DECIZIA nr. 509 din 17 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Ascon – S.A. din Focșani în Dosarul nr. 1.177/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.517D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere practica instanței de contencios constituțional.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.177/44/2016, Curtea de Apel Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Ascon – S.A. din Focșani într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a unei decizii civile. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, doar la cererea părților, fără ca aceasta să poată fi realizată din oficiu, încalcă dreptul fundamental invocat deoarece, în lipsa unei atari cereri, este privată de un dublu grad de jurisdicție, atunci când prima instanță nu a intrat în judecata fondului. Renunțarea la beneficiul dublului grad de jurisdicție nu poate fi confundată cu absența solicitării exprese la acest beneficiu. Renunțarea trebuie să fie expresă și făcută în fața judecătorului. Se mai arată că apelantul nu are de unde să știe, să anticipeze că instanța de fond nu a intrat în mod greșit în judecarea fondului, așa cum o cere art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, și atacă sentința pronunțată pentru alte motive decât nesoluționarea fondului, astfel că în cererea sa de apel nu are de ce să solicite anticipat trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. … 6.Nu poate fi vorba de aplicarea principiului disponibilității atunci când părții i se cere să facă o solicitare expresă, anticipată, fără să cunoască elementele necesare, cu privire la o eventualitate pe care nu o poate prevedea și nici controla.  … 7.Curtea de Apel Galați – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Aceasta arată că prin dispozițiile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a dat prioritate principiului celerității judecării cauzelor față de cel al dublului grad de jurisdicție, pe care însă nu îl elimină în totalitate, ci lasă la aprecierea părților din proces beneficiul acestuia, ca expresie a principiului disponibilității, principiu fundamental al procesului civil, potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că, prin intermediul mandatului constituțional prevăzut la art. 126 din Constituție, prin noua reglementare procesual-civilă au fost consacrate soluțiile pe care le pronunță instanța de apel. În doctrină s-a arătat că acestea dau, ca regulă, prioritate ideii de a soluționa procesul pe fond, de mai mulți judecători, cu celeritate sporită și cheltuieli mai puține, în dauna principiului dublului grad de jurisdicție, care însă nu este un principiu constituțional. Așadar, în doctrină opțiunea legiuitorului a fost apreciată pozitiv, numai astfel instituția evocării fondului putând asigura, împreună cu alte măsuri, judecarea cauzelor într-un „termen optim și previzibil“. În același sens s-a mai arătat că legiuitorul a sacrificat principiul celor două grade de jurisdicție din dorința de a promova în mod ferm principiul celerității judecăților, imperativ afirmat în mod insistent și în cadrul unor decizii pronunțate în ultima perioadă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și că o atare soluție nu este inedită nici în peisajul european al dreptului judiciar, o reglementare asemănătoare regăsindu-se și în Franța (art. 568 din Codul de procedură civilă francez). Tot astfel, s-a subliniat că legiuitorul a păstrat soluția derogării de la principiul dublului grad de jurisdicție, prin care se asigură celeritatea judecății cauzei, scurtându-se durata procesului și evitându-se, totodată, tergiversarea judecății prin reluarea ciclului procesual, din motive imputabile primei instanțe, iar pentru părți economie de timp și bani. … 10.Acesta mai menționează jurisprudența relevantă în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 515 din 20 iunie 2006. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 480 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul cuprins: „(3) În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor invocate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. … 16.Astfel, prin Decizia nr. 26 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17 februarie 2016, paragrafele 14-19, Curtea a observat că în evoluția legislației procesual civile soluțiile pe care instanța de apel le putea pronunța, în ipotezele analizate, au cunoscut un conținut normativ diferit, legiuitorul propunând soluții legislative distincte sau complementare, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Astfel, până la adoptarea, în anul 2005, a Legii nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, Codul de procedură civilă prevedea soluția ca instanța de apel să păstreze cauza spre rejudecare, fără a reglementa și posibilitatea retrimiterii acesteia primei instanțe, din oficiu sau la solicitarea părților. În perioada 2005-2010, legiuitorul a prevăzut soluția retrimiterii, din oficiu, a cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru ca, ulterior, prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, să prevadă păstrarea cauzei spre judecare corelativ cu posibilitatea dispunerii trimiterii acesteia primei instanțe la propunerea părților, această ultimă soluție legislativă având o configurație normativă relativ similară celei propuse în noua lege procesual civilă. … 17.Curtea a reținut că prin dispozițiile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, criticate în prezenta cauză, legiuitorul dă prioritate principiului celerității judecării cauzelor față de cel al dublului grad de jurisdicție, pe care însă nu îl elimină, ci lasă la aprecierea părților din proces beneficiul acestuia, ca expresie a principiului disponibilității, principiu fundamental al procesului civil, potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. În condițiile legii, partea poate, după caz, renunța la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege (art. 9 din Codul de procedură civilă). Principiul disponibilității trebuie însă coroborat și cu celelalte principii care guvernează procesul civil, cum ar fi legalitatea, astfel încât părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilitate de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind tot astfel finalizarea acestuia [art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. … 18.Așadar, Curtea a reținut că prin textul de lege criticat care, pentru rațiuni de celeritate, prevede că instanța de apel anulează hotărârea atacată și judecă procesul evocând fondul, ceea ce echivalează cu existența unei singure căi de atac, nu se aduce atingere accesului liber la justiție, întrucât Constituția nu conține nicio dispoziție referitoare la numărul gradelor de jurisdicție, iar părțile își pot apăra drepturile și interesele în fața instanței de apel la fel cum ar fi putut să o facă și în situația în care cauza ar fi fost trimisă spre rejudecare primei instanțe. Mai mult, textul dă posibilitatea părții care manifestă un interes să solicite dispunerea trimiterii cauzei spre judecare primei instanțe, beneficiind în acest mod de un dublu grad de jurisdicție. Textul legal criticat reprezintă o garanție a aplicării art. 21 din Constituție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin care se asigură celeritatea judecării cauzei, evitându-se tergiversarea judecății prin reluarea ciclului procesual din motive imputabile primei instanțe. … 19.În continuare, Curtea a reținut că dispozițiile constituționale referitoare la folosirea căilor de atac fac vorbire despre modul de exercitare al acestora și nu menționează numărul lor, doar într-o atare ipoteză renunțarea la o cale de atac ar fi putut constitui o cauză de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 92 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 6 iunie 2002, sau Decizia nr. 237 din 12 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 17 octombrie 2002). … 20.Așadar, Curtea a reținut că, prin textul de lege criticat, legiuitorul, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 alin. (2) potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ și art. 129 potrivit căruia „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“ din Legea fundamentală, a reglementat o soluție legislativă prin care, pe de o parte, se dă eficiență celerității soluționării cauzelor și se evită prelungirea excesivă a ciclului procesual atât prin reglementarea soluției pe care o poate pronunța instanța de apel, cât și prin limitarea posibilității trimiterii cauzei spre rejudecare o singură dată în cursul procesului, iar, pe de altă parte, conferă posibilitatea părților de a beneficia de dublul grad de jurisdicție, atunci când apreciază oportunitatea acestuia. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, Curtea constată că soluția și considerentele care o fundamentează își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Ascon – S.A. din Focșani în Dosarul nr. 1.177/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția I civilă și constată că prevederile art. 480 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește