DECIZIA nr. 51 din 22 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) lit. a) și art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepție ridicată de Ion Dură în Dosarul nr. 13.524/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.466D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional care își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 536 din 18 iulie 2018). … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 3 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.524/280/2016, Judecătoria Pitești – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (1) lit. a) și art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, excepție ridicată de Ion Dură în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni referitoare la regimul silvic. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, din moment ce prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior nu este stabilit prin lege sau prin hotărâre a Guvernului, se pune problema dacă nu cumva faptelor prevăzute de textele legale criticate le lipsește unul dintre elementele constitutive ale laturii obiective, pentru că întotdeauna criteriul valoric al presupusului prejudiciu este cel care face diferența dintre răspunderea contravențională și cea penală. Așa fiind, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale numai în situația în care sintagma „dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei“ are corespondent în prețul mediu pe metru cub de masă lemnoasă pe picior stabilit prin hotărâre a Guvernului, și nu prin ordin de ministru. … 6.De asemenea, consideră că după adoptarea Legii nr. 187/2012, care în art. 202 pct. 8 a prevăzut că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se stabilește prin lege, a intervenit o abrogare implicită a ordinelor anterioare de stabilire a prețului. De aceea, dispozițiile legale criticate sunt constituționale numai în situația în care faptele au fost săvârșite după intrarea în vigoare a dispozițiilor prevăzute în art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 (sau ulterior dispozițiilor art. I pct. 94 din Legea nr. 133/2015).  … 7.În sfârșit, autorul excepției consideră că sintagma „fără drept“ din cuprinsul art. 108 alin. (1) lit. a) [s.n. art. 107 alin. (1)] din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic nu respectă standardele de calitate a legii, întrucât din modul de definire nu pot fi determinate cu exactitate criteriile în funcție de care se poate face diferența între o simplă abatere și o sancțiune penală, norma fiind confuză. … 8.Judecătoria Pitești – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, după intrarea în vigoare a Codului penal, legiuitorul a incriminat în continuare faptele de tăiere ilegală și furt de arbori din fondul forestier național, dispoziții care se referă în mod explicit la evaluarea prejudiciului în raport cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei, limita valorică fiind în continuare un criteriu de incriminare.  … 9.Prevederile art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 sunt norme penale incomplete, care se completează cu prevederile actului normativ emis în condițiile stabilite de art. 123 din Legea nr. 46/2008, respectiv ordin al autorității publice centrale ce răspunde de păduri sau lege, la propunerea autorității publice care răspunde de păduri.  … 10.Nu se poate considera că prin modificarea art. 123 din Legea nr. 46/2008 a intervenit o abrogare implicită a Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, fapt ce ar conduce la imposibilitatea stabilirii prețului mediu pe metru cub de masă lemnoasă pe picior și, pe cale de consecință, la dezincriminarea faptelor prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008, deoarece, în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, în cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de aceasta, în forma existentă la data abrogării, în afară de cazul în care legea prevede altfel. … 11.În ceea ce privește sintagma „fără drept“, instanța apreciază ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată în raport cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție pe motiv de neclaritate, deoarece legea prevede în mod expres care sunt condițiile de exploatare a masei lemnoase.  … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, din analiza argumentelor autorului excepției rezultă că acesta nu critică textele legale pentru ce conțin, ci pentru ceea ce nu conțin, solicitând, în fapt, completarea dispozițiilor legale respective. … 14.De asemenea, cu privire la conținutul concret al art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, în forma actuală, Guvernul face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 776 din 17 noiembrie 2015 și Decizia nr. 902 din 17 decembrie 2015), prin care s-a statuat că forma actuală a textului este mult mai clară și conferă destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoană tentată să săvârșească o infracțiune silvică va putea ști cu precizie că, la data săvârșirii, fapta sa este infracțiune sau nu. În acest fel au fost înlăturate situațiile în care fapta putea constitui infracțiune la data săvârșirii, dar ulterior, din cauza creșterii prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta să fie scoasă din sfera ilicitului penal, valoarea prejudiciului produs nemaifiind de 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. … 15.În plus, referitor la sintagma „fără drept“, Curtea Constituțională a statuat, cu privire la analiza conținutului altor norme, că aceasta este constituțională și, prin analogie, rezultă că activitatea de tăiere a arborilor poate fi efectuată în condițiile prevăzute de lege, orice activitate contrară fiind prezumată a fi efectuată „fără drept“.  … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 108 alin. (1) lit. a) și art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic. Analizând prevederile legale criticate, Curtea constată că soluția legislativă contestată, în vigoare la data sesizării, se regăsește, începând cu data republicării Legii nr. 46/2008 – Codul silvic în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, în art. 107 alin. (1) lit. a) și art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic. Drept urmare, Curtea se va pronunța asupra acestor din urmă dispoziții, care au următorul conținut: – Art. 107 alin. (1) lit. a): (1)Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:a)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei; …  … – Art. 109 alin. (1) lit. a): (1)Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:a)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;. …  …  … 19.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor și art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei, precum și dispozițiile art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic au mai fost supuse controlului Curții Constituționale din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 776 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016, paragrafele 19-21, și Decizia nr. 536 din 18 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 2 octombrie 2018. Cu acele ocazii, instanța de contencios constituțional a reținut că, drept urmare a modificărilor legislative operate, condiția referitoare la existența infracțiunii în raport cu valoarea prejudiciului produs la data constatării faptei a fost înlocuită cu cea care face trimitere la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. Din perspectivă constituțională, Curtea a constatat că această din urmă modalitate este mult mai clară și conferă destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoană tentată să comită o infracțiune silvică va putea ști cu precizie, la data săvârșirii, că fapta sa este infracțiune sau nu. În acest fel au fost înlăturate situațiile în care fapta putea constitui infracțiune la data săvârșirii, dar ulterior, din cauza creșterii prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta putea să fie scoasă din sfera ilicitului penal, valoarea prejudiciului produs nemaifiind de 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În plus, varianta anterioară referitoare la prejudiciul calculat în funcție de prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei a comportat interpretări diferite, care au impus pronunțarea în recurs în interesul legii a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite nr. 12 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, deoarece data constatării unei fapte penale este, cu excepția infracțiunilor flagrante, ulterioară datei săvârșirii. … 21.Așa fiind, instanța de contencios constituțional a considerat că ultima variantă aleasă de legiuitor nu face altceva decât să dea eficiență principiului activității legii penale, situație care nu înlătură însă posibilitatea aplicării legii penale mai favorabile. … 22.La o concluzie identică a ajuns și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015 – când, având de pronunțat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preț, cu consecința dezincriminării, în concret, a infracțiunilor prevăzute de art. 108 și art. 110 din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic) -, a statuat următoarele: „Având însă în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice pentru faptele aflate în curs de judecată, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracțiunile prevăzute de art. 110 din Legea nr. 46/2008, fie incidența dispozițiilor art. 4 din Codul penal și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidența dispozițiilor art. 5 din Codul penal, după caz“. … 23.Curtea a mai constatat că, în ceea ce privește sintagma „fără drept“ din cuprinsul dispozițiilor art. 107 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, aceasta este foarte clară, nu lasă loc de interpretare, iar destinatarii săi pot identifica cu ușurință situațiile în care se aplică și consecințele acestora. Mai mult, sintagma „fără drept“, deși nu este definită, nu are un nivel ridicat de complexitate, înțelesul său putând fi decelat potrivit limbajului comun. Astfel, întregul fond forestier național este supus regimului silvic, iar vegetația forestieră din afara fondului forestier național este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos (a se vedea art. 6 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic). De asemenea, exploatarea masei lemnoase se face după obținerea autorizației de exploatare și predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice și în conformitate cu instrucțiunile privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. În zonele de deal și de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare. Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestați de către comisia de atestare, care funcționează în cadrul asociației patronale și profesionale din domeniul forestier, recunoscută la nivel național. Prin excepție, proprietarii de fond forestier, persoane juridice și fizice, pot exploata, fără atestare, din proprietatea lor un volum de până la 20 mc/an, în condițiile legii. Totodată, arborii destinați tăierii se inventariază și, după caz, în funcție de natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale de marcat de către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele tehnice. Forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Dispozitivele speciale de marcat au regimul mărcilor și al sigiliilor, iar tiparele lor se înregistrează și se păstrează la birourile notariale. În sfârșit, materialele lemnoase, indiferent de proveniența lor, se transportă numai însoțite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora, fiind interzise primirea spre încărcare și transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoțite de documentele de transport (a se vedea art. 62-68 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic). … 24.Așa fiind, legiuitorul a reglementat în detaliu modalitatea de exploatare a masei lemnoase în așa fel încât orice tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din rădăcini, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, să se realizeze cu drept, adică cu respectarea exigențelor prevăzute de Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.  … 25.În acest sens, Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 902 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 14 martie 2016, paragrafele 23-25, prin care a statuat că exploatarea masei lemnoase de către proprietari se poate face după obținerea autorizației și cu respectarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport de material lemnos aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Totodată, legiuitorul a prevăzut în art. 62 alin. (3) și (4) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic o excepție potrivit căreia persoanele fizice, precum și cele care au facilitățile prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni și membrii formelor de proprietate asociative prevăzute de lege pot exploata, fără atestare, un volum maxim de 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate. … 26.Prin urmare, Curtea a constatat că obiectul juridic multiplu al infracțiunilor silvice constă în relațiile sociale menite să protejeze fondul forestier, ca factor esențial în menținerea calității mediului la un nivel optim. În acest sens, prin Decizia nr. 293 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 18 iunie 2015, paragraful 20, Curtea Constituțională a statuat că, în limita atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, dar și potrivit politicii penale a statului, legiuitorul poate decide cu privire la reglementarea infracțiunilor silvice, în considerarea importanței valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate și a raporturilor sociale ce se nasc în urma anumitor incriminări. Or, responsabil pentru atingerea principiilor continuității recoltelor de lemn, eficacității funcționale, asigurării conservării și ameliorării biodiversității este, în principal, statul, fapt care este de natură să legitimeze și calitatea sa de subiect pasiv principal al unor astfel de infracțiuni. … 27.Toate acestea sunt rațiuni evidente ce justifică interesul material și moral al statului român pentru întreprinderea tuturor demersurilor necesare care asigură protecția vegetației forestiere față de actele necontrolate de tăiere, rupere, distrugere, degradare sau scoatere din rădăcini de arbori, puieți ori lăstari aparținând acestui fond, motiv pentru care sintagma „fără drept“ vizează lipsa autorizației de tăiere sau neîndeplinirea oricăror condiții legale ori împrejurarea că, în anumite situații expres reglementate, se impun tăieri și curățiri pentru igienizarea pădurilor publice sau private, precum și faptul că proprietarii de păduri particulare sau deținătorii de terenuri cu vegetație forestieră pot exploata pentru nevoi personale, în regim silvic, până la 20 mc/an de material lemnos din pădurile pe care le au în proprietate. În toate cazurile, indiferent de forma de proprietate asupra pădurilor, tăierea arborilor fără îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor necesare recoltării materialului lemnos, respectiv obținerea autorizației de exploatare, inventarierea și marcarea arborilor de către organele silvice autorizate și predarea-primirea parchetelor sau suprafețelor în exploatare, constituie faptă săvârșită „fără drept“, indiferent de persoana care o săvârșește, inclusiv proprietarul pădurii private. … 28.Cu privire la celelalte critici, Curtea a constatat că, în intervalul 2008-31 ianuarie 2014, potrivit art. 123 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilea anual, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, fiind emise asemenea ordine, ultimele fiind Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.283/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012, prin care s-a aprobat prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 85 lei, și Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, prin care s-a aprobat prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 101 lei. Prin Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 118/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, s-a abrogat Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 76/2014, deoarece, potrivit art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, și care, potrivit art. 247, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, „Prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilește anual, prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură“.  … 29.Ulterior, prin art. I pct. 94 din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2015, „Prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură“.  … 30.Prin urmare, în intervalul 1 februarie 2014-10 iunie 2015, potrivit Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, astfel cum a fost modificată prin art. 202 pct. 8 din Legea nr. 187/2012, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit anual, prin lege. În acest sens, prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a aprobat prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în valoare de 115 lei. Prin art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 20 septembrie 2016, Legea nr. 4/2015 a fost însă abrogată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a actului abrogator, abrogare care a fost prorogată până la data de 15 august 2017 (a se vedea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, precum și pentru stabilirea de măsuri în acordarea unor beneficii de asistență socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017) și, ulterior, până la data de 31 decembrie 2017 (a se vedea Ordonanța Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017). … 31.Prin art. II din Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 22 decembrie 2017, s-a reglementat că „De la data de 1 ianuarie 2018 se stabilește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la valoarea de 164 lei“. … 32.Cu toate că, în fapt, începând cu 1 februarie 2014 și până în prezent, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost de 115 lei și, respectiv, 164 lei, stabilit prin lege, dispozițiile legale criticate acceptă posibilitatea ca începând cu 13 iunie 2015, ca urmare a Legii nr. 133/2015 prin care s-a modificat conținutul art. 123 din Legea nr. 46/2008, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior să se stabilească anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, normă care a fost menținută și după republicarea Legii nr. 46/2008, în art. 116 criticat. … 33.În acea cauză, asemeni celei prezente, autorii excepției de neconstituționalitate au considerat că sunt afectate dispozițiile constituționale referitoare la principiul legalității pedepsei, deoarece, la momentul comiterii faptelor prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. d) și de art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determina prin cuantum incriminarea faptei, s-a materializat prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspundea de silvicultură. … 34.Curtea a constatat că împrejurarea că valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior poate fi determinată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale are, din perspectivă constituțională, aceleași valențe cu posibilitatea determinării aceleiași valori prin hotărâre a Guvernului. Cu privire la o critică similară, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 326 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 22 iunie 2012, statuând că soluția aleasă a fost confirmată de puterea legiuitoare, care a delegat Guvernului prerogativa de a actualiza permanent anumite liste și nicidecum de a incrimina. Aceleași rațiuni sunt valabile și cu privire la dreptul puterii legiuitoare de a delega conducătorului autorității publice centrale dreptul de a stabili anual prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. … 35.De altfel, modalitatea de reglementare nu este inedită, sens în care prin Decizia nr. 670 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, Curtea Constituțională a statuat că nu este încălcat principiul legalității incriminării, prin aceea că se stabilesc limite de pedeapsă diferențiate în funcție de prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data săvârșirii faptei. … 36.Art. 123 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic prevede că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilește anual, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. … 37.De asemenea, a mai arătat Curtea, prin Decizia nr. 326 din 29 martie 2012, precitată, că soluții legislative similare se regăsesc și în cuprinsul altor acte normative, cum ar fi art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc. … 38.În plus, art. 114 din Codul silvic menționează că „Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală“. Față de aceste dispoziții nu se poate susține că în lege nu sunt prevăzute toate condițiile cerute pentru ca faptele respective să constituie infracțiune. Dimpotrivă, examinarea textelor de lege criticate prin excepția de neconstituționalitate scoate în evidență că acestea definesc în măsură suficientă infracțiunile pe care le prevăd, descriind comportamentul ilegal incriminat și stabilind în mod expres pedepsele aplicabile. Este adevărat că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 2-6 din Ordonanța de urgență nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, dar această determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la bază criterii stabilite de lege, prin care evaluarea pagubelor se realizează, în mod unitar, indiferent de natura proprietății ori de proprietar sau de modul în care acestea au fost produse (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.593 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 28 ianuarie 2011, pct. 2, Decizia nr. 1.110 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010, Decizia nr. 166 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2006, și Decizia nr. 670 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008). … 39.De asemenea, în ceea ce privește atribuția autorității publice centrale care răspunde de silvicultură de a stabili prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, Curtea reține că acesta este stabilit și calculat în raport cu parametrii prevăzuți de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreționare ce ar putea conduce la încălcarea principiului legalității incriminării și supremației legii. Deci textul de lege nu conferă ministerului atribuția de a stabili prețul în mod subiectiv, discreționar, exclusiv în funcție de aprecierea sa. În acest sens, Curtea mai constată că, potrivit pct. 39 din anexa nr. 1 la Codul silvic, care face parte integrantă din legea criticată, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la nivel național, se determină pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul Național de Statistică. … 40.În concluzie, Curtea a constatat că – la nivelul legii – sunt satisfăcute exigențele minimale ale principiului constituțional al legalității incriminării, atât timp cât autoritatea de reglementare stabilește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior pe baza unor parametri de natură legală ce impun operațiuni obiective, nediscreționare și fără adăugiri la voința legiuitorului. Chiar dacă, din punctul de vedere al tehnicii legislative, este preferabilă indicarea concretă, prin lege, a cuantumului valorii minime a pagubei produse prin infracțiune, Curtea constată că această opțiune legislativă poate fi determinată de dinamica prețurilor în cadrul unei economii de piață. … 41.Toate aceste argumente constituie motive suficiente de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, iar, întrucât, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 42.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Dură în Dosarul nr. 13.524/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția penală și constată că dispozițiile art. 107 alin. (1) lit. a) și art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pitești – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește