DECIZIA nr. 51 din 1 februarie 2018

1.Pe rol se află soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, obiecție formulată de un număr de 55 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, în temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 2.Cu Adresa nr. 2/12.044 din 18 decembrie 2017, Secretarul General al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 12.445 din 19 decembrie 2017 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.942A/2017. … 3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate, autorii formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă. … 4.Criticile de neconstituționalitate extrinsecă vizează Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (1) și ale art. 115 alin. (5). … 5.Astfel, autorii susțin că, din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauza de față, respectiv a proiectului de lege depus de Guvern, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se observă că există deosebiri majore de conținut și de formă. Una dintre aceste deosebiri s-a concretizat în introducerea pct. 3^2 al articolului unic din forma adoptată de Camera Deputaților, prin care se aduc modificări de substanță Legii nr. 160/1998, neavute în vedere nici de inițiator și nici de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Această modificare nu are nicio legătură cu ordonanța de urgență, cu scopul și obiectul declarat al acestui act normativ, respectiv cu efectele juridice pe perioada de aplicare a ordonanței. Prin urmare, legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 și, cu precădere, acest pct. 3^2 al articolului unic contravin principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. În demonstrarea temeiniciei criticii formulate, autorii sesizării invocă jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 6.În continuare, autorii sesizării arată că legea pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptată de Parlamentul României ca lege ordinară, deși conține prevederi care cad în sfera exclusivă de reglementare a legii organice. Astfel, toate normele cuprinse în textul legii criticate instituie reguli noi, diferite de cele stabilite prin Legea nr. 160/1998, care a fost adoptată ca lege organică. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că „ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice“. În cuprinsul legii criticate se regăsesc inclusiv dispoziții care se încadrează și/sau care interferează cu cele privind statutul funcționarilor publici, care intră în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari din România [art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție], organizarea generală a învățământului, în domeniul sanitar veterinar [art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție] și, respectiv, regimul general privind raporturile de muncă în sistemul veterinar privat [art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție]. Cu toate acestea, legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 a fost înregistrată, analizată și adoptată ca lege ordinară, cu toate particularitățile decurgând din stabilirea greșită a caracterului legii.  … 7.Caracterul legii determină ordinea în care cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate proiectul sau propunerea legislativă, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituție. Așadar, autorii obiecției arată că, ab initio, calificarea legii ce urmează să fie adoptată, ca organică sau ordinară, are o influență hotărâtoare asupra procesului legislativ, determinând automat parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative. În cazul de față, „astfel cum rezultă din fișa aferentă înregistrării la fiecare din cele două Camere ale Parlamentului, legea a fost dezbătută și adoptată greșit ca fiind ordinară, ceea ce a atras competența Senatului ca primă Cameră sesizată, respectiv pe cea de Cameră decizională a Camerei Deputaților. Este adevărat că aceeași ordine de sesizare și de decizie ar fi fost aplicabilă și în situația în care legea ar fi fost calificată ca fiind organică, urmând să fie adoptată în procedura prevăzută de teza finală a art. 75 alin. (1) din Constituție, însă acest aspect nu acoperă neregularitatea rezultată din incorecta calificare a legii ca ordinară, în loc de organică“. Viciul de neconstituționalitate extrinsecă, generat de încadrarea legii în categoria legilor ordinare, determină și încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia ordonanțele de urgență care conțin norme de natura legii organice trebuie aprobate cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin. (1) din Constituție.  … 8.Criticile de neconstituționalitate extrinsecă vizează și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, care, în opinia autorilor sesizării, a fost adoptată de Guvern cu încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) și în art. 115 alin. (4). Astfel, pe de o parte, ordonanța de urgență contracarează, anulează efectele unei legi adoptate de Parlamentul României, respectiv dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 160/1998, înfrângând în acest mod voința legiuitorului primar, și, pe de altă parte, prevederile pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență, preluate în legea de aprobare, au fost adoptate cu încălcarea condițiilor restrictive privind existența unei situații extraordinare și motivarea pertinentă a urgenței reglementării. Prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, „Guvernul nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament. O atare limitare a legiuitorului delegat rezultă chiar din însăși rațiunea existenței delegării legislative. Astfel, atribuțiile legislative delegate în favoarea Guvernului nu se pot constitui în piedici pentru punerea în aplicare a unui act de reglementare primară adoptat chiar de către puterea legiuitoare în exercitarea competenței sale originare“. … 9.Autorii sesizării susțin că măsurile privind modificarea/alterarea principiului exclusivității profesiunii de medic veterinar, în modalitatea prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 160/1998, care prevedea „comercializarea cu amănuntul și utilizarea produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar“, au fost adoptate, deși nu exista o situație extraordinară care să justifice folosirea procedurii ordonanței de urgență. Autorii arată că, dacă măsurile reglementate la pct. 1, 2 și 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 au fost adoptate pentru a preîntâmpina declanșarea procedurii de infringement împotriva României, aflată în faza unei iminente sesizări a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru obligarea României la plata unei sume forfetare în valoare de 1.855.000 euro, cauzată de netranspunerea Directivei 2013/55/UE în domeniul medical veterinar, în ceea ce privește măsurile reglementate la pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență, acestea vizează o procedură de infringement total diferită, începută într-o altă cauză, și care se află într-o fază în care nu există niciun pericol pentru sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și/sau pentru obligarea României la penalități. Altfel spus, nu există și nu este în niciun mod justificată imposibilitatea reglementării ulterioare, printr-o lege adoptată în Parlament, a măsurilor care fac obiectul reglementării prin pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență. În preambulul actului normativ nu există o motivare pertinentă a urgenței, care să poată justifica adoptarea acestuia în procedura ordonanței de urgență. Cele două argumente, respectiv existența scrisorii Comisiei Europene C(2015) 3352 final în cauza 2014/4096 și punctul de vedere al Comisiei Europene în cauza C297/16 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, sunt „puerile, formale și irelevante, neputând satisface cerința textului constituțional“. … 10.Așa fiind, autorii sesizării consideră că, prin măsurile prevăzute la pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017, a fost înfrântă voința expresă a Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. Or, „Guvernul trebuie să acționeze în sensul punerii în aplicare a legilor edictate de către Parlament, neavând dreptul de a le modifica în mod discreționar prin ordonanțe de urgență. Atunci când există impedimente de orice natură pentru aplicarea legii adoptate de Parlament, Guvernul poate să o modifice prin angajarea răspunderii în temeiul art. 114 din Constituție sau prin supunerea spre adoptare a unui proiect de lege în procedură de urgență. În niciun caz, Guvernul proprio motu nu poate altera sau contracara voința materializată a Parlamentului“. … 11.Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorii sesizării arată că „modificările aduse Legii nr. 160/1998 vor avea ca rezultat tocmai opusul considerentului Directivei 2001/82, în sensul că va crește riscul utilizării produselor medicinale fără responsabilitatea medicului veterinar, va crește riscul consumului de produse alimentare provenite de la animale tratate fără respectarea timpului de așteptare, va crește numărul reacțiilor adverse în rândul proprietarilor de animale, va crește riscul antibiorezistenței, va crește consumul de antimicrobiene în detrimentul vaccinurilor etc.“, ceea ce este de natură a contraveni dispozițiilor art. 34 alin. (1) și (2) din Constituție privind dreptul la ocrotirea sănătății și obligația statului de a asigura sănătatea publică a cetățenilor. … 12.Noua reglementare „dă posibilitatea ca personalul cu studii medii (tehnician/asistent veterinar) să utilizeze și să administreze produsele medicinale din categoria stupefiante și psihotrope, în condițiile în care, conform Legii nr. 339/2005 și normelor de aplicare ale acesteia, doar medicul veterinar are dreptul de a prescrie, utiliza și administra astfel de produse. Ținerea la zi a registrului de evidență al substanțelor stupefiante și psihotrope este sub responsabilitatea și semnătura medicului veterinar. Medicul veterinar consemnează în registrul zilnic substanța utilizată, cantitatea etc. Astfel, se încalcă Directiva 36/2005, deoarece singura profesie care are competențe dobândite prin curricula obligatorie să utilizeze produsele medicinale veterinare la animale este cea de medic veterinar. Activitatea medicilor veterinari este una rezervată prin Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne. Farmaciile veterinare vor putea să comercializeze cu amănuntul orice produs medicinal veterinar, întrucât prin lege nu există nicio interdicție. În acest mod se încalcă legislația europeană și, în special, prevederile referitoare la produsele ce conțin substanțe hormonale, tireostatice și betagoniste, care trebuie să se găsească doar la medicul veterinar în vederea administrării la animale pentru a evita riscurile asupra sănătății publice (Directiva 96/22/CE).“ … 13.În concluzie, autorii obiecției de neconstituționalitate solicită admiterea criticilor și constatarea neconstituționalității Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, în ansamblul ei. … 14.În conformitate cu dispozițiile art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a comunica punctul lor de vedere.  … 15.Președintele Camerei Deputaților a transmis, cu Adresa nr. 2/116 din 5 ianuarie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 139 din 9 ianuarie 2018, punctul său de vedere cu privire la sesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 2.942A/2017. Referitor la obiecțiile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât, în procedura de adoptare a legii criticate a fost respectat principiul bicameralismului, jurisprudența constituțională invocată de autorii sesizării confirmând această susținere, iar în ceea ce privește apartenența unei reglementări la categoria legilor organice sau ordinare, singurul criteriu definitoriu este cel material, astfel că nu se poate reține încălcarea art. 75 alin. (1) și a art. 115 alin. (5) din Constituție, de vreme ce „modificările și completările aduse în Camera decizională, Camera Deputaților, nu au vizat în niciun fel dispoziții de natura legii organice, ci numai dispoziții de natura legii ordinare“. … 16.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Președintele Camerei Deputaților susține că „autorii sesizării abuzează din nou de bogata jurisprudență a Curții Constituționale, fără însă a ține cont că Guvernul a justificat foarte bine caracterul de urgență în motivarea emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017“. … 17.Cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate intrinsecă, Președintele Camerei Deputaților arată că autorii invocă art. 168 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, fără a ține însă cont de faptul că exclusivitatea în temeiul căreia acționarii din farmaciile veterinare și punctele farmaceutice veterinare pot fi doar medici veterinari, „constituie o restricție în sensul art. 63 din același Tratat, precum și o restricție privind libertatea de stabilire, deoarece rezervă exercitarea unei activități doar unei categorii de persoane care îndeplinește cerințe prestabilite, care descurajează sau chiar împiedică operatorii economici din alte state membre să își exercite activitățile în statul membru gazdă. O astfel de restricție este prevăzută la art. 15 alin. (2) lit. c) din Directiva 2006/123 privind cerințele referitoare la deținerea capitalului unei societăți și trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la alin. (3) al aceluiași articol pentru a putea fi menținută. În consecință, se creează premisa discriminării, în funcție de criteriul proprietății, la comercializarea acelorași tipuri de produse, în sensul în care farmaciilor comunitare nu li se va impune modificarea structurii de proprietate, deși acestea comercializează și medicamente de uz veterinar. Cele susținute de autorii sesizării intră în contradicție și cu prevederile Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată, referitoare la comercializarea produselor medicinale veterinare prin farmaciile umane, în condițiile în care acționariatul nu este restricționat.“ … 18.Având în vedere considerentele expuse, Președintele Camerei Deputaților consideră obiecția de neconstituționalitate ca neîntemeiată și propune respingerea acesteia ca atare. … 19.Președinții Senatului și Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate.  … 20.La dosarul cauzei a fost depus un memoriu din partea Colegiului Medicilor Veterinari, prin care se susțin obiecțiile de neconstituționalitate privind dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.  … 21.În temeiul dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992, în vederea stabilirii situației de drept, necesare soluționării cererii adresate Curții, instanța constituțională a solicitat Ministerului Afacerilor Externe – Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb informații cu privire la existența unei situații iminente de declanșare a unor proceduri de infringement în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva României, cauzate de neîndeplinirea obligațiilor de stat membru, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu privire la transpunerea prevederilor Directivei 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“), respectiv cu privire la incompatibilitatea anumitor restricții din cadrul dreptului românesc, privind structura acționariatului farmaciilor veterinare, cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne. … 22.Prin Adresa nr. K2/184 din 25 ianuarie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 644 din 26 ianuarie 2018, Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb a transmis răspunsul său, în care arată că „asigură reprezentarea juridică a Guvernului României în Cauza 2014/4096, care are ca obiect o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ce revin României în temeiul art. 11 alin. (1), al art. 15 alin. (2) lit. (c) coroborat cu alin. (3), precum și al art. 15 alin. (2) lit. (d) coroborat cu alin. (3) din Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne. Unul dintre aspectele reproșate de Comisia Europeană, în această cauză, este structura acționariatului farmaciilor veterinare, mai exact exclusivitatea deținerii farmaciilor veterinare de către medicii veterinari, situație care ar ridica, în opinia Comisiei, probleme din perspectiva prevederilor Directivei 2006/123/CE. Cauza 2014/4/096 se află în prima etapă a fazei precontencioase – etapa punerii în întârziere suplimentare cu răspuns transmis Comisiei Europene la data de 29 septembrie 2015.“  … 23.Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb „a depus observații, în numele Guvernului, în Cauza C-297/16, Colegiul Medicilor Veterinari din România/Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Curtea de Apel București în legătură cu interpretarea dreptului Uniunii Europene (n.n.: în materia libertății de stabilire și a libertății de prestare de servicii), în contextul activității de comercializare cu amănuntul a produselor medicamentoase veterinare. La data de 1 martie 2018, C.J.U.E. va pronunța hotărârea sa în Cauza C-297/16.“  … 24.De asemenea precizează că „în Cauza 2016/0228, acțiune în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“), Comisia Europeană a reproșat autorităților române că nu au asigurat transpunerea completă a respectivului act al U.E. În urma notificării actelor normative interne care asigură transpunerea directivei (printre care și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, împreună cu legea de aprobare a acesteia și cu tabelul de concordanță aferent), Comisia a luat, la data de 25 ianuarie 2018, decizia de a clasa Cauza 2016/0228“. … 
CURTEA,examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și prevederile Constituției, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. … 26.Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituționalitate dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, în ansamblul său, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, în ansamblul său, precum și art. I pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență, în special. … 27.Autorul sesizării susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5), art. 16 alin. (1) și ale art. 54 alin. (2) din Constituție. … 28.În vederea soluționării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acesteia. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată prin raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.“ Astfel, se constată că actul supus controlului de constituționalitate este o lege adoptată de Parlamentul României, sesizarea fiind formulată de un număr de 55 de deputați aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, subiect de drept care întrunește, potrivit dispozițiilor legale, calitatea de titular al sesizării Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate. … 29.Examinând cadrul normativ în domeniul vizat de legea supusă controlului de constituționalitate, Curtea constată că medicina veterinară este una dintre profesiile reglementate sectorial prin Directiva Parlamentului și a Consiliului European nr. 2005/36/CE din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 255 din 30 septembrie 2005. Exercitarea profesiei de medic veterinar este reglementată prin Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 24 martie 2014. … 30.Prin art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, se prevedea că „Profesiunea de medic veterinar are exclusivitate în următoarele domenii de competență: […] comercializarea cu amănuntul și utilizarea produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar;“. Această reglementare a principiului exclusivității s-a întemeiat pe Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 311 din 28 noiembrie 2001.  … 31.Directiva 2001/82/CE prevede, la art. 66 alin. (1), obligația tuturor statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că vânzarea cu amănuntul a produselor medicinale veterinare este îndeplinită doar de către persoane autorizate să efectueze această activitate conform legislației naționale. De asemenea, în directivă se menționează faptul că utilizarea și comercializarea medicamentelor veterinare trebuie să fie reglementată și controlată de statele membre, având în vedere faptul că obiectivul esențial al normelor ce reglementează producția și distribuția produselor medicamentoase veterinare trebuie să fie protecția sănătății publice, stabilind totodată, prin art. 67, 68, 70 și 72, o serie de reguli și restricții de utilizare și comercializare cu amănuntul a acestora. … 32.Prin Decizia nr. 511 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 4 octombrie 2017, Curtea Constituțională a reținut că „exclusivitatea conferită medicilor veterinari de art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998, cu eliminarea implicită a posibilității oricărei persoane care nu are calitatea de medic veterinar de a comercializa tipurile de produse enumerate de textul de lege este o expresie a prevederilor art. 35 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit cărora statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic și, în acest scop, trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. […] Grija pentru sănătatea animalelor apare, așadar, ca o reflexie a dreptului oamenilor la ocrotirea sănătății, garantat la nivel constituțional prin prevederile art. 34, care instituie în sarcina statului obligația de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice“.  … 33.La data de 5 octombrie 2017, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 10 octombrie 2017. Dispozițiile ordonanței de urgență vizează, la pct. 1 și 2, aspecte privind statutul profesiei de medic veterinar. Prin pct. 3 din ordonanța de urgență s-a dispus modificarea art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998, în sensul înlocuirii exclusivității în „comercializarea cu amănuntul și utilizarea produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar“, printr-o exclusivitate ce vizează în mod limitativ „prescrierea produselor medicinale veterinare“. Prin pct. 4 din ordonanța de urgență se modifică art. 37 din lege, care are ca obiect de reglementare comercializarea produselor medicinale veterinare din depozite farmaceutice veterinare, puncte farmaceutice veterinare și farmacii veterinare, iar prin pct. 5 din actul normativ se introduce obligația Colegiului Medicilor Veterinari de a informa autoritățile competente cu privire la restrângerea sau interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de către medicii veterinari. … 34.Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 a fost depus la Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 10 octombrie 2017. Proiectul de lege primise Avizul Consiliului Legislativ, adoptat la data de 25 septembrie 2017, prin care această autoritate a avizat favorabil inițiativa, cu unele observații și propuneri punctuale. La data de 7 noiembrie 2017, proiectul de lege a fost aprobat, cu modificări și completări, de Senat, și înaintat, ulterior, spre Camera decizională. La data de 13 decembrie 2017, Camera Deputaților, în temeiul art. 75 și art. 76 alin. (2) din Constituție, a adoptat legea, cu modificări și completări, și a trimis-o spre promulgare Președintelui României în data de 20 decembrie 2017.  … 35.În termenul legal, un număr de 55 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal a formulat obiecția de neconstituționalitate, care constituie obiectul prezentului dosar. … 36.Analiza criticilor de neconstituționalitate extrinsecă care vizează Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, raportate la dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (1) și ale art. 115 alin. (5). Analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține cele statuate prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării“. … 37.De asemenea, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările, pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată, trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). … 38.Pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. … 39.În consecință, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, că art. 75 alin. (3) din Constituție, atunci când folosește sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptate de prima Cameră sesizată să fie dezbătute în Camera decizională, unde li se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. … 40.Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea reține că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Din analiza comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaților), Curtea observă că, pe de o parte, prima Cameră sesizată (Senatul, în ședința plenului din 7 noiembrie 2017) aduce o serie de completări legii inițiate de Guvern, modificând mai multe articole ale ordonanței de urgență supuse aprobării, iar, pe de altă parte, Camera decizională (Camera Deputaților, în ședința plenului din 13 decembrie 2017) înlătură și modifică o parte din amendamentele primei Camere și aduce o completare legii inițiate de Guvern, forma finală a legii modificând două articole din ordonanță, dintre care unul face obiectul criticii privind încălcarea principiului bicameralismului. Este vorba de introducerea prin articolul unic pct. 1 din lege a unui nou punct, 3^1, la articolul unic din ordonanța de urgență, modificare care vizează completarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 160/1998, referitoare la suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor Veterinari pe perioada în care medicul veterinar exercită o funcție publică, deci devine funcționar public. Suspendarea reprezintă consecința stării de incompatibilitate în care se află funcționarul public, potrivit dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 161/2003 „(1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică“. Cu alte cuvinte, suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor Veterinari, deci a exercitării profesiei de medic veterinar, are scopul de a preîntâmpina starea de incompatibilitate cu funcția publică dobândită și constituie o măsură care întregește statutul juridic al medicului veterinar, statut care a constituit obiectul modificărilor operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017. Așadar, Curtea observă că, deși forma adoptată de Senat, Cameră de reflecție, diferă de cea adoptată de Camera Deputaților, Cameră decizională, între cele două forme ale legii nu există o diferență majoră de conținut, legea finală dând substanță și efectivitate scopului urmărit de inițiator, Guvernul României, și anume clarificarea unor aspecte referitoare la statutul profesiei de medic veterinar. Legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaților, nu se îndepărtează de textul adoptat în Senat și nici nu deturnează obiectivele urmărite de inițiativa legislativă, prin modificările aduse, Camera Deputaților reglementând norme care se circumscriu în mod complementar obiectului de reglementare a legii inițiate de Guvern. … 41.Bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. … 42.Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă care păstrează concepția de ansamblu a acesteia și să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecție, în condițiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017). … 43.Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 61 alin. (2) din Constituție; din contră, modul în care a fost adoptată legea criticată constituie o aplicare a principiului bicameralismului, caracterizat printr-o strânsă conlucrare și colaborare între cele două Camere ale Parlamentului. … 44.În continuare, referitor la profesia de medic veterinar, Curtea observă că Legea fundamentală nu cuprinde reglementări exprese și nici nu impune reglementarea organizării sau funcționării sale prin norme de natura legii organice, ale cărei domenii, stabilite prin art. 73 alin. (3) din Constituție, sunt de strictă interpretare și aplicare. Potrivit Constituției, legile organice pot fi adoptate numai în domeniile expres prevăzute de art. 73 alin. (3), iar organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, care nu reprezintă o profesie circumscrisă noțiunii de funcționar public, nu se regăsesc printre acestea și nici, conform lit. t) a aceluiași alineat, printre „celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice“, care sunt stabilite expres, la art. 31 alin. (5), art. 40 alin. (3), art. 55 alin. (2), art. 58 alin. (3), art. 79 alin. (2), art. 102 alin. (3), art. 105 alin. (2), art. 117 alin. (3), art. 118 alin. (2) și (3), art. 120 alin. (2), art. 126 alin. (4) și (5) și art. 142 alin. (5) din Constituție (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 1.150 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din data de 10 decembrie 2008). … 45.Cu toate acestea, Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, astfel cum rezultă din mențiunea finală a acesteia, care atestă că „legea a fost adoptată de Senat în ședința din 9 iulie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României“ [art. 76 alin. (1) din Constituția, republicată] a fost adoptată cu majoritatea cerută de Constituție pentru o lege organică. … 46.Trecând peste aceste aspecte care țin de modul de adoptare a Legii nr. 160/1998, act normativ care nu face obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, dar având ca premisă faptul că această lege a fost adoptată în temeiul dispozițiilor constituționale referitoare la majoritatea de vot necesară unei legi organice, Curtea urmează să analizeze în ce măsură o lege organică poate suferi modificări aduse printr-o lege ordinară. … 47.Astfel cum a statuat în jurisprudența sa, Curtea reține că printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, ci se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecință, criteriul material este definitoriu pentru a analiza apartenența sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice (a se vedea și Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, și Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015). Cu alte cuvinte, Curtea a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete caracter organic, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, și Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009).  … 48.Actul normativ care modifică și completează Legea nr. 160/1998 este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017. Conținutul normativ al ordonanței de urgență vizează modificarea unor dispoziții referitoare la statutul profesiei de medic veterinar, modalitățile de comercializare a produselor medicinale veterinare, precum și o serie de atribuții ale Colegiului Medicilor Veterinari. Toate aceste reglementări încadrează actul normativ în categoria legilor ordinare. În cauza de față, Curtea constată că legea supusă controlului de constituționalitate, respectiv legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, este o lege cu caracter ordinar, îndeplinind atât cerința criteriului material, cât și cerința criteriului formal, astfel cum rezultă din mențiunea finală a acesteia, care atestă că „Legea a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată“. … 49.Stabilirea caracterului ordinar al legii are relevanță și cu privire la respectarea procedurii de adoptare a legilor, astfel cum aceasta este consacrată în Legea fundamentală. Astfel, ordinea în care cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate proiectul sau propunerea legislativă depinde și de caracterizarea legii ca organică sau ordinară, în funcție de această caracterizare urmând să fie determinată Camera competentă să adopte legea în calitate de Cameră de reflecție, respectiv Cameră decizională, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituție. Așadar, calificarea inițială a legii ce urmează să fie adoptată, ca organică sau ordinară, are influență asupra procesului legislativ, determinând parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative (a se vedea Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017). În cazul de față, legea a fost considerată ca aparținând categoriei legilor ordinare, ceea ce a atras competența Senatului ca primă Cameră sesizată și pe cea de Cameră decizională a Camerei Deputaților. … 50.În fine, referitor la critica de neconstituționalitate a legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 în raport cu art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, Curtea reține că, per a contrario, ordonanța de urgență care nu cuprinde norme de natura legii organice va fi aprobată cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (2) din Constituție, referitoare la legile organice, lucru care s-a petrecut și în cazul de față. … 51.În concluzie, în considerarea argumentelor mai sus prezentate, Curtea constată că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost adoptată ca lege ordinară, fiind respectate prevederile art. 75, art. 76 alin. (2) și art. 115 alin. (5) din Constituție. … 52.Analiza criticilor de neconstituționalitate extrinsecă care vizează dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, raportate la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) și în art. 115 alin. (4). În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, după aprobarea ordonanței de urgență de către Parlament, controlul de constituționalitate se exercită față de legea de aprobare, al cărei conținut este chiar ordonanța guvernamentală. Altfel spus, legea de aprobare integrează în totalitate prevederile din ordonanța de urgență aprobată, iar, prin aprobare, ordonanța de urgență încetează să mai existe ca act juridic normativ distinct; aprobarea dă naștere, însă, unui act normativ nou, care a absorbit și ordonanța de urgență. Ca atare, Curtea consideră că, întrucât devin parte integrantă a legii de aprobare, dispozițiile ordonanței de urgență pot fi supuse controlului de constituționalitate în condițiile art. 146 lit. a) din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009). … 53.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, „Inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare […] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență […]. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și – ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu“ (a se vedea și Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așa fiind, pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea a reținut că „invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi (…).“ Din analiza jurisprudenței menționate rezultă că numai existența unor elemente cu caracter obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, pot determina apariția unei situații a cărei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de Guvern, care este obligat să motiveze intervenția sa în preambulul actului normativ adoptat. Prin urmare, decizia legiferării aparține în exclusivitate legiuitorului delegat, care, dacă hotărăște reglementarea unei anumite situații juridice, are obligația de a se conforma exigențelor constituționale. … 54.Referitor la critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, formulată în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că urgența adoptării acestui act normativ a fost motivată potrivit preambulului său și notei de fundamentare. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, Guvernul și-a justificat intervenția legislativă, arătând că scopul reglementării îl constituie „evitarea riscului iminent al declanșării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“. Pe de o parte, Guvernul a luat act de faptul că termenul pentru transpunerea în legislația națională a Directivei 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“) a fost stabilit pentru data de 18 ianuarie 2016, precum și de „Scrisoarea Comisiei Europene C(2016) 2.500/23 final din 23 martie 2016, prin care a fost transmisă autorităților române punerea în întârziere în Cauza 2016/0228 pentru neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2013/55/UE, prin care Comisia Europeană a invitat autoritățile române să îi comunice, până la data de 23 mai 2017, măsurile naționale adoptate în acest sens“. În scrisoarea menționată, Comisia Europeană „atrage atenția asupra sancțiunilor financiare pe care le poate impune Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și pe care Comisia le va aplica astfel cum se prevede în Comunicarea sa din 11 noiembrie 2010 privind punerea în aplicare a art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“. … 55.Pe de altă parte, Guvernul și-a propus să transpună legislația europeană și să creeze cadrul organizatoric necesar pentru aplicarea măsurilor necesare recunoașterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de medic veterinar, având în vedere consecințele negative pe care netranspunerea dispozițiilor Directivei 2013/55/UE le-ar determina cu privire la nerecunoașterea sau recunoașterea neconformă cu normele europene obligatorii a acestor calificări profesionale, „ceea ce este de natură a restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație a persoanelor, libertate fundamentală consacrată la nivelul Uniunii Europene în art. 45-53 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat de România“. În acest sens, sunt invocate „Scrisoarea Comisiei Europene C(2015) 3.352 final de somare suplimentară în Cauza 2014/4.096, referitoare la incompatibilitatea anumitor restricții din cadrul dreptului românesc, privind structura acționariatului farmaciilor veterinare, cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne“, precum și punctul de vedere al Comisiei Europene din data de 23 noiembrie 2016, transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene la Cauza C-297/16 CMVRO, potrivit căruia „libertatea de stabilire, în special principiul proporționalității astfel cum este definit la art. 15 alin. (3) din Directiva 2006/123/CE, se opune unei cerințe prin care se instituie obligativitatea organizării numai ca persoane juridice a farmaciilor veterinare și punctelor farmaceutice veterinare“. … 56.Având în vedere și răspunsul transmis de Ministerul Afacerilor Externe – Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb (paragrafele 21-24 din prezenta decizie), Curtea constată că actul normativ supus controlului de constituționalitate întrunește exigențele stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituție, astfel încât critica de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017, sub acest aspect, este neîntemeiată. … 57.În ceea ce privește critica referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 prin raportare la prevederile constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1), pe motiv că ordonanța de urgență contracarează, anulează efectele unei legi adoptate de Parlamentul României, respectiv „alterează“ principiul exclusivității profesiunii de medic veterinar în modalitatea prevăzută de art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998 care prevedea „comercializarea cu amănuntul și utilizarea produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar“, Curtea reține că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată. … 58.Delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115 alin. (4), izvorăște direct din Constituție și vizează cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Delegarea întemeiată pe dispozițiile art. 115 alin. (4), care are ca efect adoptarea ordonanțelor de urgență, reprezintă o excepție, de care Guvernul nu poate uza decât în situații cu un grad mare de abatere de la normal, cazuri în care aprobarea de către Parlament, în procedură de urgență, este obligatorie, controlul parlamentar asupra actului administrativ cu forță de lege exercitându-se, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție. De altfel, pentru a garanta statutul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, legiuitorul constituant a condiționat intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de declanșarea controlului parlamentar asupra acestui act normativ, prevăzând obligația Guvernului de a-l depune spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 37). … 59.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. Cu ocazia dezbaterilor parlamentare, forul legislativ suprem are competența de a cenzura ordonanța de urgență a Guvernului, atât sub aspectul legalității, cât și al oportunității, dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituție statuând că prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. Având în vedere prevederile constituționale invocate, Curtea a constatat că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare (a se vedea Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din data de 14 martie 2017). … 60.Curtea nu poate reține incidența, în cauza de față, a argumentelor care au stat la baza soluției pronunțate prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, decizie în care Curtea a statuat că „adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament. Așa fiind, în condițiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condițiile și criteriile de acordare a acestor creșteri salariale, Guvernul, prin intervenția sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție“. Cu acel prilej, intervenția legiuitorului delegat a avut ca unic scop anularea unei măsuri legislative adoptate de Parlament, imediat după adoptarea sa și înainte ca aceasta să producă efecte juridice, înlăturând practic voința legiuitorului primar, cu sfidarea art. 61 alin. (1) din Constituție. … 61.Or, în cauza de față, soluția legislativă modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 a produs efecte juridice de la data intrării în vigoare a Legii nr. 160/1998, respectiv 6 august 1998, până la data la care, motivat de argumentele prezentate în preambulul ordonanței de urgență, Guvernul a operat modificarea, respectiv 5 octombrie 2017, în sensul limitării exclusivității medicului veterinar doar la domeniul „prescrierii produselor medicinale veterinare“, deci peste 19 ani. Mai mult, intervenția Guvernului nu poate fi calificată drept o „contracarare a unei măsuri de politică legislativă“ a Parlamentului, în condițiile în care chiar Parlamentul validează, ulterior, modificarea, prin adoptarea legii de aprobare a ordonanței de urgență, cu alte cuvinte, confirmă oportunitatea actului de legiferare.  … 62.În concluzie, în considerarea argumentelor mai sus prezentate, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) din Constituție. … 63.Analiza criticilor care vizează înlăturarea exclusivității profesiunii de medic veterinar în activitatea de comercializare a produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar, prin raportare la prevederile art. 34 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la dreptul la ocrotirea sănătății și obligația statului de a asigura sănătatea publică a cetățenilor. Cu privire la exclusivitatea conferită medicilor veterinari de art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998, în forma anterioară modificării operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017, Curtea s-a pronunțat în prealabil, reținând că aceasta „este o expresie a prevederilor art. 35 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit cărora statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic și, în acest scop, trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. Animalele pot fi privite ca o parte constitutivă a unui mediu înconjurător durabil și echilibrat ecologic, protecția acestora fiind încorporată în cadrul mai larg al asigurării condițiilor pentru menținerea unei naturi sănătoase, de care să beneficieze atât generațiile prezente, cât și cele viitoare“ (Decizia nr. 511 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 4 octombrie 2017, paragraful 14). Curtea a reținut că „activitățile pe care legiuitorul le dă în competența exclusivă a medicilor veterinari prezintă o importanță deosebită, având un impact direct asupra sănătății animalelor și indirect asupra celei a oamenilor. În considerarea acestor valori ce se urmărește a fi protejate, desfășurarea activităților date de lege în competența medicilor veterinari – inclusiv cea asupra căreia poartă critica de neconstituționalitate în cauza de față – necesită o pregătire teoretică și practică specială, pe care doar persoanele care au obținut diplomă de medic veterinar eliberată de o instituție de învățământ superior o pot dovedi. Absolvirea studiilor academice de medicină veterinară (învățământ universitar desfășurat pe parcursul a 6 ani) reprezintă o garanție pentru dobândirea cunoștințelor de specialitate care conturează un profesionist autentic, apt să acționeze cu responsabilitate și competență pentru prevenirea, combaterea și vindecarea bolilor animalelor. Stabilindu-se prin lege exclusivitatea medicului veterinar în domeniul comercializării și utilizării produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar, se conferă profesionalism actului medical-veterinar și se evită riscul ca o persoană lipsită de pregătire de specialitate să exercite competențe proprii unei profesii strict specializate, cu consecința periculoasă a posibilei comiteri a unor greșeli care să afecteze negativ sănătatea animalelor și, consecutiv, pe cea a oamenilor“ (paragraful 16).  … 64.În consecință, Curtea a apreciat că „este justificat ca medicul veterinar să fie cel care să comercializeze produsele biologice, antiparazitare de uz special și medicamentele de uz veterinar conștientizând responsabilitatea exercițiului actului medical specific, cunoscând necesitatea respectării anumitor scheme de tratament și importanța aprecierii corecte cu privire la compatibilitatea substanțelor active existente în anumite medicamente în cazul asocierilor de tratamente și având permanent în vedere prevenirea riscului accidentelor medicamentoase, în scopul asigurării deopotrivă a sănătății animalelor și a sănătății oamenilor“ (paragraful 19). … 65.Din punctul de vedere al dreptului european, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar și legea sa de aprobare intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii în domeniul liberei circulații a persoanelor și a serviciilor, având ca sediu primar al materiei art. 45, art. 49, respectiv art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (T.F.U.E.). Aceste reglementări primare au drept scop garantarea exercitării unei activități economice sau a unei profesii de către cetățeanul unui stat membru, pe teritoriul altui stat decât cel în care și-a dobândit calificările profesionale sau al cărui resortisant este, ca lucrător salariat sau independent, cu titlu permanent sau ocazional, fără a fi supus unui tratament discriminatoriu, în special din rațiuni de cetățenie sau de domiciliu/reședință. … 66.Deși Directiva 2013/55/UE a făcut obiectul transpunerii parțiale prin mai multe acte normative, acestea nu reglementează și exercitarea profesiei de medic veterinar, precum și recunoașterea calificărilor profesionale specifice. Or, transpunerea la nivel național a dispozițiilor directivei reprezintă o necesitate stringentă, în raport de termenul limită fixat, ce s-ar fi impus a fi respectat, respectiv, data de 18 ianuarie 2016. Această împrejurare a condus la transmiterea, din partea Comisiei Europene, a unei scrisori de punere în întârziere, având ca obiect neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2013/55/UE, România având ca termen de răspuns la scrisoarea Comisiei data de 23 mai 2017. … 67.Totodată, Curtea reține că, modificarea art. 4 lit. i) și a art. 37 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, s-a realizat ca urmare a scrisorii de somare suplimentară în Cauza 2014/4096 (referitoare la „acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor“ (infringement) care revin autorităților române ca stat membru al Uniunii Europene privind cerințelor referitoare la structura acționariatului farmaciilor veterinare, având ca obiect posibila încălcare a prevederilor Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne de către anumite acte care reglementează funcționarea farmaciilor veterinare în România). … 68.Curtea constată că, prin introducerea unor prevederi referitoare la organizarea și funcționarea farmaciilor veterinare și a punctelor farmaceutice veterinare, se evită apariția unor situații de restricționare a concurenței pe piața comercializării cu amănuntul a produselor medicinale veterinare, și, în același timp, se elimină crearea unor drepturi exclusive în favoarea medicului veterinar de liberă practică în înființarea și deținerea unităților farmaceutice veterinare. Din această perspectivă, Curtea consideră că modificările operate au ca scop asigurarea unei piețe reglementate care să țină seama, pe de o parte, de dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic și, pe de altă parte, de accesul liber al persoanei la o activitate economică, precum și libera inițiativă, în condițiile stabilite prin lege. Or, în acest caz, ținând cont de importanța domeniului vizat, legiuitorul a înțeles să păstreze exclusivitatea medicilor veterinari în ceea ce privește activitatea de prescriere a produselor biologice, antiparazitare de uz special și medicamentelor de uz veterinar, eliminând exclusivitatea cu privire la activitatea de comercializare a acestora, în condițiile în care această piață este una reglementată, supusă autorizării statului, deci controlată de autoritatea publică. Măsura este de natură să asigure un just echilibru între cerințele de interes general referitoare la sănătatea publică și interesul privat referitor la organizarea și funcționarea farmaciilor veterinare și a punctelor farmaceutice veterinare și întrunește exigențele referitoare la caracterul adecvat și necesar realizării scopului pentru care au fost edictate. … 69.Noua reglementare este în acord și cu art. 66 alin. (1) din Directiva 2001/82/CE care prevede obligația tuturor statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că vânzarea cu amănuntul a produselor medicinale veterinare este efectuată doar de către persoane autorizate să efectueze această activitate conform legislației naționale, întrucât, potrivit art. 37 alin. (3) și (4) din Legea nr. 160/1998, în forma modificată, „Activitatea din cadrul farmaciilor veterinare și al punctelor farmaceutice veterinare este coordonată de medici veterinari cu drept de liberă practică“, iar „Depozitele farmaceutice veterinare, farmaciile veterinare și punctele farmaceutice veterinare funcționează în baza autorizației/înregistrării sanitar-veterinare emise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București“. Mai mult, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, „Produsele medicinale veterinare care conțin substanțe din categoria stupefiante, psihotrope, precum și produsele medicinale veterinare care conțin substanțe aflate sub control național sunt utilizate și se administrează doar de către medicii veterinari, atât la sediul unităților de asistență medicală veterinară, cât și în condiții de teren; medicul veterinar întocmește și păstrează un registru de evidență a acestor produse medicinale veterinare, care este prezentat organelor de control sau de inspecție, la solicitarea acestora“. … 70.Așa fiind, în raport cu prevederile europene mai sus menționate, rezultă că demersul normativ și-a atins finalitatea propusă, prin îndeplinirea condițiilor de fond cerute de dispozițiile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, așa cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE, consolidând astfel cadrul legislativ național în domeniu. … 71.În acest context normativ, național și european, împrejurarea că, anterior modificărilor operate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 asupra Legii nr. 160/1998, Curtea Constituțională a analizat unele dispoziții ale legii, constatând conformitatea lor cu Legea fundamentală, nu împiedică legiuitorul ca, în considerarea unor argumente precum cele înfățișate în prealabil, în cadrul marjei proprii de apreciere, să modifice aceste dispoziții, în procedura de transpunere a legislației europene, asigurând conformitatea dreptului intern cu actele obligatorii ale Uniunii Europene, în temeiul art. 148 din Constituție. Noile reglementări pot fi supuse controlului de constituționalitate (cauza de față fiind un exemplu în acest sens), instanța constituțională având competența de a se pronunța asupra modului în care legiuitorul a respectat procedurile de legiferare și drepturile și libertățile fundamentale prevăzute în Constituție. … 72.Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că modificările prevăzute de dispozițiile art. I pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, astfel cum au fost modificate prin legea sa de aprobare, sunt constituționale prin raportare la prevederile art. 34 alin. (1) și (2) din Constituție. … 73.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A. a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 55 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și constată că dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește