DECIZIA nr. 508 din 17 iulie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Carpathian Springs – S.A. din Suceava în Dosarul nr. 35.214/3/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.428D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Romaqua Group – S.A. din Borsec, județul Harghita, domnul avocat Stan Târnoveanu din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Romaqua Group – S.A. a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.  … 5.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere practica instanței de contencios constituțional.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Decizia nr. 1.955 din 22 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 35.214/3/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Carpathian Springs – S.A. din Suceava într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni formulate în stabilirea răspunderii civile delictuale. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate permit instanței judecătorești o interpretare extrem de largă și generală a sintagmei „motive de interes public“. Dreptul de acces la justiție nu se limitează la dreptul de a iniția un proces civil, ci include dreptul de a obține soluționarea unei contestații printr-o decizie a instanței sesizate. Ar fi iluzoriu ca un sistem național să permită unei persoane să sesizeze o instanță cu o acțiune pentru protejarea drepturilor sale civile fără să se asigure însă că acea cauză va fi soluționată printr-o hotărâre definitivă. Nu s-ar putea concepe ca articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale să descrie în detaliu garanțiile procesuale acordate justițiabililor – caracterul echitabil, public și durata rezonabilă fără să garanteze părților că toate contestațiile privind drepturile lor civile vor fi soluționate. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se mai arată că motivele de ordine publică ce pot conduce la modificarea unei hotărâri pot fi invocate din oficiu de instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale reflectate în principiul contradictorialității și al dreptului la apărare, și nu reprezintă o încălcare a dreptului de acces la o instanță și a principiului legalității căilor de atac. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. Iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. De asemenea, mai este indicată jurisprudența relevantă în materie a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 526 din 27 iunie 2006, nr. 831 din 26 mai 2009, nr. 1.467 din 10 noiembrie 2009 și nr. 303 din 12 mai 2016. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 privind dreptul la un proces echitabil și în art. 129 privind folosirea căilor de atac. Se mai invocă articolul 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor invocate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 831 din 26 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 22 iulie 2009, Curtea a observat că dispozițiile art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie temeiuri de drept ale controlului judiciar exercitat pe calea recursului, sunt menite să apere drepturile procesuale ale părților, așadar dau expresie exigențelor dreptului la un proces echitabil, precum și principiului dreptății, ca dimensiune fundamentală a statului de drept. Așa fiind, nu pot fi reținute criticile potrivit cărora reglementarea posibilității invocării motivelor de nelegalitate de ordine publică a hotărârilor judecătorești în cadrul căii de atac a recursului ar contraveni dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, prin faptul că, în acest fel, s-ar prelungi durata procesului. Este de reținut în acest sens și precizarea făcută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, potrivit căreia nu se poate reproșa unui reclamant faptul că, în cadrul duratei unei proceduri judiciare contestate, el a pus în valoare toate căile de atac de care dispunea în dreptul intern (Hotărârea din 23 aprilie 1987, pronunțată în Cauza Erkner și Hofauer împotriva Austriei, paragraful 68). … 16.Prin Decizia nr. 303 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, paragraful 19, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute criticile potrivit cărora reglementarea posibilității invocării motivelor de nelegalitate de ordine publică a hotărârilor judecătorești în cadrul căii de atac a recursului ar contraveni dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egal pentru toți al justiției, întrucât dispoziția legală criticată îl obligă pe judecător să pună în discuția părților motivele de ordine publică invocate din oficiu, discuție ce are loc în prezența acestora sau chiar în lipsa lor, în condițiile în care toate părțile au fost legal citate, ceea ce reprezintă o expresie a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil în componentele sale privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor. Așa fiind, nu a putut reține critica autorului excepției potrivit căreia partea interesată nu are posibilitatea formulării unor apărări pertinente pe motivul invocat de către instanță din oficiu. … 17.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa sau principiilor și textelor constituționale de referință (a se vedea în acest sens Decizia nr. 893 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 22 iulie 2009). … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, Curtea constată că soluția și considerentele care o fundamentează își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Carpathian Springs – S.A. din Suceava în Dosarul nr. 35.214/3/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește