DECIZIA nr. 509 din 3 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 291 alin. (5) tezele întâi și a treia din Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Bianca Țifrea în Dosarul nr. 813/33/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.005D/2021. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, arătând că normele criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 813/33/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 291 alin. (5) tezele întâi și a treia din Legea educației naționale nr. 1/2011. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Bianca Țifrea, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă un pretins tratament discriminatoriu aplicat persoanelor care ocupă o funcție didactică, obținută prin concurs pe o perioadă determinată, față de cele care ocupă aceeași funcție în exact aceleași condiții, dar pe perioadă nedeterminată. În opinia autoarei, nu se impune un tratament diferențiat în cazul persoanei care a exercitat funcția pe perioadă determinată față de cea care exercită funcția pe perioadă nedeterminată, având în vedere chiar modalitatea de ocupare a funcției, în sensul că, pentru oricare dintre cele două ar opta solicitantul, concursul se organizează identic în ambele situații. De asemenea, indiferent că ocuparea unui post s-a făcut pe perioadă determinată sau nedeterminată, atribuțiile sunt aceleași, fiind cele înscrise în fișa postului. Indiferent că este vorba despre fișa postului unui angajat pe perioadă determinată sau nedeterminată, atribuțiile nu pot să difere. Ca urmare, prin norma vizată de excepție se încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, care se traduce prin „reglementarea și aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situații juridice similare“. … 7.În aceste condiții, restrângerea dreptului de a beneficia de avantajele pe care le presupune exercitarea funcției pe perioadă nedeterminată nu este nici necesară și cu atât mai puțin proporțională, în contradicție cu art. 53 și 16 din Constituție, proporționalitatea fiind un corolar al principiului egalității cetățenilor în fața legii. … 8.În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 291 alin. (5) teza a treia, reclamanta susține că nu se poate considera constituțională nici asimilarea dintre cadrul didactic angajat pe perioadă determinată și cadrul didactic asociat. Și în acest caz se încalcă principiul egalității, întrucât cadrele didactice angajate pe perioadă determinată obțin postul prin concurs, în schimb, cadrele didactice asociate ocupă un post didactic vacant/rezervă, așa cum se prevede prin art. 254 alin. (16) din Legea nr. 1/2011. De asemenea, cadrele didactice angajate pe perioadă determinată încheie contract individual de muncă, iar munca prestată este remunerată conform normei didactice, normă care, în cazul cadrelor didactice asociate, lipsește. Acestea din urmă încheie contract individual de muncă în regim de plată cu ora cu directorul unității de învățământ, așa cum prevede art. 254 alin. (16) din Legea nr. 1/2011. … 9.Angajarea cadrului didactic pe perioadă determinată, cum ar fi postul de asistent universitar ocupat de reclamantă, dobândit prin concurs, reprezintă un drept câștigat, ce oferă stabilitate financiară și asigură exercitarea dreptului la muncă pe o anumită perioadă sigură în timp, pe când cadrul didactic asociat ocupă postul didactic cât timp se menține vacanța sa sau cât timp unitatea de învățământ dispune de un post didactic rezervă. Cadrele didactice angajate pe perioadă determinată se regăsesc în statele de funcții ale personalului didactic și de cercetare, ceea ce conferă ideea de stabilitate și siguranță. Nu același lucru se poate spune despre cadrele didactice asociate, care, deși încheie un contract de muncă, nu figurează în statele de funcții. În cazul acestora, există o permanentă idee de precaritate, incertitudine, în sensul că prestează munca sub un anumit termen sau o anumită condiție, existând posibilitatea ca, din cauza temporalității postului, să fie nevoite să îl părăsească. … 10.De asemenea, cadrele didactice angajate pe perioadă determinată nu pot fi concediate decât urmând, în prealabil, procedura disciplinară prevăzută de dreptul muncii, în schimb, cadrele didactice asociate, dat fiind caracterul temporar al postului, pot fi excluse pe temeiul necesității, respectiv dacă munca prestată nu mai este necesară. … 11.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este neîntemeiată. Astfel, apreciază că situația persoanei care exercită funcția pe o perioadă determinată este diferită de cea a persoanei care exercită funcția pe o perioadă nedeterminată, neputându-se decela o încălcare a principiului egalității în fața legii sau o restrângere nelegală a unor drepturi ori a unor libertăți. Chiar dacă atribuțiile exercitate sunt aceleași în ambele situații, modalitatea de angajare este diferită sub aspectul rigorilor verificărilor profesionale efectuate. Astfel, în cazul ocupării unei funcții sau a unui post pe durată nedeterminată, condiția obligatorie este promovarea unui concurs sau examen, pe când în cazul ocupării unei funcții pe durată determinată o atare condiție poate lipsi. … 12.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 291 alin. (5) tezele întâi și a treia din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Prin personal didactic titular se înțelege personalul didactic care ocupă o funcție didactică într-o universitate, obținută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum și personalul didactic menținut conform prevederilor art. 289 alin. (6), în condițiile legii. Personal didactic titular este și personalul didactic care beneficiază de rezervare de post, în condițiile legii. Cadrele didactice și de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic și de cercetare asociat.“ … 16.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulțumită, în esență, de faptul că, în calitate de cadru didactic angajat pe perioadă determinată, nu ar avea aceleași drepturi conferite cadrelor didactice titulare, din perspectiva obținerii unor recunoașteri/titluri, precum cel de medic specialist, conferit în temeiul altui act normativ incident în cauză. Astfel, din analiza criticilor autoarei excepției, cu raportare la cadrul procesual și situația de fapt în cauză, rezultă că nemulțumirea sa vizează, în realitate, prevederile art. 15^1 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, care se referă la cadrele didactice universitare titulare. … 18.Cât privește, în sine, textul criticat din Legea educației naționale nr. 1/2011, acesta nu face decât să stabilească ce se înțelege prin personal didactic titular, respectiv cadru didactic și de cercetare asociat. Or, constatarea neconstituționalității normelor care definesc aceste categorii de cadre didactice nu ar fi de natură să determine o „restabilire a stării de legalitate“ în cauză, în sensul dorit de autoarea excepției, adică al aplicării aceluiași regim de confirmare ca specialiști în specialitatea medicală vizată. Dimpotrivă, ca efect al admiterii excepției s-ar crea incertitudine juridică în privința statutului cadrelor didactice, astfel cum este reglementat de Legea educației naționale nr. 1/2011. Efectele juridice pe care legiuitorul le stabilește, prin alte acte normative, în privința dobândirii/deținerii unor calificări pentru persoane care au ocupat funcții didactice sunt aspecte distincte și trebuie tratate distinct de statutul cadrului didactic. În raport cu respectivele acte normative ar putea fi analizată o eventuală discriminare determinată de efecte diferite produse de deținerea unei funcții didactice pe perioadă determinată sau nedeterminată, iar nu în raport cu un text de principiu, dintr-o reglementare-cadru, care definește concepte cu care acea lege operează. … 19.Definirea, în sine, a conceptelor de cadru didactic titular, respectiv cadru didactic și de cercetare asociat nu încalcă principiul egalității în drepturi. Acesta se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, în raport cu criteriile stabilite în mod obiectiv de legiuitor, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Cât privește prevederile art. 53 din Constituție, acestea nu își găsesc incidența în cauză, întrucât nu este în discuție restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bianca Țifrea în Dosarul nr. 813/33/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 291 alin. (5) tezele întâi și a treia din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește