DECIZIA nr. 509 din 13 iulie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (2) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Daniel Amuza în Dosarul nr. 5.785/315/2017 al Judecătoriei Târgoviște și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 419D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate constituie norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale potrivit căreia, la art. 208 din Codul de procedură civilă, a stabilit că nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.785/315/2017, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (2) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Daniel Amuza într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, în care partea adversă a formulat o întâmpinare ce cuprinde motive care îl nemulțumesc pe autorul excepției. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că reclamantul trebuie să respecte toate obligațiile prevăzute de art. 196-197 și 200 din Codul de procedură civilă, a căror neîndeplinire poate duce la anularea cererii, pe când pârâtul are doar obligația de a depune întâmpinarea. Din această perspectivă, textul de lege criticat este discriminatoriu, aducând atingere dreptului la un proces echitabil. … 6.Judecătoria Târgoviște apreciază că nu se aduce atingere principiului egalității armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prin faptul că nu se instituie o sancțiune asemănătoare anulării cererii de chemare în judecată în cazul întâmpinării. Astfel, instanța este învestită prin cererea de chemare în judecată, impunându-se ca aceasta să fie conformă cu prevederile Codului de procedură civilă pentru ca procesul să se poată desfășura în condiții bune. Depunerea de către pârât a unei întâmpinări necorespunzătoare poate fi sancționată de către instanță prin respingerea sau înlăturarea excepțiilor și a apărărilor care nu au legătură cu cererea de chemare în judecată. Deși nu se prevede o sancțiune anume pentru nerespectarea anumitor mențiuni specifice, legea a avut în vedere sancționarea pârâtului care nu ar manifesta un comportament diligent în cadrul procesului civil. Astfel, potrivit art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. Această sancțiune are rolul de a asigura desfășurarea procesului în cele mai bune condiții, pârâtul care nu înțelege să respecte termenele instituite pentru formularea apărărilor urmând a fi sancționat.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 205 alin. (2) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Întâmpinarea va cuprinde: […] b) excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului; c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; […]“. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, a stabilit o anumită ordine de prioritate a examinării condițiilor de admisibilitate. Astfel, în considerarea acestei decizii, respectarea structurii excepției de neconstituționalitate reglementate de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale reprezintă condiția de admisibilitate ce trebuie analizată cu precădere.  … 13.Cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la structura excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). … 14.Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că autorul critică textul de lege ce reglementează cu privire la cuprinsul întâmpinării, respectiv faptul că aceasta va cuprinde excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului și răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii, motivând că poziția procesuală a reclamantului în raport cu aceea a pârâtului este mult mai dificilă, ceea ce duce la discriminarea reclamantului. … 15.Curtea reține că motivarea în sine a excepției în prezenta cauză nu are nicio legătură cu textul criticat și nici cu cel de referință indicat, respectiv art. 21 alin. (3) din Constituție, din această perspectivă excepția fiind nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.  … 16.Un alt motiv de inadmisibilitate, subsidiar nerespectării structurii excepției de neconstituționalitate, îl constituie lipsa de legătură cu soluționarea cauzei. Curtea a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). Lipsa unui interes real, personal, al autorului în promovarea excepției determină ca o posibilă admitere a acesteia să nu schimbe cu nimic situația autorului, ci să privească numai drepturile altor persoane (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 27 februarie 2020, paragraful 20, și Decizia nr. 143 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 26 iunie 2020, paragraful 13). … 17.În acest context, Curtea observă că o eventuală admitere a excepției și declarare ca neconstituționale a dispozițiilor legale criticate ar avea ca efect crearea unei situații mai favorabile pentru pârât în raport cu reclamantul întrucât, cu privire la obligațiile pârâtului stabilite prin textul de lege criticat, nu ar mai opera sancțiunea decăderii prevăzute de art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 18.În concluzie, Curtea reține că motivarea în sine a excepției în prezenta cauză nu are nicio legătură cu textul criticat și nici cu cel de referință indicat, ceea ce semnifică faptul că excepția nu este motivată, contrar prevederilor art. 10 raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În subsidiar, Curtea constată și lipsa unui interes real, personal, al autorului excepției în promovarea acesteia, corespunzând unei lipse de legătură cu soluționarea cauzei, condiție de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 alin. (2) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Daniel Amuza în Dosarul nr. 5.785/315/2017 al Judecătoriei Târgoviște.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgoviște și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește