporuri, simpla aplicare a art. 11 alin. (4) din aceeași lege încalcă dreptul persoanelor vizate de a fi plătite pentru munca suplimentară prestată în cadrul proiectelor în care erau implicate. … 20.Un alt aspect relevant este faptul că nu se putea refuza numirea în cadrul echipelor de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, deoarece un asemenea refuz ar fi însemnat, pe de o parte, imposibilitatea de a implementa proiectele din cauză că fiecare dintre aceste proiecte prevedea un număr minim de participanți în echipa de implementare, număr pe care nu l-ar fi putut îndeplini în lipsa lor, și, pe de altă parte, un asemenea refuz ar fi putut reprezenta premisa unei cercetări disciplinare, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 77 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, coroborate cu dispozițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, refuzul de a îndeplini ordinul superiorului în exercitarea atribuțiilor de serviciu constituia abatere disciplinară și, potrivit art. 68 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, aceste dispoziții erau executorii și obligatorii pentru funcționari, conform fișei postului. … 21.Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu induc o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte. Neacordarea unor sporuri nu poate fi considerată o piedică în calea exercitării dreptului la muncă, neaducându-se nicio atingere dreptului persoanei de a alege locul de muncă și de a presta o muncă în condițiile stabilite de lege. Acordarea majorării salariale cu 20% pentru personalul nominalizat în echipe de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile se face în condițiile reglementate de legiuitor în art. 16 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, ambele categorii de personal beneficiind de creșterea venitului lunar în condițiile legii. De asemenea, este invocată și jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019.  … 22.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 23.Guvernul apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens, amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 834 din 12 decembrie 2019.  … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, potrivit cărora: „Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.“ … 27.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 41 referitoare la dreptul la muncă. … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului exercitat de instanța de contencios constituțional în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 632 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 27 iunie 2022, Decizia nr. 53 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 27 mai 2022, și Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1308 din 30 decembrie 2020. … 29.Astfel, prin Decizia nr. 53 din 15 februarie 2022, antereferită, paragrafele 16 și 17, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate vin să dea expresie principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 din Constituție. Viceprimarii ocupă funcții de demnitate publică, iar opțiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile funcționarilor din cadrul organelor administrației publice locale cu indemnizația funcției de viceprimar, ca o expresie a principiului constituțional menționat. În aceste condiții, poziția de funcționar public în cadrul organelor administrației publice locale ajunge să fie asumată prin acceptarea încheierii unui raport de serviciu ori a continuării raporturilor de muncă deja existente. Scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituție se va putea face în condiții de funcționabilitate optimă a autorităților menționate. … 30.Coeficienții corespunzători indemnizațiilor pentru primari și viceprimari se regăsesc în anexa nr. IX lit. C – Funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale la Legea-cadru nr. 153/2017. Așadar, viceprimarii [aleși din rândul consilierilor locali – atât potrivit art. 57 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cât și potrivit art. 152 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ], ocupând funcții de demnitate publică, fiind aleși, se află într-o situație juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuție (demnitari locali și funcționari publici locali). Prin urmare, natura funcției de ales local este diferită de cea a funcționarilor publici. … 31.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză invocă o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte, diferențe care se manifestă prin plafonarea veniturilor de natură salarială pentru prima categorie și acordarea în mod neîngrădit a acestora celei de-a doua categorii, în cotă de până la 25%. Analizând aceste aspecte, Curtea, prin Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, antereferită, paragraful 36, a apreciat că această critică nu poate fi reținută, întrucât funcționarii publici și aleșii locali (care fac parte din categoria aleșilor locali) se află într-o situație juridică diferită. Așadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea și Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). În cazul de față, opțiunea legiuitorului a avut în vedere un criteriu obiectiv menit să limiteze cheltuielile cu personalul angajat din cadrul administrației publice locale.  … 32.Prin Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, paragraful 35, Curtea a apreciat că susținerile potrivit cărora autorii au fost obligați să participe la implementarea unor proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile, prin atribuirea unor sarcini suplimentare față de cele prevăzute în fișa postului, sunt chestiuni care țin de aplicarea legii și care sunt de competența instanțelor judecătorești. … 33.Având în vedere dreptul exclusiv de care se bucură legiuitorul, de a reglementa modul de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 41 din perspectiva încălcării dreptului la salariu. În acest sens, este Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, paragraful 37. … 34.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 35.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Monac în Dosarul nr. 304/91/2020 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și de municipiul Reșița în Dosarul nr. 2.374/115/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește